Sari la conținut

Oscar Han

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Oscar Han

Sculptorul Oscar Han
Date personale
Născut[4][5] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (84 de ani)[6] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiesculptor
memorialist[*]
portraitist[*][[portraitist (person who makes portraits)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticsculptură[1]  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Națională de Arte București[2]  Modificați la Wikidata
PregătireFrederic Storck, Dimitrie Paciurea  Modificați la Wikidata
Profesor pentruBoris Caragea, Gheorghe Ghițescu, Ion Lucian Murnu, Ion Irimescu  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăSindicatul Artelor Frumoase, Grupul celor patru, Tinerimea artistică  Modificați la Wikidata
Opere importanteHoria, Cloșca și Crișan", „Sărutul”, „Nud de femeie”, „Tinerețe”, „Pe gînduri
Influențat deDimitrie Paciurea, Frederic Storck
PremiiOrdinul Meritul Cultural clasa I[*] ()[2]
Maestru Emerit al Artei ()[3]  Modificați la Wikidata

Oscar Han (n. , București, România – d. , București, România[7]) a fost un autor, monograf și sculptor român.

Tatăl său era de origine germană, iar mama româncă din Vrancea.[8]

Oscar Han a studiat la Școala Națională de Arte Frumoase din București, în atelierul lui Dimitrie Paciurea (sculptura) și cu Frederic Storck (desenul). Debutul său ca sculptor s-a produs foarte devreme, la nici 20 de ani. În 1911, Oscar Han s-a făcut remarcat cu lucrarea „Cap de fetiță”.

A fost membru al „Grupului celor patru”, din care mai făceau parte pictorii Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și Francisc Șirato. În anul 1917 a făcut parte dintre cei 30 de artiști, pictori și sculptori trimiși pe front de Marele Cartier General al Armatei, pentru a realiza lucrări inspirate din luptele purtate de armata română.[8]

A participat la Saloanele Oficiale din București, a expus la diferite expoziții de artă românească în străinătate, ca și la unele manifestări internaționale de la Veneția, Anvers, Paris, Haga, Amsterdam, Barcelona.

Într-o serie de portrete (Pârvan, Eminescu, Iorga, Sofocle, Dante), se arată preocupat de transpunerea plastică a unor valori ale portretului fizic și moral al personalității respective.

Când abordează compoziția monumentală, miza cade pe retorica gestului și, în egală măsură, pe masivitatea volumelor, pe concretizarea imperioasă a materialului figurativ (Victorie, 1932; Constantin Brâncoveanu, 1936; Anghel Saligny, 1958, etc.).

La 1 ianuarie 1927, a fost numit profesor suplinitor la catedra de sculptură a Școlii de Arte frumoase din București, unde a împărțit singurul atelier de sculptură cu fostul său profesor D. Paciurea. După moartea acestuia a rămas profesor titular până în anul 1946.[8]

În legislatura 1934 - 1937 a fost deputat liberal de Mureș, dar nu s-a făcut remarcat prin nimic în Parlament. Datorită faptului că intrase în politică, în timpul guvernărilor liberale a reușit să-și adjudece cea mai mare parte a comenzilor de stat.[9]

La 12 decembrie 1940, Oscar Han i se plângea ministrului Artelor: "Subsemnatul n-a fost niciodată mason și n-a vizitat niciodată, nici în mod cu totul particular, vreo lojă masonică din țară sau străinătate. Totuși, dl. Dumitru Anastasescu, sculptor, și-a permis să susțină într-un grup de legionari că subsemnatul este mason". În consecință, Oscar Han a demisionat din Comisia interimară a Sindicatului Artelor Frumoase.[10]

În 1945, comuniștii l-au acuzat pe Oscar Han că ar fi fost legionar[10] (poate din cauza bustului Prof. Nae Ionescu, realizat de Oscar Han în 1928).

În temeiul legii privind purificarea din cauza asocierii în trecut cu regimul profascist, adoptată într-o nouă formulă la 30 martie 1945, sculptorul Oscar Han, profesor la Școala de Arte Frumoase, a fost îndepărtat din învățământ pe termen de un an printr-un Decret semnat de Mihail Ralea, proaspăt ministru al Artelor. Ulterior, Oscar Han s-a adaptat noului regim și s-a aflat printre cei care au realizat și lucrări de o calitate estetică inferioară.[11]

Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Oscar Han i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.[12]

A fost distins cu Ordinul Muncii clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[13]

Prin Decretul 30 din 3 februarie 1972 i s-a conferit sculptorului Oscar Han ordinul "Steaua Republicii Socialiste România" clasa I.[14]

Statuile sale

[modificare | modificare sursă]

Un număr de 4 lucrări realizate de Oscar Han se regăsesc în colecția de artă din Muzeul Județean Vâlcea.[8]

La Casa Memorială "Cezar Petrescu" din Bușteni se găsesc statuile celor trei martiri Horia, Cloșca și Crișan, unicate, semnate de sculptorul Oscar Han.[15]

Muzeul de Artă din Constanța expune 11 sculpturi turnate în bronz, realizate de Oscar Han, printre care se numără „Sărutul”, „Nud de femeie”, „Tinerețe” și „Pe gînduri”. Lucrările au intrat în patrimoniul instituției prin achiziții din colecții particulare și prin donații.[16]

Alte lucrări ale sale se găsesc în București, în Casa memorială Minulescu - Claudia Millian, la Muzeul Național de Artă al României, la Muzeul Zambaccian.[7] La Muzeul Zambaccian este expusă lucrarea Arcașul, cu înălțimea de 114 cm, statuetă turnată în bronz de Oscar Han în 1934.[17]

Oscar Han a scris o monografie despre Dimitrie Paciurea și un mare număr de cronici plastice și articole, reunite în 1970 în volumul "Dălți și Pensule", apărut la editura Minerva din București.

Bustul lui Nicolae Leonard
  • Bustul lui Mihai Eminescu, din bronz, dezvelit în curtea mănăstirii Putna în 1926. Pe soclul acestuia se află inscripția ,,În amintirea primului Congres studențesc și a primei serbări a românilor de pretutindeni ce a avut loc în 1871 la mormântul lui Ștefan Voievod, prin îndemnul lui M. Eminescu, ridicându-se acest monument din inițiativa Cercului Studențesc Arboroasa 1926” – ,,Mihai Eminescu-1850-1889”.[18]
  • Bustul tenorului Nae Leonard ridicat în parcul Kiseleff din București a fost realizat de către sculptorul Oscar Han în 1929, prin colectă publică, organizată de ziarul “Rampa”.[19]
Bustul lui B.P. Hasdeu, în fața liceului cu numele acestuia din Buzău
  • Bustul scriitorului si istoricului Bogdan Petriceicu Hasdeu din Buzău, sculptor Oscar Han, 1932 (B-dul Gării nr. 1)
  • Statuia regelui Carol I al României, amplasată în curtea Castelului Peleș din Sinaia [20]. Statuia a fost dezvelită pe 26 septembrie 1933, după oficierea unui serviciu divin, și stropită cu agheasmă de patriarhul Miron Cristea[21].
  • Bustul lui I.G.Duca din Sibiu, executat în bronz, semnat de Oscar Han fost realizat în anul 1934 pentru a comemora moartea politicianului liberal, asasinat pe peronul gării din Sinaia de către extremiștii de dreapta. A fost amplasat în anul realizării sale, în fata Direcției Financiare a județului Sibiu de la acea dată, în locul unde astăzi se găsește statuia lui George Coșbuc, pe Bulevardul Victoriei. Demontat în timpul regimului comunist, a fost salvat de restauratorii de la Muzeul Brukenthal iar în 2007 a fost amplasat în parcul de pe strada Hermann Oberth din Sibiu.[22][23][24]
Lui Mihai Eminescu, Constanța
Inginerului Anghel Saligny, 1957,Constanța

Expoziții personale

[modificare | modificare sursă]

Expoziții de grup

[modificare | modificare sursă]
  • 1911 - Salonul Oficial, București (debut);
  • 1912, 1913, 1916 - Saloanele Oficiale;
  • 1914, 1915, 1916 - Expoziția Tinerimii Artistice, București;
  • 1917 - Expoziția de pictură și sculptură a artiștilor mobilizați, Iași;
  • 1926 - 1936 - Expoziția Asociației Grupul celor patru, București;
  • 1929 - Expoziția Universală, Barcelona, Spania.
  • Mihalache, Marin, Oscar Han, Editura Meridiane, București, 1985.
  • Barbosa, Octavian, Dicționarul artiștilor români contemporani, Editura Meridiane, București, 1976.
  • Oprea, Petrea, Critici de artă în presa bucureșteană a anilor 1931-1937, Editura Tehnică Agricolă, București, 1997.
  • Predescu, Lucian, Enciclopedia României, Editura Cugetarea, București, 1999.
  • Vlasiu, Ioana (coord.), Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX, vol. II Arhivat în , la Wayback Machine., lit. H-Z, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 17 – 19.
  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ a b https://www.agerpres.ro/documentare/2021/12/03/o-personalitate-pe-zi-sculptorul-oscar-han--824126  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ http://www.sculpture.ro/fisa.php?id=295  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ „Oscar Han”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ Oscar Han, Benezit Dictionary of Artists, accesat în  
  6. ^ Library of Congress Authorities, accesat în  
  7. ^ a b Oscar Han (1891 - 1976) sculptor, critic[nefuncțională]
  8. ^ a b c d Lucrări ale unor sculptori din perioada interbelică, aflate în Muzeul de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea[nefuncțională]
  9. ^ Oscar Han - între daltă și politică
  10. ^ a b „A fi sau a nu fi mason?”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Câteva reflecții privind evoluția artelor plastice în primul deceniu comunist, 1945-1953
  12. ^ Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pentru conferirea de titluri unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.
  13. ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 2.
  14. ^ Decretul 30 din 3 februarie 1972[nefuncțională]
  15. ^ „Cezar Petrescu, la Bușteni”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ Sculpturi realizate de Oscar Han, expuse la Muzeul de Artă
  17. ^ Muzeul K. H. Zambaccian
  18. ^ Pe urmele lui Mihai Eminescu la Suceava
  19. ^ Bustul lui Nicolae Leonard
  20. ^ Obiective turistice românești de prim rang: Castelul Peleș
  21. ^ „Castelul Peleș din Sinaia”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Guvernul se muta la Sibiu
  23. ^ Bustul lui I.G. Duca lângă fântâna arteziană din Parcul Tineretului
  24. ^ Tariceanu, asteptat in Sibiu
  25. ^ a b Oscar Han
  26. ^ „Bustul lui Mihai Eminescu din Constanța”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ Efigia de pe statuia lui Mihai Eminescu din Constanța, furată[nefuncțională]
  28. ^ Pe traseul Focșani – Panciu[nefuncțională]
  29. ^ a b „Operele comemorative de război”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ Monumente ale orașului Turnu-Măgurele
  31. ^ Statuia lui Ștefan cel Mare[nefuncțională]
  32. ^ „Casa Memorială „Vasile Voiculescu" Pârscov”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Vasile Lupu, Orhei

Legături externe

[modificare | modificare sursă]