Vai al contenuto

India: differenze trà e virsioni

À prupositu di Wikipedia
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m r2.6.4) (robot Modifie : iu:ᐃᓐᑎᐊ
Nessun oggetto della modifica
Etichette: Mobile edit Mobile web edit Modifica da mobile avanzata
 
(39 versioni intermedie di 25 utenti non mostrate)
Linia 1: Linia 1:
[[File:Emblem of India.svg|frame|185px]]
[[File:Emblem of India.svg|thumb]]
[[File:India flag.png|thumb]]
[[File:India flag.png|thumb]]
[[File:India (orthographic projection).svg|thumb|]]
L’India, ufficialmente Repubblica d’India (Bharat Ganarajya)) hè un paese d’[[Asia]] meridiunale. Chjè a settima nazione più maiò geograficamente è a siconda più populata incù 1,2 milliardu d’abitanti. Hè dinò a dimucrazia a più populata in lu mondu sanu. E sò limite sò l’Oceanu Indianu al sud, u mare arabu à l’ovest è u golfu di u Bengal à l’este. Tocca u Pachistan à l’ovest, u Bhutan, a Repubblica populare di China è u Nepal à u nord, u Bangladesh à l’este. In l’oceanu indianu, l’India hè vicina da u Sri Lanka è di e Maldive. L’isule Andaman è Nicobar spartenu a fruntiera maritima di a Thailanda è di l’isula indunesiana di Sumatra in lu mare d'Andaman. L’India ha una costa di 7517 chilòmetri.
L''''India''' (in hindi: भारत, ''Bhārat''), ufficialmente a '''Republica di l'India''' (in hindi: भारत गणराज्य, ''Bhārat Gaṇarājya''; in inglese: ''Republic of India''), hè unu statu è paese in [[Asia]] meridiunale. A capitale hè [[Nova Delhi]]. Chjè a settima nazione più maiò geograficamente è a siconda più populata incù 1,2 milliardu d’abitanti. Hè dinò a dimucrazia a più populata in lu mondu sanu. E sò limite sò l’[[Oceanu Indianu]] à u sudu, u mare arabu à l’ovest è u golfu di u Bengal à l’este. Tocca u Pachistan à l’ovest, u Bhutan, a [[China|Repubblica populare di China]] è u Nepal à u nord, u [[Bangladesh]] à l’este. In l’oceanu indianu, l’India hè vicina da u [[Sri Lanka]] è di e Maldive. L’isule Andamane è Nicobare spartenu a fruntiera maritima di a Thailandia è di l’isula [[Indunesia|indunesiana]] di Sumatra in lu mare d'Andaman. L’India ha una costa di 7517 chilòmetri.


Paese di l’antica civilisazione di u valle di l’Indus è regione di strade cummerciale storiche, u subcuntinente indianu fù sempre identificatu à a sò ricchezza cummerciale è culturale. Quatru religioni Induismu, Buddismu, Jainismu è Sicchismu ci sò nate, è u Zoroatrismu, u Ghjudaismu, u Cristianismu è l’Islam,ci sò ghjunte in lu primu milleniu.
Paese di l’antica civilisazione di u valle di l’Indus è regione di strade cummerciale storiche, u subcuntinente indianu fù sempre identificatu à a sò ricchezza cummerciale è culturale. Quatru religioni, l'[[Induisimu|Induismu]], u [[Buddisimu|Buddismu]], u Jainismu è u Sicchismu, ci sò nate, è u Zoroatrismu, u [[Ghjudaisimu|Ghjudaismu]], u [[Cristianisimu|Cristianismu]] è l’[[Islamu|Islam]], ci sò ghjunte in lu primu milleniu.
Culunizata da u Regnu Unitu in lu 19u seculu, l’India diventò independente in lu 1947 dopu à una lotta marcata da a resistenza passiva cundotta da Mahatma Gandhi.
Culunizata da u [[Regnu Unitu]] in lu 19u seculu, l’India diventò independente in lu 1947 dopu à una lotta marcata da a resistenza passiva cundotta da [[Mahatma Gandhi]].


L’India hè una repubblica federale costituzionale incù una demucrazia parlamentare costituita da 28 stati è 7 territori. Hè una sucietà pluralistica, plurilinguistica è multietnica induve si parlanu più di 400 lingue.
L’India hè una repubblica federale costituzionale incù una demucrazia parlamentare costituita da 28 stati è 7 territori. Hè una sucietà pluralistica, plurilinguistica è multietnica induve si parlanu più di 400 lingue.
L’ecunumia Indiana tene u settimu PIB mundiale. Dipoi e riforme di u 1991, l’India hè diventata l’ecunumia chi cresce u più rapidamente in lu mondu. Ma u paese ha sempre prublemi di puvertà, illeterismu, corruzzione è salute pubblica. L’India hè classificata cum’è Novu Paese Industrializatu è chjè unu di i quatru paesi di u BRIC (Bresile, Russia, India, China). Chjè unu di i sei stati chi tenenu l’arma nucleare. Chjè une putenza regionale di l’Asia meridionale.
L’ecunumia Indiana tene u settimu PIB mundiale. Dipoi e riforme di u 1991, l’India hè diventata l’ecunumia chi cresce u più rapidamente in lu mondu. Ma u paese ha sempre prublemi di puvertà, illeterismu, corruzzione è salute pubblica. L’India hè classificata cum’è Novu Paese Industrializatu è chjè unu di i quatru paesi di u BRIC ([[Brasile|Bresile]], [[Russia]], India, China). Chjè unu di i sei stati chi tenenu l’arma nucleare. Chjè une putenza regionale di l’Asia meridionale.


L’India hè membra di e Nazioni Unite, di u Muvimentu di i Non-Allineati, di l’Organisazione Mundiale di u Cummerciu, di u G20 è di u Commonwealth.
L’India hè membra di e Nazioni Unite, di u Muvimentu di i Non-Allineati, di l’Organisazione Mundiale di u Cummerciu, di u G20 è di u Commonwealth.


== Etimologia ==
== Etimolugia ==
U nome ''India'' vene da a parola sanscritta ''Sindhu'', nome storicu di u fiume Indus. I Grechi antichi chjamavanu l’Indiani ''Indoi'', « ghjente di l’Indus ». A costituzione indiana è l’usu populare accettanu dinò ''Bharat'' cum’è nome ufficiale. U nome ''Bharat'' vene da u nome di u legendariu rè Bharata in le scritture Hindù.
U nome ''India'' vene da a parola sanscritta ''Sindhu'', nome storicu di u fiume Indus. I Grechi antichi chjamavanu l’Indiani ''Indoi'', « ghjente di l’Indus ». A costituzione indiana è l’usu populare accettanu dinò ''Bharat'' cum’è nome ufficiale. U nome ''Bharat'' vene da u nome di u legendariu rè Bharata in le scritture Hindù.
Tantu in tantu, a parolla persiana ''Hindustan'' hè utilizzata.
Tantu in tantu, a parolla persiana ''Hindustan'' hè utilizzata.


== Storia ==
== Storia ==
L’aggrotti di l’Età di a Petra à Bhimbetka, in lu Madhya Pradesh, sò e prime traccie di vita umana in India. U primu locu d’istallazione permanente apparì 8500 anni fà è si svilupò progressivamente pè diventà a civilisazione di u valle di l’Indus più ò menu in -3500. Fù seguitatu da u periodu Vedicu chi ha vistu nasce e fundazione di l’Hinduismu è altri aspetti culturali di a sucietà Indiana antica, sinu à -500. Da -550, assai regni è repubbliche cunisciti cum’è Mahajanapadas naqueru in tuttu u paese.
L’aggrotti di l’Età di a Petra à Bhimbetka, in lu Madhya Pradesh, sò e prime traccie di vita umana in India. U primu locu d’istallazione permanente apparì 8500 anni fà è si svilupò progressivamente pè diventà a civilisazione di u valle di l’Indus più ò menu in -3500. Fù seguitatu da u [[Vedìsimu|periodu Vedicu]] chi ha vistu nasce e fundazione di l’[[Induisimu|Induismu]] è altri aspetti culturali di a sucietà Indiana antica, sinu à -500. Da -550, assai regni è repubbliche cunisciti cum’è ''Mahajanapadas'' naqueru in tuttu u paese.
In lu terzu seculu nanzu à GC, guasgi tutta l’Asia era unita in l’imperu Maurya, da Chandragupta Maurya è prosperò sottu à u regnu di Ashoka. À parte di u terzu seculu, a dinastia Gupta regnò in lu periodu cunoscitu cum’è l’antica Età d’Oru di l’India.
In lu terzu seculu nanzu à GC, guasgi tutta l’Asia era unita in l’imperu Maurya, da Chandragupta Maurya è prosperò sottu à u regnu di Ashoka. À parte di u terzu seculu, a dinastia Gupta regnò in lu periodu cunoscitu cum’è l’antica Età d’Oru di l’India.
Hè statu un periodu di sviluppu globale : scienze, tecnulugia, ingeneria, arti, lingue, litteratura, matematica, astronomia, religione, filosofia...
Hè statu un periodu di sviluppu globale : scienze, tecnulugia, ingeneria, arti, lingue, litteratura, matematica, astronomia, religione, filosofia...
Linia 22: Linia 23:
Dopu à l’invasioni islamiche tra u 10u è 12u seculu, una parta maiò di l‘India di u nord passò sottu à a dominazione di u sultanatu di Delhi, è dopu di l’imperu Moghul. Sottu à u regnu di Akbar, l’India si sviluppò assai, culturalmente, economicamente, in un ambiente d’armunia è di tuleranza religiosa. I Moghul hannu sugellatu allianze strategiche incù parechji regni Rajput. Dopu à u regnu di Aurangzeb in lu 1707, l’imperu Moghul passò sottu à u controlu di l’imperu Maratha.
Dopu à l’invasioni islamiche tra u 10u è 12u seculu, una parta maiò di l‘India di u nord passò sottu à a dominazione di u sultanatu di Delhi, è dopu di l’imperu Moghul. Sottu à u regnu di Akbar, l’India si sviluppò assai, culturalmente, economicamente, in un ambiente d’armunia è di tuleranza religiosa. I Moghul hannu sugellatu allianze strategiche incù parechji regni Rajput. Dopu à u regnu di Aurangzeb in lu 1707, l’imperu Moghul passò sottu à u controlu di l’imperu Maratha.


Dipoi u 16u seculu, e nazione imperialiste hannu istallatu posti di scambiu è pocu à pocu, apprufitandu di diversi cunflitti, hannu creatu culunie. In lu 1856, guasgi tutta l’India era sottu à u controlu di a [http://en.wikipedia.org/wiki/Honourable_East_India_Company British East India Company].
Dipoi u 16u seculu, e nazione imperialiste hannu istallatu posti di scambiu è pocu à pocu, apprufitandu di diversi cunflitti, hannu creatu culunie. In lu 1856, guasgi tutta l’India era sottu à u controlu di a ''British East India Company''<ref>[http://en.wikipedia.org/wiki/Honourable_East_India_Company British East India Company]</ref>.
Un annu dopu, a rivolta di parechje unità militare è diversi regni sfidò a putenza di a cumpania, ma fallì. Cum’è cunseguenza, l’India passò sottu à u controlu direttu di a curona britannica. Tra u 1860 è u 1900, u subcuntinente indianu ha sufertu e peghje caristie di a sò storia, causendu a morte di 14,5 millioni di parsone.
Un annu dopu, a rivolta di parechje unità militare è diversi regni sfidò a putenza di a cumpania, ma fallì. Cum’è cunseguenza, l’India passò sottu à u controlu direttu di a curona britannica. Tra u 1860 è u 1900, u subcuntinente indianu ha sufertu e peghje caristie di a sò storia, causendu a morte di 14,5 millioni di parsone.


In lu 20u seculu, una lotta naziunale pè l’indipendenza fù iniziata da u Cungressu Naziunale Indianu ([http://en.wikipedia.org/wiki/Indian_National_Congress INC]) è altre organisazioni pulitiche. Certi revoluzionari radicali hannu cundottu ribellioni armate contru à u regnu britannicu. Ma u caratteru principale di u muvimentu indianu pè l’indipendenza fù a resistenza passiva. Sottu à a direzione di Mahatma Gandhi, millioni d’Indiani hannu partecipatu à u muvimentu di disubidienza civile « Quit India » (Andatevi da l’India).
In u 20u seculu, una lotta naziunale pè l’indipendenza fù iniziata da u Cungressu Naziunale Indianu<ref>[http://en.wikipedia.org/wiki/Indian_National_Congress Indian National Congress]</ref> è altre organisazioni pulitiche. Certi revoluzionari radicali hannu cundottu ribellioni armate contru à u regnu britannicu. Ma u caratteru principale di u muvimentu indianu pè l’indipendenza fù a resistenza passiva. Sottu à a direzione di Mahatma Gandhi, millioni d’Indiani hannu partecipatu à u muvimentu di disubidienza civile « ''Quit India'' » ("Andatevi da l’India").
In sittembre 1939, l’India dichjarò a guerra à l’Alimania è à u massimu di a [[Seconda Guerra Mundiale|Siconda Guerra Mundiale]], più di 2,5 millioni di suldati indiani cumbattavanu contru à e forze di l’Assu.
In sittembre 1939, l’India dichjarò a guerra à l’Alimania è à u massimu di a [[Seconda Guerra Mundiale|Siconda Guerra Mundiale]], più di 2,5 millioni di suldati indiani cumbattavanu contru à e forze di l’Assu.


Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, parechje rivolte schizàronu in l’armate aerian è marina, è ci furonu disordini suciali à causa di diversi processi leati à a guerra. U 15 d’aostu 1947, e zone maghjuritariamente musulmane fùronu partizionate, ciò chi provocò a nascita di u Pachistan. Sta partizione ha provocatu un trasferimentu di populazioni di più di 10 milioni di parsone tra India è Pachistan. U costu umanu fù cunsiderèvule.
Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, parechje rivolte schizàronu in l’armate aeriane è marina, è ci furonu disordini suciali à causa di diversi processi leati à a guerra. U 15 d’aostu 1947, e zone maghjuritariamente musulmane fùronu partizionate, ciò chi provocò a nascita di u [[Pachistan]]. Sta partizione ha provocatu un trasferimentu di populazioni di più di 10 milioni di parsone tra India è Pachistan. U costu umanu fù cunsiderèvule.


U 26 di ghjennaghju 1950, l’India diventò una repubblica è una nova costituzione fù adottata. In lu 1961, l’armata Indiana liberò u territoriu di Goa da e forze culuniale portughese. In 1965, u tentativu di u Pachistan pà invade u Kashmir ha provocatu a Siconda Guerra di u Kashmir. Ci hè statu una terza guerra tra India è Pachistan in 1971, è a vittoria Indiana ha sbucciatu à a creazione di u Bangladesh.
U 26 di ghjennaghju 1950, l’India diventò una repubblica è una nova costituzione fù adottata. In lu 1961, l’armata Indiana liberò u territoriu di Goa da e forze culuniale [[Portugallu|portughese]]. In 1965, u tentativu di u Pachistan pà invade u [[Kashmir]] ha provocatu a Siconda Guerra di u Kashmir. Ci hè statu una terza guerra tra India è Pachistan in 1971, è a vittoria Indiana ha sbucciatu à a creazione di u [[Bangladesh]].


Dipoi a sò indipendenza, l’India deve fà fronte à parechje sfide cum’è e viulenze religiose, u casteismu (viulenze tra caste), u naxalismu, u terrorismu è varii muvimenti regionali o separatisiti, specialmente in lu Kashmir è parechje regioni di u nordeste.
Dipoi a sò indipendenza, l’India deve fà fronte à parechje sfide cum’è e viulenze religiose, u casteismu (viulenze tra caste), u naxalismu, u terrorismu è varii muvimenti regionali o separatisiti, specialmente in lu Kashmir è parechje regioni di u nordeste.
Linia 39: Linia 40:


== Clima ==
== Clima ==
U clima indianu hè assai influenzatu da l’Himalaya è da u desertu di u Thar, ciò chi conduce à mussoni. L’Himalaya impedisce i venti fredi d’Asia centrale di intrà nantu à u territoriu, tenendulu più caldu cà altri lochi sottu à listesse latitudine.
U clima indianu hè assai influenzatu da l’[[Himalaya]] è da u desertu di u Thar, ciò chi conduce à mussoni. L’Himalaya impedisce i venti fredi d’Asia centrale di intrà nantu à u territoriu, tenendulu più caldu cà altri lochi sottu à listesse latitudine.
U desertu di u Thar tene una funzione assai impurtante pè attirà i venti meridionali umidi chi, tra ghjunghju è uttobre, furniscenu l’aqua di e piuvite indiane.
U desertu di u Thar tene una funzione assai impurtante pè attirà i venti meridionali umidi chi, tra ghjunghju è uttobre, furniscenu l’aqua di e piuvite indiane.
Ci sò quatru tipi di clima in India : tropicale umidu, tropicale seccu, subtropicale umidu è muntagnolu.
Ci sò quatru tipi di clima in India : tropicale umidu, tropicale seccu, subtropicale umidu è muntagnolu.
Linia 56: Linia 57:
* 8. Haryana
* 8. Haryana
* 9. Himachal Pradesh
* 9. Himachal Pradesh
* 10. Jammu and Kashmir
* 10. Jammu è Kashmir
* 11. Jharkhand
* 11. Jharkhand
* 12. Karnataka
* 12. Karnataka
Linia 77: Linia 78:


I territori di l'unione :
I territori di l'unione :
* 1. Isule Andaman è Nicobar
* 1. Isule Andamane è Nicobare
* 2. Chandigarh
* 2. Chandigarh
* 3. Dadra è Nagar Haveli
* 3. Dadra è Nagar Haveli
Linia 83: Linia 84:
* 5. Lakshadweep
* 5. Lakshadweep
* 6. National Capital Territory of Delhi
* 6. National Capital Territory of Delhi
* 7. Puducherry
* 7. Puducherry


A Capitale hè [[Nova Delhi]], e principale cità sò [[Calcutta]] (''Kolkata'') è [[Mumbai]].


== Referenze ==
A Capitale hè New Dehli e e principale cità sò Kolkata e Mumbai.
<references/>

== lighendu Internet ==


== Ligami esterni ==
* [http://www.tourindia.com Turismu in India]
* [http://www.tourindia.com Turismu in India]


==Da vede dinù==
[[Category:Asia]]
*[[Taj Mahal]]

*[[Jawaharlal Nehru]]
{{Link FA|de}}
*[[Achal Prabhala]]
{{Link FA|dv}}
*[[Brahmagupta]]
{{Link FA|en}}
*[[Pran]]
{{Link FA|km}}
{{Link FA|sk}}
{{Link FA|ta}}


[[ace:India]]
[[Categoria:Asia]]
[[af:Indië]]
[[als:Indien]]
[[am:ህንድ]]
[[an:India]]
[[ang:Indea]]
[[ar:الهند]]
[[arc:ܗܢܕܘ]]
[[arz:الهند]]
[[as:ভাৰত]]
[[ast:India]]
[[ay:Indya]]
[[az:Hindistan]]
[[ba:Һиндостан]]
[[bar:Indien]]
[[bat-smg:Indėjė]]
[[bcl:Indya]]
[[be:Індыя]]
[[be-x-old:Індыя]]
[[bg:Индия]]
[[bh:भारत]]
[[bi:India]]
[[bjn:India]]
[[bn:ভারত]]
[[bo:རྒྱ་གར།]]
[[bpy:ভারত]]
[[br:India]]
[[bs:Indija]]
[[bug:India]]
[[ca:Índia]]
[[cbk-zam:India]]
[[ceb:Indya]]
[[chr:ᎢᏅᏗᎾ]]
[[ckb:ھیندستان]]
[[crh:İndistan]]
[[cs:Indie]]
[[csb:Indie]]
[[cv:Инди]]
[[cy:India]]
[[da:Indien]]
[[de:Indien]]
[[diq:Hindıstan]]
[[dsb:Indiska]]
[[dv:އިންޑިޔާ]]
[[dz:རྒྱ་གར་]]
[[ee:India]]
[[el:Ινδία]]
[[en:India]]
[[eo:Barato]]
[[es:India]]
[[et:India]]
[[eu:India]]
[[ext:La Índia]]
[[fa:هند]]
[[fi:Intia]]
[[fiu-vro:India]]
[[fo:India]]
[[fr:Inde]]
[[frp:Ende]]
[[frr:Indien]]
[[fur:Indie]]
[[fy:Yndia]]
[[ga:An India]]
[[gag:İndiya]]
[[gan:印度]]
[[gd:Na h-Innseachan]]
[[gl:India - भारत]]
[[glk:هند]]
[[got:𐌹𐌽𐌳𐌹𐌰/India]]
[[gu:ભારત]]
[[gv:Yn Injey]]
[[ha:Indiya]]
[[hak:Yin-thu]]
[[haw:‘Īnia]]
[[he:הודו]]
[[hi:भारत]]
[[hif:India]]
[[hr:Indija]]
[[hsb:Indiska]]
[[ht:End]]
[[hu:India]]
[[hy:Հնդկաստան]]
[[ia:India]]
[[id:India]]
[[ie:India]]
[[ig:Ndia]]
[[ilo:India]]
[[io:India]]
[[is:Indland]]
[[it:India]]
[[iu:ᐃᓐᑎᐊ]]
[[ja:インド]]
[[jbo:xingu'e]]
[[jv:India]]
[[ka:ინდოეთი]]
[[kbd:Индиэ]]
[[kg:India]]
[[kk:Үндістан]]
[[kl:India]]
[[km:ឥណ្ឌា]]
[[kn:ಭಾರತ]]
[[ko:인도]]
[[krc:Индия]]
[[ks:ہندُستٲن]]
[[ku:Hindistan]]
[[kv:Индия]]
[[kw:Eynda]]
[[ky:Индия]]
[[la:India]]
[[lb:Indien]]
[[lbe:Гьиндусттан]]
[[li:India]]
[[lij:India]]
[[lmo:India]]
[[ln:India]]
[[lt:Indija]]
[[ltg:Iņdeja]]
[[lv:Indija]]
[[map-bms:India]]
[[mdf:Индие]]
[[mg:India]]
[[mi:Īnia]]
[[mk:Индија]]
[[ml:ഇന്ത്യ]]
[[mn:Энэтхэг]]
[[mr:भारत]]
[[ms:India]]
[[mt:Indja]]
[[mwl:Índia]]
[[my:အိန္ဒိယနိုင်ငံ]]
[[mzn:هند]]
[[na:Indjiya]]
[[nah:India]]
[[nap:Innia]]
[[nds:Indien]]
[[nds-nl:India]]
[[ne:भारत]]
[[new:भारत]]
[[nl:India]]
[[nn:India]]
[[no:India]]
[[nov:India]]
[[nrm:Înde]]
[[nv:Tó Wónaanídę́ę́ʼ Bitsįʼ Yishtłizhii Bikéyah]]
[[oc:Índia]]
[[or:ଭାରତ]]
[[os:Инди]]
[[pa:ਭਾਰਤ]]
[[pam:India]]
[[pap:India]]
[[pcd:Inde]]
[[pi:भारत]]
[[pih:Endya]]
[[pl:Indie]]
[[pms:India]]
[[pnb:ھندستان]]
[[ps:هند]]
[[pt:Índia]]
[[qu:Indya]]
[[rm:India]]
[[rmy:Bharat]]
[[rn:Ubuhindi]]
[[ro:India]]
[[roa-rup:India]]
[[roa-tara:Indie]]
[[ru:Индия]]
[[rue:Індія]]
[[rw:Ubuhinde]]
[[sa:भारतम्]]
[[sah:Индия]]
[[sc:Ìndia]]
[[scn:Innia]]
[[sco:Indie]]
[[sd:ڀارت]]
[[se:India]]
[[sh:Indija]]
[[si:භාරත ජනරජය]]
[[simple:India]]
[[sk:India]]
[[sl:Indija]]
[[sm:Igitia]]
[[so:Hindiya]]
[[sq:India]]
[[sr:Индија]]
[[srn:Indiakondre]]
[[ss:INdiya]]
[[stq:Indien]]
[[su:India]]
[[sv:Indien]]
[[sw:Uhindi]]
[[szl:Indyje]]
[[ta:இந்தியா]]
[[te:భారత దేశము]]
[[tet:Índia]]
[[tg:Ҳиндустон]]
[[th:ประเทศอินเดีย]]
[[tk:Hindistan]]
[[tl:Indiya]]
[[to:ʻInitia]]
[[tpi:India]]
[[tr:Hindistan]]
[[ts:India]]
[[tt:Һиндстан]]
[[ty:’Inītia]]
[[udm:Индия]]
[[ug:ھىندىستان]]
[[uk:Індія]]
[[ur:بھارت]]
[[uz:Hindiston]]
[[vec:India]]
[[vi:Ấn Độ]]
[[vo:Lindän]]
[[wa:Inde]]
[[war:Indya]]
[[wo:End]]
[[wuu:印度]]
[[xal:Энедигин Орн]]
[[xmf:ინდოეთი]]
[[yi:אינדיע]]
[[yo:Índíà]]
[[za:Yindu]]
[[zh:印度]]
[[zh-classical:印度]]
[[zh-min-nan:Ìn-tō͘]]
[[zh-yue:印度]]

Versione attuale di e 13:58, 24 nuv 2023

L'India (in hindi: भारत, Bhārat), ufficialmente a Republica di l'India (in hindi: भारत गणराज्य, Bhārat Gaṇarājya; in inglese: Republic of India), hè unu statu è paese in Asia meridiunale. A capitale hè Nova Delhi. Chjè a settima nazione più maiò geograficamente è a siconda più populata incù 1,2 milliardu d’abitanti. Hè dinò a dimucrazia a più populata in lu mondu sanu. E sò limite sò l’Oceanu Indianu à u sudu, u mare arabu à l’ovest è u golfu di u Bengal à l’este. Tocca u Pachistan à l’ovest, u Bhutan, a Repubblica populare di China è u Nepal à u nord, u Bangladesh à l’este. In l’oceanu indianu, l’India hè vicina da u Sri Lanka è di e Maldive. L’isule Andamane è Nicobare spartenu a fruntiera maritima di a Thailandia è di l’isula indunesiana di Sumatra in lu mare d'Andaman. L’India ha una costa di 7517 chilòmetri.

Paese di l’antica civilisazione di u valle di l’Indus è regione di strade cummerciale storiche, u subcuntinente indianu fù sempre identificatu à a sò ricchezza cummerciale è culturale. Quatru religioni, l'Induismu, u Buddismu, u Jainismu è u Sicchismu, ci sò nate, è u Zoroatrismu, u Ghjudaismu, u Cristianismu è l’Islam, ci sò ghjunte in lu primu milleniu. Culunizata da u Regnu Unitu in lu 19u seculu, l’India diventò independente in lu 1947 dopu à una lotta marcata da a resistenza passiva cundotta da Mahatma Gandhi.

L’India hè una repubblica federale costituzionale incù una demucrazia parlamentare costituita da 28 stati è 7 territori. Hè una sucietà pluralistica, plurilinguistica è multietnica induve si parlanu più di 400 lingue. L’ecunumia Indiana tene u settimu PIB mundiale. Dipoi e riforme di u 1991, l’India hè diventata l’ecunumia chi cresce u più rapidamente in lu mondu. Ma u paese ha sempre prublemi di puvertà, illeterismu, corruzzione è salute pubblica. L’India hè classificata cum’è Novu Paese Industrializatu è chjè unu di i quatru paesi di u BRIC (Bresile, Russia, India, China). Chjè unu di i sei stati chi tenenu l’arma nucleare. Chjè une putenza regionale di l’Asia meridionale.

L’India hè membra di e Nazioni Unite, di u Muvimentu di i Non-Allineati, di l’Organisazione Mundiale di u Cummerciu, di u G20 è di u Commonwealth.

U nome India vene da a parola sanscritta Sindhu, nome storicu di u fiume Indus. I Grechi antichi chjamavanu l’Indiani Indoi, « ghjente di l’Indus ». A costituzione indiana è l’usu populare accettanu dinò Bharat cum’è nome ufficiale. U nome Bharat vene da u nome di u legendariu rè Bharata in le scritture Hindù. Tantu in tantu, a parolla persiana Hindustan hè utilizzata.

L’aggrotti di l’Età di a Petra à Bhimbetka, in lu Madhya Pradesh, sò e prime traccie di vita umana in India. U primu locu d’istallazione permanente apparì 8500 anni fà è si svilupò progressivamente pè diventà a civilisazione di u valle di l’Indus più ò menu in -3500. Fù seguitatu da u periodu Vedicu chi ha vistu nasce e fundazione di l’Induismu è altri aspetti culturali di a sucietà Indiana antica, sinu à -500. Da -550, assai regni è repubbliche cunisciti cum’è Mahajanapadas naqueru in tuttu u paese. In lu terzu seculu nanzu à GC, guasgi tutta l’Asia era unita in l’imperu Maurya, da Chandragupta Maurya è prosperò sottu à u regnu di Ashoka. À parte di u terzu seculu, a dinastia Gupta regnò in lu periodu cunoscitu cum’è l’antica Età d’Oru di l’India. Hè statu un periodu di sviluppu globale : scienze, tecnulugia, ingeneria, arti, lingue, litteratura, matematica, astronomia, religione, filosofia...

Dopu à l’invasioni islamiche tra u 10u è 12u seculu, una parta maiò di l‘India di u nord passò sottu à a dominazione di u sultanatu di Delhi, è dopu di l’imperu Moghul. Sottu à u regnu di Akbar, l’India si sviluppò assai, culturalmente, economicamente, in un ambiente d’armunia è di tuleranza religiosa. I Moghul hannu sugellatu allianze strategiche incù parechji regni Rajput. Dopu à u regnu di Aurangzeb in lu 1707, l’imperu Moghul passò sottu à u controlu di l’imperu Maratha.

Dipoi u 16u seculu, e nazione imperialiste hannu istallatu posti di scambiu è pocu à pocu, apprufitandu di diversi cunflitti, hannu creatu culunie. In lu 1856, guasgi tutta l’India era sottu à u controlu di a British East India Company[1]. Un annu dopu, a rivolta di parechje unità militare è diversi regni sfidò a putenza di a cumpania, ma fallì. Cum’è cunseguenza, l’India passò sottu à u controlu direttu di a curona britannica. Tra u 1860 è u 1900, u subcuntinente indianu ha sufertu e peghje caristie di a sò storia, causendu a morte di 14,5 millioni di parsone.

In u 20u seculu, una lotta naziunale pè l’indipendenza fù iniziata da u Cungressu Naziunale Indianu[2] è altre organisazioni pulitiche. Certi revoluzionari radicali hannu cundottu ribellioni armate contru à u regnu britannicu. Ma u caratteru principale di u muvimentu indianu pè l’indipendenza fù a resistenza passiva. Sottu à a direzione di Mahatma Gandhi, millioni d’Indiani hannu partecipatu à u muvimentu di disubidienza civile « Quit India » ("Andatevi da l’India"). In sittembre 1939, l’India dichjarò a guerra à l’Alimania è à u massimu di a Siconda Guerra Mundiale, più di 2,5 millioni di suldati indiani cumbattavanu contru à e forze di l’Assu.

Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, parechje rivolte schizàronu in l’armate aeriane è marina, è ci furonu disordini suciali à causa di diversi processi leati à a guerra. U 15 d’aostu 1947, e zone maghjuritariamente musulmane fùronu partizionate, ciò chi provocò a nascita di u Pachistan. Sta partizione ha provocatu un trasferimentu di populazioni di più di 10 milioni di parsone tra India è Pachistan. U costu umanu fù cunsiderèvule.

U 26 di ghjennaghju 1950, l’India diventò una repubblica è una nova costituzione fù adottata. In lu 1961, l’armata Indiana liberò u territoriu di Goa da e forze culuniale portughese. In 1965, u tentativu di u Pachistan pà invade u Kashmir ha provocatu a Siconda Guerra di u Kashmir. Ci hè statu una terza guerra tra India è Pachistan in 1971, è a vittoria Indiana ha sbucciatu à a creazione di u Bangladesh.

Dipoi a sò indipendenza, l’India deve fà fronte à parechje sfide cum’è e viulenze religiose, u casteismu (viulenze tra caste), u naxalismu, u terrorismu è varii muvimenti regionali o separatisiti, specialmente in lu Kashmir è parechje regioni di u nordeste.

Diventò una putenza nucleare in 1974, quandu ha riuscitu u sò primu testu nucleare, seguitatu da cinque altri in 1998.

Da l’anni 50 à 80, l’India ha cundottu pulitiche d’ispirazione sucialista. L’ecunumia era assai regulata, protezionista incù diverse intraprese pubbliche. E riforme di u 1991 hannu trasformatu l’India in una ecunumia chi si sviluppa ad alta vitezza. U sviluppu ecunomicu si face senza regulamentu, è i danni suciali sò assai impurtanti.

U clima indianu hè assai influenzatu da l’Himalaya è da u desertu di u Thar, ciò chi conduce à mussoni. L’Himalaya impedisce i venti fredi d’Asia centrale di intrà nantu à u territoriu, tenendulu più caldu cà altri lochi sottu à listesse latitudine. U desertu di u Thar tene una funzione assai impurtante pè attirà i venti meridionali umidi chi, tra ghjunghju è uttobre, furniscenu l’aqua di e piuvite indiane. Ci sò quatru tipi di clima in India : tropicale umidu, tropicale seccu, subtropicale umidu è muntagnolu.

Divisioni amministrative

[mudificà | edità a fonte]

L’india hè cumposta da 28 stati è 7 territori di l’unione. In 1956, i stati sò stati formati nantu à base linguistiche. Dipoi, sta struttura hè stata guasgi incambiata. Cadu statu hè divisu in distritti, cadu distrittu hè divisu in tehsils.

I stati :

  • 1. Andhra Pradesh
  • 2. Arunachal Pradesh
  • 3. Assam
  • 4. Bihar
  • 5. Chhattisgarh
  • 6. Goa
  • 7. Gujarat
  • 8. Haryana
  • 9. Himachal Pradesh
  • 10. Jammu è Kashmir
  • 11. Jharkhand
  • 12. Karnataka
  • 13. Kerala
  • 14. Madhya Pradesh
  • 15. Maharashtra
  • 16. Manipur
  • 17. Meghalaya
  • 18. Mizoram
  • 19. Nagaland
  • 20. Orissa
  • 21. Punjab
  • 22. Rajasthan
  • 23. Sikkim
  • 24. Tamil Nadu
  • 25. Tripura
  • 26. Uttar Pradesh
  • 27. Uttarakhand
  • 28. West Bengal

I territori di l'unione :

  • 1. Isule Andamane è Nicobare
  • 2. Chandigarh
  • 3. Dadra è Nagar Haveli
  • 4. Daman è Diu
  • 5. Lakshadweep
  • 6. National Capital Territory of Delhi
  • 7. Puducherry

A Capitale hè Nova Delhi, e principale cità sò Calcutta (Kolkata) è Mumbai.

  1. British East India Company
  2. Indian National Congress

Ligami esterni

[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù

[mudificà | edità a fonte]