India: differenze trà e virsioni
m r2.6.4) (robot Modifie : iu:ᐃᓐᑎᐊ |
Nessun oggetto della modifica Etichette: Mobile edit Mobile web edit Modifica da mobile avanzata |
||
(39 versioni intermedie di 25 utenti non mostrate) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
[[File:Emblem of India.svg| |
[[File:Emblem of India.svg|thumb]] |
||
[[File:India flag.png|thumb]] |
[[File:India flag.png|thumb]] |
||
[[File:India (orthographic projection).svg|thumb|]] |
|||
L’India, ufficialmente Repubblica d’India (Bharat Ganarajya)) hè un paese d’[[Asia]] meridiunale. Chjè a settima nazione più maiò geograficamente è a siconda più populata incù 1,2 milliardu d’abitanti. Hè dinò a dimucrazia a più populata in lu mondu sanu. E sò limite sò l’Oceanu Indianu al sud, u mare arabu à l’ovest è u golfu di u Bengal à l’este. Tocca u Pachistan à l’ovest, u Bhutan, a Repubblica populare di China è u Nepal à u nord, u Bangladesh à l’este. In l’oceanu indianu, l’India hè vicina da u Sri Lanka è di e Maldive. L’isule Andaman è Nicobar spartenu a fruntiera maritima di a Thailanda è di l’isula indunesiana di Sumatra in lu mare d'Andaman. L’India ha una costa di 7517 chilòmetri. |
|||
L''''India''' (in hindi: भारत, ''Bhārat''), ufficialmente a '''Republica di l'India''' (in hindi: भारत गणराज्य, ''Bhārat Gaṇarājya''; in inglese: ''Republic of India''), hè unu statu è paese in [[Asia]] meridiunale. A capitale hè [[Nova Delhi]]. Chjè a settima nazione più maiò geograficamente è a siconda più populata incù 1,2 milliardu d’abitanti. Hè dinò a dimucrazia a più populata in lu mondu sanu. E sò limite sò l’[[Oceanu Indianu]] à u sudu, u mare arabu à l’ovest è u golfu di u Bengal à l’este. Tocca u Pachistan à l’ovest, u Bhutan, a [[China|Repubblica populare di China]] è u Nepal à u nord, u [[Bangladesh]] à l’este. In l’oceanu indianu, l’India hè vicina da u [[Sri Lanka]] è di e Maldive. L’isule Andamane è Nicobare spartenu a fruntiera maritima di a Thailandia è di l’isula [[Indunesia|indunesiana]] di Sumatra in lu mare d'Andaman. L’India ha una costa di 7517 chilòmetri. |
|||
Paese di l’antica civilisazione di u valle di l’Indus è regione di strade cummerciale storiche, u subcuntinente indianu fù sempre identificatu à a sò ricchezza cummerciale è culturale. Quatru religioni |
Paese di l’antica civilisazione di u valle di l’Indus è regione di strade cummerciale storiche, u subcuntinente indianu fù sempre identificatu à a sò ricchezza cummerciale è culturale. Quatru religioni, l'[[Induisimu|Induismu]], u [[Buddisimu|Buddismu]], u Jainismu è u Sicchismu, ci sò nate, è u Zoroatrismu, u [[Ghjudaisimu|Ghjudaismu]], u [[Cristianisimu|Cristianismu]] è l’[[Islamu|Islam]], ci sò ghjunte in lu primu milleniu. |
||
Culunizata da u Regnu Unitu in lu 19u seculu, l’India diventò independente in lu 1947 dopu à una lotta marcata da a resistenza passiva cundotta da Mahatma Gandhi. |
Culunizata da u [[Regnu Unitu]] in lu 19u seculu, l’India diventò independente in lu 1947 dopu à una lotta marcata da a resistenza passiva cundotta da [[Mahatma Gandhi]]. |
||
L’India hè una repubblica federale costituzionale incù una demucrazia parlamentare costituita da 28 stati è 7 territori. Hè una sucietà pluralistica, plurilinguistica è multietnica induve si parlanu più di 400 lingue. |
L’India hè una repubblica federale costituzionale incù una demucrazia parlamentare costituita da 28 stati è 7 territori. Hè una sucietà pluralistica, plurilinguistica è multietnica induve si parlanu più di 400 lingue. |
||
L’ecunumia Indiana tene u settimu PIB mundiale. Dipoi e riforme di u 1991, l’India hè diventata l’ecunumia chi cresce u più rapidamente in lu mondu. Ma u paese ha sempre prublemi di puvertà, illeterismu, corruzzione è salute pubblica. L’India hè classificata cum’è Novu Paese Industrializatu è chjè unu di i quatru paesi di u BRIC (Bresile, Russia, India, China). Chjè unu di i sei stati chi tenenu l’arma nucleare. Chjè une putenza regionale di l’Asia meridionale. |
L’ecunumia Indiana tene u settimu PIB mundiale. Dipoi e riforme di u 1991, l’India hè diventata l’ecunumia chi cresce u più rapidamente in lu mondu. Ma u paese ha sempre prublemi di puvertà, illeterismu, corruzzione è salute pubblica. L’India hè classificata cum’è Novu Paese Industrializatu è chjè unu di i quatru paesi di u BRIC ([[Brasile|Bresile]], [[Russia]], India, China). Chjè unu di i sei stati chi tenenu l’arma nucleare. Chjè une putenza regionale di l’Asia meridionale. |
||
L’India hè membra di e Nazioni Unite, di u Muvimentu di i Non-Allineati, di l’Organisazione Mundiale di u Cummerciu, di u G20 è di u Commonwealth. |
L’India hè membra di e Nazioni Unite, di u Muvimentu di i Non-Allineati, di l’Organisazione Mundiale di u Cummerciu, di u G20 è di u Commonwealth. |
||
== |
== Etimolugia == |
||
U nome ''India'' vene da a parola sanscritta ''Sindhu'', nome storicu di u fiume Indus. I Grechi antichi chjamavanu l’Indiani ''Indoi'', « ghjente di l’Indus ». A costituzione indiana è l’usu populare accettanu dinò ''Bharat'' cum’è nome ufficiale. U nome ''Bharat'' vene da u nome di u legendariu rè Bharata in le scritture Hindù. |
U nome ''India'' vene da a parola sanscritta ''Sindhu'', nome storicu di u fiume Indus. I Grechi antichi chjamavanu l’Indiani ''Indoi'', « ghjente di l’Indus ». A costituzione indiana è l’usu populare accettanu dinò ''Bharat'' cum’è nome ufficiale. U nome ''Bharat'' vene da u nome di u legendariu rè Bharata in le scritture Hindù. |
||
Tantu in tantu, a parolla persiana ''Hindustan'' hè utilizzata. |
Tantu in tantu, a parolla persiana ''Hindustan'' hè utilizzata. |
||
== Storia == |
== Storia == |
||
L’aggrotti di l’Età di a Petra à Bhimbetka, in lu Madhya Pradesh, sò e prime traccie di vita umana in India. U primu locu d’istallazione permanente apparì 8500 anni fà è si svilupò progressivamente pè diventà a civilisazione di u valle di l’Indus più ò menu in -3500. Fù seguitatu da u periodu Vedicu chi ha vistu nasce e fundazione di |
L’aggrotti di l’Età di a Petra à Bhimbetka, in lu Madhya Pradesh, sò e prime traccie di vita umana in India. U primu locu d’istallazione permanente apparì 8500 anni fà è si svilupò progressivamente pè diventà a civilisazione di u valle di l’Indus più ò menu in -3500. Fù seguitatu da u [[Vedìsimu|periodu Vedicu]] chi ha vistu nasce e fundazione di l’[[Induisimu|Induismu]] è altri aspetti culturali di a sucietà Indiana antica, sinu à -500. Da -550, assai regni è repubbliche cunisciti cum’è ''Mahajanapadas'' naqueru in tuttu u paese. |
||
In lu terzu seculu nanzu à GC, guasgi tutta l’Asia era unita in l’imperu Maurya, da Chandragupta Maurya è prosperò sottu à u regnu di Ashoka. À parte di u terzu seculu, a dinastia Gupta regnò in lu periodu cunoscitu cum’è l’antica Età d’Oru di l’India. |
In lu terzu seculu nanzu à GC, guasgi tutta l’Asia era unita in l’imperu Maurya, da Chandragupta Maurya è prosperò sottu à u regnu di Ashoka. À parte di u terzu seculu, a dinastia Gupta regnò in lu periodu cunoscitu cum’è l’antica Età d’Oru di l’India. |
||
Hè statu un periodu di sviluppu globale : scienze, tecnulugia, ingeneria, arti, lingue, litteratura, matematica, astronomia, religione, filosofia... |
Hè statu un periodu di sviluppu globale : scienze, tecnulugia, ingeneria, arti, lingue, litteratura, matematica, astronomia, religione, filosofia... |
||
Linia 22: | Linia 23: | ||
Dopu à l’invasioni islamiche tra u 10u è 12u seculu, una parta maiò di l‘India di u nord passò sottu à a dominazione di u sultanatu di Delhi, è dopu di l’imperu Moghul. Sottu à u regnu di Akbar, l’India si sviluppò assai, culturalmente, economicamente, in un ambiente d’armunia è di tuleranza religiosa. I Moghul hannu sugellatu allianze strategiche incù parechji regni Rajput. Dopu à u regnu di Aurangzeb in lu 1707, l’imperu Moghul passò sottu à u controlu di l’imperu Maratha. |
Dopu à l’invasioni islamiche tra u 10u è 12u seculu, una parta maiò di l‘India di u nord passò sottu à a dominazione di u sultanatu di Delhi, è dopu di l’imperu Moghul. Sottu à u regnu di Akbar, l’India si sviluppò assai, culturalmente, economicamente, in un ambiente d’armunia è di tuleranza religiosa. I Moghul hannu sugellatu allianze strategiche incù parechji regni Rajput. Dopu à u regnu di Aurangzeb in lu 1707, l’imperu Moghul passò sottu à u controlu di l’imperu Maratha. |
||
Dipoi u 16u seculu, e nazione imperialiste hannu istallatu posti di scambiu è pocu à pocu, apprufitandu di diversi cunflitti, hannu creatu culunie. In lu 1856, guasgi tutta l’India era sottu à u controlu di a [http://en.wikipedia.org/wiki/Honourable_East_India_Company British East India Company]. |
Dipoi u 16u seculu, e nazione imperialiste hannu istallatu posti di scambiu è pocu à pocu, apprufitandu di diversi cunflitti, hannu creatu culunie. In lu 1856, guasgi tutta l’India era sottu à u controlu di a ''British East India Company''<ref>[http://en.wikipedia.org/wiki/Honourable_East_India_Company British East India Company]</ref>. |
||
Un annu dopu, a rivolta di parechje unità militare è diversi regni sfidò a putenza di a cumpania, ma fallì. Cum’è cunseguenza, l’India passò sottu à u controlu direttu di a curona britannica. Tra u 1860 è u 1900, u subcuntinente indianu ha sufertu e peghje caristie di a sò storia, causendu a morte di 14,5 millioni di parsone. |
Un annu dopu, a rivolta di parechje unità militare è diversi regni sfidò a putenza di a cumpania, ma fallì. Cum’è cunseguenza, l’India passò sottu à u controlu direttu di a curona britannica. Tra u 1860 è u 1900, u subcuntinente indianu ha sufertu e peghje caristie di a sò storia, causendu a morte di 14,5 millioni di parsone. |
||
In |
In u 20u seculu, una lotta naziunale pè l’indipendenza fù iniziata da u Cungressu Naziunale Indianu<ref>[http://en.wikipedia.org/wiki/Indian_National_Congress Indian National Congress]</ref> è altre organisazioni pulitiche. Certi revoluzionari radicali hannu cundottu ribellioni armate contru à u regnu britannicu. Ma u caratteru principale di u muvimentu indianu pè l’indipendenza fù a resistenza passiva. Sottu à a direzione di Mahatma Gandhi, millioni d’Indiani hannu partecipatu à u muvimentu di disubidienza civile « ''Quit India'' » ("Andatevi da l’India"). |
||
In sittembre 1939, l’India dichjarò a guerra à l’Alimania è à u massimu di a [[Seconda Guerra Mundiale|Siconda Guerra Mundiale]], più di 2,5 millioni di suldati indiani cumbattavanu contru à e forze di l’Assu. |
In sittembre 1939, l’India dichjarò a guerra à l’Alimania è à u massimu di a [[Seconda Guerra Mundiale|Siconda Guerra Mundiale]], più di 2,5 millioni di suldati indiani cumbattavanu contru à e forze di l’Assu. |
||
Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, parechje rivolte schizàronu in l’armate |
Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, parechje rivolte schizàronu in l’armate aeriane è marina, è ci furonu disordini suciali à causa di diversi processi leati à a guerra. U 15 d’aostu 1947, e zone maghjuritariamente musulmane fùronu partizionate, ciò chi provocò a nascita di u [[Pachistan]]. Sta partizione ha provocatu un trasferimentu di populazioni di più di 10 milioni di parsone tra India è Pachistan. U costu umanu fù cunsiderèvule. |
||
U 26 di ghjennaghju 1950, l’India diventò una repubblica è una nova costituzione fù adottata. In lu 1961, l’armata Indiana liberò u territoriu di Goa da e forze culuniale portughese. In 1965, u tentativu di u Pachistan pà invade u Kashmir ha provocatu a Siconda Guerra di u Kashmir. Ci hè statu una terza guerra tra India è Pachistan in 1971, è a vittoria Indiana ha sbucciatu à a creazione di u Bangladesh. |
U 26 di ghjennaghju 1950, l’India diventò una repubblica è una nova costituzione fù adottata. In lu 1961, l’armata Indiana liberò u territoriu di Goa da e forze culuniale [[Portugallu|portughese]]. In 1965, u tentativu di u Pachistan pà invade u [[Kashmir]] ha provocatu a Siconda Guerra di u Kashmir. Ci hè statu una terza guerra tra India è Pachistan in 1971, è a vittoria Indiana ha sbucciatu à a creazione di u [[Bangladesh]]. |
||
Dipoi a sò indipendenza, l’India deve fà fronte à parechje sfide cum’è e viulenze religiose, u casteismu (viulenze tra caste), u naxalismu, u terrorismu è varii muvimenti regionali o separatisiti, specialmente in lu Kashmir è parechje regioni di u nordeste. |
Dipoi a sò indipendenza, l’India deve fà fronte à parechje sfide cum’è e viulenze religiose, u casteismu (viulenze tra caste), u naxalismu, u terrorismu è varii muvimenti regionali o separatisiti, specialmente in lu Kashmir è parechje regioni di u nordeste. |
||
Linia 39: | Linia 40: | ||
== Clima == |
== Clima == |
||
U clima indianu hè assai influenzatu da |
U clima indianu hè assai influenzatu da l’[[Himalaya]] è da u desertu di u Thar, ciò chi conduce à mussoni. L’Himalaya impedisce i venti fredi d’Asia centrale di intrà nantu à u territoriu, tenendulu più caldu cà altri lochi sottu à listesse latitudine. |
||
U desertu di u Thar tene una funzione assai impurtante pè attirà i venti meridionali umidi chi, tra ghjunghju è uttobre, furniscenu l’aqua di e piuvite indiane. |
U desertu di u Thar tene una funzione assai impurtante pè attirà i venti meridionali umidi chi, tra ghjunghju è uttobre, furniscenu l’aqua di e piuvite indiane. |
||
Ci sò quatru tipi di clima in India : tropicale umidu, tropicale seccu, subtropicale umidu è muntagnolu. |
Ci sò quatru tipi di clima in India : tropicale umidu, tropicale seccu, subtropicale umidu è muntagnolu. |
||
Linia 56: | Linia 57: | ||
* 8. Haryana |
* 8. Haryana |
||
* 9. Himachal Pradesh |
* 9. Himachal Pradesh |
||
* 10. Jammu |
* 10. Jammu è Kashmir |
||
* 11. Jharkhand |
* 11. Jharkhand |
||
* 12. Karnataka |
* 12. Karnataka |
||
Linia 77: | Linia 78: | ||
I territori di l'unione : |
I territori di l'unione : |
||
* 1. Isule |
* 1. Isule Andamane è Nicobare |
||
* 2. Chandigarh |
* 2. Chandigarh |
||
* 3. Dadra è Nagar Haveli |
* 3. Dadra è Nagar Haveli |
||
Linia 83: | Linia 84: | ||
* 5. Lakshadweep |
* 5. Lakshadweep |
||
* 6. National Capital Territory of Delhi |
* 6. National Capital Territory of Delhi |
||
* 7. Puducherry |
* 7. Puducherry |
||
A Capitale hè [[Nova Delhi]], e principale cità sò [[Calcutta]] (''Kolkata'') è [[Mumbai]]. |
|||
== Referenze == |
|||
A Capitale hè New Dehli e e principale cità sò Kolkata e Mumbai. |
|||
<references/> |
|||
== lighendu Internet == |
|||
== Ligami esterni == |
|||
* [http://www.tourindia.com Turismu in India] |
* [http://www.tourindia.com Turismu in India] |
||
==Da vede dinù== |
|||
[[Category:Asia]] |
|||
*[[Taj Mahal]] |
|||
*[[Jawaharlal Nehru]] |
|||
{{Link FA|de}} |
|||
*[[Achal Prabhala]] |
|||
{{Link FA|dv}} |
|||
*[[Brahmagupta]] |
|||
{{Link FA|en}} |
|||
*[[Pran]] |
|||
{{Link FA|km}} |
|||
{{Link FA|sk}} |
|||
{{Link FA|ta}} |
|||
[[ |
[[Categoria:Asia]] |
||
[[af:Indië]] |
|||
[[als:Indien]] |
|||
[[am:ህንድ]] |
|||
[[an:India]] |
|||
[[ang:Indea]] |
|||
[[ar:الهند]] |
|||
[[arc:ܗܢܕܘ]] |
|||
[[arz:الهند]] |
|||
[[as:ভাৰত]] |
|||
[[ast:India]] |
|||
[[ay:Indya]] |
|||
[[az:Hindistan]] |
|||
[[ba:Һиндостан]] |
|||
[[bar:Indien]] |
|||
[[bat-smg:Indėjė]] |
|||
[[bcl:Indya]] |
|||
[[be:Індыя]] |
|||
[[be-x-old:Індыя]] |
|||
[[bg:Индия]] |
|||
[[bh:भारत]] |
|||
[[bi:India]] |
|||
[[bjn:India]] |
|||
[[bn:ভারত]] |
|||
[[bo:རྒྱ་གར།]] |
|||
[[bpy:ভারত]] |
|||
[[br:India]] |
|||
[[bs:Indija]] |
|||
[[bug:India]] |
|||
[[ca:Índia]] |
|||
[[cbk-zam:India]] |
|||
[[ceb:Indya]] |
|||
[[chr:ᎢᏅᏗᎾ]] |
|||
[[ckb:ھیندستان]] |
|||
[[crh:İndistan]] |
|||
[[cs:Indie]] |
|||
[[csb:Indie]] |
|||
[[cv:Инди]] |
|||
[[cy:India]] |
|||
[[da:Indien]] |
|||
[[de:Indien]] |
|||
[[diq:Hindıstan]] |
|||
[[dsb:Indiska]] |
|||
[[dv:އިންޑިޔާ]] |
|||
[[dz:རྒྱ་གར་]] |
|||
[[ee:India]] |
|||
[[el:Ινδία]] |
|||
[[en:India]] |
|||
[[eo:Barato]] |
|||
[[es:India]] |
|||
[[et:India]] |
|||
[[eu:India]] |
|||
[[ext:La Índia]] |
|||
[[fa:هند]] |
|||
[[fi:Intia]] |
|||
[[fiu-vro:India]] |
|||
[[fo:India]] |
|||
[[fr:Inde]] |
|||
[[frp:Ende]] |
|||
[[frr:Indien]] |
|||
[[fur:Indie]] |
|||
[[fy:Yndia]] |
|||
[[ga:An India]] |
|||
[[gag:İndiya]] |
|||
[[gan:印度]] |
|||
[[gd:Na h-Innseachan]] |
|||
[[gl:India - भारत]] |
|||
[[glk:هند]] |
|||
[[got:𐌹𐌽𐌳𐌹𐌰/India]] |
|||
[[gu:ભારત]] |
|||
[[gv:Yn Injey]] |
|||
[[ha:Indiya]] |
|||
[[hak:Yin-thu]] |
|||
[[haw:‘Īnia]] |
|||
[[he:הודו]] |
|||
[[hi:भारत]] |
|||
[[hif:India]] |
|||
[[hr:Indija]] |
|||
[[hsb:Indiska]] |
|||
[[ht:End]] |
|||
[[hu:India]] |
|||
[[hy:Հնդկաստան]] |
|||
[[ia:India]] |
|||
[[id:India]] |
|||
[[ie:India]] |
|||
[[ig:Ndia]] |
|||
[[ilo:India]] |
|||
[[io:India]] |
|||
[[is:Indland]] |
|||
[[it:India]] |
|||
[[iu:ᐃᓐᑎᐊ]] |
|||
[[ja:インド]] |
|||
[[jbo:xingu'e]] |
|||
[[jv:India]] |
|||
[[ka:ინდოეთი]] |
|||
[[kbd:Индиэ]] |
|||
[[kg:India]] |
|||
[[kk:Үндістан]] |
|||
[[kl:India]] |
|||
[[km:ឥណ្ឌា]] |
|||
[[kn:ಭಾರತ]] |
|||
[[ko:인도]] |
|||
[[krc:Индия]] |
|||
[[ks:ہندُستٲن]] |
|||
[[ku:Hindistan]] |
|||
[[kv:Индия]] |
|||
[[kw:Eynda]] |
|||
[[ky:Индия]] |
|||
[[la:India]] |
|||
[[lb:Indien]] |
|||
[[lbe:Гьиндусттан]] |
|||
[[li:India]] |
|||
[[lij:India]] |
|||
[[lmo:India]] |
|||
[[ln:India]] |
|||
[[lt:Indija]] |
|||
[[ltg:Iņdeja]] |
|||
[[lv:Indija]] |
|||
[[map-bms:India]] |
|||
[[mdf:Индие]] |
|||
[[mg:India]] |
|||
[[mi:Īnia]] |
|||
[[mk:Индија]] |
|||
[[ml:ഇന്ത്യ]] |
|||
[[mn:Энэтхэг]] |
|||
[[mr:भारत]] |
|||
[[ms:India]] |
|||
[[mt:Indja]] |
|||
[[mwl:Índia]] |
|||
[[my:အိန္ဒိယနိုင်ငံ]] |
|||
[[mzn:هند]] |
|||
[[na:Indjiya]] |
|||
[[nah:India]] |
|||
[[nap:Innia]] |
|||
[[nds:Indien]] |
|||
[[nds-nl:India]] |
|||
[[ne:भारत]] |
|||
[[new:भारत]] |
|||
[[nl:India]] |
|||
[[nn:India]] |
|||
[[no:India]] |
|||
[[nov:India]] |
|||
[[nrm:Înde]] |
|||
[[nv:Tó Wónaanídę́ę́ʼ Bitsįʼ Yishtłizhii Bikéyah]] |
|||
[[oc:Índia]] |
|||
[[or:ଭାରତ]] |
|||
[[os:Инди]] |
|||
[[pa:ਭਾਰਤ]] |
|||
[[pam:India]] |
|||
[[pap:India]] |
|||
[[pcd:Inde]] |
|||
[[pi:भारत]] |
|||
[[pih:Endya]] |
|||
[[pl:Indie]] |
|||
[[pms:India]] |
|||
[[pnb:ھندستان]] |
|||
[[ps:هند]] |
|||
[[pt:Índia]] |
|||
[[qu:Indya]] |
|||
[[rm:India]] |
|||
[[rmy:Bharat]] |
|||
[[rn:Ubuhindi]] |
|||
[[ro:India]] |
|||
[[roa-rup:India]] |
|||
[[roa-tara:Indie]] |
|||
[[ru:Индия]] |
|||
[[rue:Індія]] |
|||
[[rw:Ubuhinde]] |
|||
[[sa:भारतम्]] |
|||
[[sah:Индия]] |
|||
[[sc:Ìndia]] |
|||
[[scn:Innia]] |
|||
[[sco:Indie]] |
|||
[[sd:ڀارت]] |
|||
[[se:India]] |
|||
[[sh:Indija]] |
|||
[[si:භාරත ජනරජය]] |
|||
[[simple:India]] |
|||
[[sk:India]] |
|||
[[sl:Indija]] |
|||
[[sm:Igitia]] |
|||
[[so:Hindiya]] |
|||
[[sq:India]] |
|||
[[sr:Индија]] |
|||
[[srn:Indiakondre]] |
|||
[[ss:INdiya]] |
|||
[[stq:Indien]] |
|||
[[su:India]] |
|||
[[sv:Indien]] |
|||
[[sw:Uhindi]] |
|||
[[szl:Indyje]] |
|||
[[ta:இந்தியா]] |
|||
[[te:భారత దేశము]] |
|||
[[tet:Índia]] |
|||
[[tg:Ҳиндустон]] |
|||
[[th:ประเทศอินเดีย]] |
|||
[[tk:Hindistan]] |
|||
[[tl:Indiya]] |
|||
[[to:ʻInitia]] |
|||
[[tpi:India]] |
|||
[[tr:Hindistan]] |
|||
[[ts:India]] |
|||
[[tt:Һиндстан]] |
|||
[[ty:’Inītia]] |
|||
[[udm:Индия]] |
|||
[[ug:ھىندىستان]] |
|||
[[uk:Індія]] |
|||
[[ur:بھارت]] |
|||
[[uz:Hindiston]] |
|||
[[vec:India]] |
|||
[[vi:Ấn Độ]] |
|||
[[vo:Lindän]] |
|||
[[wa:Inde]] |
|||
[[war:Indya]] |
|||
[[wo:End]] |
|||
[[wuu:印度]] |
|||
[[xal:Энедигин Орн]] |
|||
[[xmf:ინდოეთი]] |
|||
[[yi:אינדיע]] |
|||
[[yo:Índíà]] |
|||
[[za:Yindu]] |
|||
[[zh:印度]] |
|||
[[zh-classical:印度]] |
|||
[[zh-min-nan:Ìn-tō͘]] |
|||
[[zh-yue:印度]] |
Versione attuale di e 13:58, 24 nuv 2023
L'India (in hindi: भारत, Bhārat), ufficialmente a Republica di l'India (in hindi: भारत गणराज्य, Bhārat Gaṇarājya; in inglese: Republic of India), hè unu statu è paese in Asia meridiunale. A capitale hè Nova Delhi. Chjè a settima nazione più maiò geograficamente è a siconda più populata incù 1,2 milliardu d’abitanti. Hè dinò a dimucrazia a più populata in lu mondu sanu. E sò limite sò l’Oceanu Indianu à u sudu, u mare arabu à l’ovest è u golfu di u Bengal à l’este. Tocca u Pachistan à l’ovest, u Bhutan, a Repubblica populare di China è u Nepal à u nord, u Bangladesh à l’este. In l’oceanu indianu, l’India hè vicina da u Sri Lanka è di e Maldive. L’isule Andamane è Nicobare spartenu a fruntiera maritima di a Thailandia è di l’isula indunesiana di Sumatra in lu mare d'Andaman. L’India ha una costa di 7517 chilòmetri.
Paese di l’antica civilisazione di u valle di l’Indus è regione di strade cummerciale storiche, u subcuntinente indianu fù sempre identificatu à a sò ricchezza cummerciale è culturale. Quatru religioni, l'Induismu, u Buddismu, u Jainismu è u Sicchismu, ci sò nate, è u Zoroatrismu, u Ghjudaismu, u Cristianismu è l’Islam, ci sò ghjunte in lu primu milleniu. Culunizata da u Regnu Unitu in lu 19u seculu, l’India diventò independente in lu 1947 dopu à una lotta marcata da a resistenza passiva cundotta da Mahatma Gandhi.
L’India hè una repubblica federale costituzionale incù una demucrazia parlamentare costituita da 28 stati è 7 territori. Hè una sucietà pluralistica, plurilinguistica è multietnica induve si parlanu più di 400 lingue. L’ecunumia Indiana tene u settimu PIB mundiale. Dipoi e riforme di u 1991, l’India hè diventata l’ecunumia chi cresce u più rapidamente in lu mondu. Ma u paese ha sempre prublemi di puvertà, illeterismu, corruzzione è salute pubblica. L’India hè classificata cum’è Novu Paese Industrializatu è chjè unu di i quatru paesi di u BRIC (Bresile, Russia, India, China). Chjè unu di i sei stati chi tenenu l’arma nucleare. Chjè une putenza regionale di l’Asia meridionale.
L’India hè membra di e Nazioni Unite, di u Muvimentu di i Non-Allineati, di l’Organisazione Mundiale di u Cummerciu, di u G20 è di u Commonwealth.
Etimolugia
[mudificà | edità a fonte]U nome India vene da a parola sanscritta Sindhu, nome storicu di u fiume Indus. I Grechi antichi chjamavanu l’Indiani Indoi, « ghjente di l’Indus ». A costituzione indiana è l’usu populare accettanu dinò Bharat cum’è nome ufficiale. U nome Bharat vene da u nome di u legendariu rè Bharata in le scritture Hindù. Tantu in tantu, a parolla persiana Hindustan hè utilizzata.
Storia
[mudificà | edità a fonte]L’aggrotti di l’Età di a Petra à Bhimbetka, in lu Madhya Pradesh, sò e prime traccie di vita umana in India. U primu locu d’istallazione permanente apparì 8500 anni fà è si svilupò progressivamente pè diventà a civilisazione di u valle di l’Indus più ò menu in -3500. Fù seguitatu da u periodu Vedicu chi ha vistu nasce e fundazione di l’Induismu è altri aspetti culturali di a sucietà Indiana antica, sinu à -500. Da -550, assai regni è repubbliche cunisciti cum’è Mahajanapadas naqueru in tuttu u paese. In lu terzu seculu nanzu à GC, guasgi tutta l’Asia era unita in l’imperu Maurya, da Chandragupta Maurya è prosperò sottu à u regnu di Ashoka. À parte di u terzu seculu, a dinastia Gupta regnò in lu periodu cunoscitu cum’è l’antica Età d’Oru di l’India. Hè statu un periodu di sviluppu globale : scienze, tecnulugia, ingeneria, arti, lingue, litteratura, matematica, astronomia, religione, filosofia...
Dopu à l’invasioni islamiche tra u 10u è 12u seculu, una parta maiò di l‘India di u nord passò sottu à a dominazione di u sultanatu di Delhi, è dopu di l’imperu Moghul. Sottu à u regnu di Akbar, l’India si sviluppò assai, culturalmente, economicamente, in un ambiente d’armunia è di tuleranza religiosa. I Moghul hannu sugellatu allianze strategiche incù parechji regni Rajput. Dopu à u regnu di Aurangzeb in lu 1707, l’imperu Moghul passò sottu à u controlu di l’imperu Maratha.
Dipoi u 16u seculu, e nazione imperialiste hannu istallatu posti di scambiu è pocu à pocu, apprufitandu di diversi cunflitti, hannu creatu culunie. In lu 1856, guasgi tutta l’India era sottu à u controlu di a British East India Company[1]. Un annu dopu, a rivolta di parechje unità militare è diversi regni sfidò a putenza di a cumpania, ma fallì. Cum’è cunseguenza, l’India passò sottu à u controlu direttu di a curona britannica. Tra u 1860 è u 1900, u subcuntinente indianu ha sufertu e peghje caristie di a sò storia, causendu a morte di 14,5 millioni di parsone.
In u 20u seculu, una lotta naziunale pè l’indipendenza fù iniziata da u Cungressu Naziunale Indianu[2] è altre organisazioni pulitiche. Certi revoluzionari radicali hannu cundottu ribellioni armate contru à u regnu britannicu. Ma u caratteru principale di u muvimentu indianu pè l’indipendenza fù a resistenza passiva. Sottu à a direzione di Mahatma Gandhi, millioni d’Indiani hannu partecipatu à u muvimentu di disubidienza civile « Quit India » ("Andatevi da l’India"). In sittembre 1939, l’India dichjarò a guerra à l’Alimania è à u massimu di a Siconda Guerra Mundiale, più di 2,5 millioni di suldati indiani cumbattavanu contru à e forze di l’Assu.
Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, parechje rivolte schizàronu in l’armate aeriane è marina, è ci furonu disordini suciali à causa di diversi processi leati à a guerra. U 15 d’aostu 1947, e zone maghjuritariamente musulmane fùronu partizionate, ciò chi provocò a nascita di u Pachistan. Sta partizione ha provocatu un trasferimentu di populazioni di più di 10 milioni di parsone tra India è Pachistan. U costu umanu fù cunsiderèvule.
U 26 di ghjennaghju 1950, l’India diventò una repubblica è una nova costituzione fù adottata. In lu 1961, l’armata Indiana liberò u territoriu di Goa da e forze culuniale portughese. In 1965, u tentativu di u Pachistan pà invade u Kashmir ha provocatu a Siconda Guerra di u Kashmir. Ci hè statu una terza guerra tra India è Pachistan in 1971, è a vittoria Indiana ha sbucciatu à a creazione di u Bangladesh.
Dipoi a sò indipendenza, l’India deve fà fronte à parechje sfide cum’è e viulenze religiose, u casteismu (viulenze tra caste), u naxalismu, u terrorismu è varii muvimenti regionali o separatisiti, specialmente in lu Kashmir è parechje regioni di u nordeste.
Diventò una putenza nucleare in 1974, quandu ha riuscitu u sò primu testu nucleare, seguitatu da cinque altri in 1998.
Da l’anni 50 à 80, l’India ha cundottu pulitiche d’ispirazione sucialista. L’ecunumia era assai regulata, protezionista incù diverse intraprese pubbliche. E riforme di u 1991 hannu trasformatu l’India in una ecunumia chi si sviluppa ad alta vitezza. U sviluppu ecunomicu si face senza regulamentu, è i danni suciali sò assai impurtanti.
Clima
[mudificà | edità a fonte]U clima indianu hè assai influenzatu da l’Himalaya è da u desertu di u Thar, ciò chi conduce à mussoni. L’Himalaya impedisce i venti fredi d’Asia centrale di intrà nantu à u territoriu, tenendulu più caldu cà altri lochi sottu à listesse latitudine. U desertu di u Thar tene una funzione assai impurtante pè attirà i venti meridionali umidi chi, tra ghjunghju è uttobre, furniscenu l’aqua di e piuvite indiane. Ci sò quatru tipi di clima in India : tropicale umidu, tropicale seccu, subtropicale umidu è muntagnolu.
Divisioni amministrative
[mudificà | edità a fonte]L’india hè cumposta da 28 stati è 7 territori di l’unione. In 1956, i stati sò stati formati nantu à base linguistiche. Dipoi, sta struttura hè stata guasgi incambiata. Cadu statu hè divisu in distritti, cadu distrittu hè divisu in tehsils.
I stati :
- 1. Andhra Pradesh
- 2. Arunachal Pradesh
- 3. Assam
- 4. Bihar
- 5. Chhattisgarh
- 6. Goa
- 7. Gujarat
- 8. Haryana
- 9. Himachal Pradesh
- 10. Jammu è Kashmir
- 11. Jharkhand
- 12. Karnataka
- 13. Kerala
- 14. Madhya Pradesh
- 15. Maharashtra
- 16. Manipur
- 17. Meghalaya
- 18. Mizoram
- 19. Nagaland
- 20. Orissa
- 21. Punjab
- 22. Rajasthan
- 23. Sikkim
- 24. Tamil Nadu
- 25. Tripura
- 26. Uttar Pradesh
- 27. Uttarakhand
- 28. West Bengal
I territori di l'unione :
- 1. Isule Andamane è Nicobare
- 2. Chandigarh
- 3. Dadra è Nagar Haveli
- 4. Daman è Diu
- 5. Lakshadweep
- 6. National Capital Territory of Delhi
- 7. Puducherry
A Capitale hè Nova Delhi, e principale cità sò Calcutta (Kolkata) è Mumbai.