Barcelona
Barcelona | |||
— Oraș — | |||
În imagine: Torre Àgbar, Palau Nacional, Parcul Güell, Plaja Barceloneta, Portul vechi şi Camp Nou | |||
| |||
Barcelona pe harta Spaniei | |||
Barcelona pe harta regiunii Catalonia | |||
Coordonate: 41°24′7″N 2°10′17″E / 41.40194°N 2.17139°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Spania | ||
Comunitate | Catalonia | ||
Comarcă | Barcelonés | ||
Reședință | Ciudad de Barcelona[*] | ||
Guvernare | |||
- Primar | Jaume Collboni[*] (Partido de los Socialistas de Cataluña[*] , ) | ||
Suprafață[1] | |||
- intravilan | 102,15 km² | ||
Altitudine[2] | 9 m.d.m. | ||
Populație (2016) | |||
- intravilan | 1 locuitori | ||
- Densitate | 15.748,86 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+1 | ||
Cod poștal | 08001–08042 | ||
Prefix telefonic | 93 | ||
Localități înfrățite | |||
- 44 orașe înfrățite | listă | ||
Prezență online | |||
barcelona.es GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Poziția localității Barcelona | |||
Modifică date / text |
Barcelona este capitala Cataloniei, o comunitate autonomă din nord-estul Spaniei. Este de asemenea al doilea cel mai mare oraș al Spaniei, după Madrid. Barcelona se află pe coasta Mediteranei, 160 km sud de lanțul muntos Pirinei, care reprezintă granița cu Franța. Populația orașului este de aproximativ 1,6 milioane, iar a zonei metropolitane de aproximativ 3 milioane.
Barcelona a fost locul în care s-au desfășurat Jocurile Olimpice de vară din 1992. În vara lui 2004 Forumul Internațional al Culturii s-a desfășurat în acest oraș.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Legenda atribuie cartaginezilor întemeierea localității Barcino, în special lui Hamilcar Barca, tatăl lui Hannibal. Mai târziu, romanii au transformat orașul într-un castrum (o bază militară romană) centrat pe Mons Taber, un mic deal în apropierea locației primăriei din ziua de astăzi (Plaça de Sant Jaume). Această organizare este încă vizibilă și astăzi pe harta centrului istoric prin fragmentele rămase din zidurile romane. Rămășițe romane importante sunt expuse sub Plaça del Rei, intrarea spre muzeul orașului, Museu d'Història de la Ciutat. Cetatea a fost cucerită de vizigoți în secolul al V-lea, de către mauri în secolul al VIII-lea, recucerită în 801 de către regii franci și jefuită de Al-Mansur în 985.
Orașul a fost devastat după Republica Catalonă din 1640 - 1652 și în Războiul Spaniol de Succesiune din 1714. La începutul secolului al XX-lea, Barcelona a redevenit un centru cultural și politic după o reînviere a culturii catalone.
În același secol, în timpul Războiului Civil Spaniol, Barcelona a fost un refugiu al cauzei anarhiste, dar s-a predat forțelor Generalului Franco în 1939. În anii 1970, din nou, Barcelona a reînviat, devenind orașul prosper de azi, unul dintre cele mai prețuite orașe din Spania și Europa.
Atracții turistice
[modificare | modificare sursă]Barcelona oferă o oportunitate unică pentru turiști, de a se plimba de la rămășițele romane spre cetatea medievală, și spre orașul modern cu bulevardele sale deschise și toate intersecțiile lăsate largi de colțurile clădirilor tăiate în mod unic. Centrul istoric al orașului este aproape plat, în timp ce orașul modern se întinde spre dealurile înconjurătoare, având străzi ce cresc în altitudine, ce aduc aminte de San Francisco.
O trăsătură notabilă este Les Rambles, o serie de bulevarde care pleacă din centrul orașului spre frontul de apă, plin de oameni până noaptea târziu, cu florari, vânzători de păsări, artiști de stradă, cafenele și restaurante. Mergând în sus sau în jos pe Les Rambles poți vedea prestigioasa operă El Liceu, piața alimentară La Boqueria și Piața Plaça Reial, cu ale sale arcuri și palmieri, printre alte clădiri interesante.
La Rambla se termină în portul vechi, unde o statuie a lui Cristofor Columb indică spre mare. În apropiere se află Museu Marítim (Muzeul Maritim) care prezintă istoria vieții din Mediterană. Clădirea muzeului este fostul șantier naval, unde erau construite vasele ce navigau Mediterana. Vechiul port oferă felurite splendori, incluzând și cel mai mare Acvariu din zona mediterană.
Remarcabilă este moștenirea orașului de la arhitectul Antoni Gaudí, care a locuit și a lucrat la Barcelona, și care a lăsat lucrări faimoase ca Palau Güell, Parc Güell și imensa, dar încă neterminata biserică Sagrada Família, care este în construcție din 1882, fiind finanțată din bani publici ca și catedralele din Evul Mediu. Se așteaptă să fie terminată până în 2020.
Vizite de artă includ muzeul Fundației Joan Miró, unde se găsesc mai multe picturi și sculpturi ale artistului, împreună cu lucrari si opere împrumutate de la alte muzee din lume. Există de asemenea un muzeu ce conține lucrări mai puțin cunoscute ale lui Pablo Picasso din tinerețea sa. Pentru cei interesați de artă, Muzeul Național de Artă al Cataloniei merită vizitat. Conține picturi pe pereți din biserici și capele romanice din Catalonia, care au fost transferate muzeului. De asemenea un alt muzeu ce merită văzut este Muzeul de Artă Contemporană, nu doar pentru picturile și sculpturile sale, ci și pentru arhitectura sa, clădirea fiind proiectată de arhitectul american Richard Meier.
În districtele moderne ale orașului se află mai multe bulevarde pe care se află magazine ale unor companii internaționale de îmbrăcăminte, bijuterii, bunuri din piele și altele. Cel mai elegant bulevard este Passeig de Gràcia, unde se află două clădiri de ale lui Antoni Gaudí, Casa Milà (La Pedrera) și Casa Batlló.
Pentru vederi spectaculare ale orașului și liniei de coastă există două dealuri. Unul, dealul Montjuïc, este lângă port. Pe vârful său se află o veche fortăreață care mai demult supraveghea intrarea în port. În jurul dealului se află Stadionul Olimpic și Palatul Sportiv, realizate de arhitectul japonez Arata Isozaki, la fel ca și Grădinile Botanice. La marginea orașului se află dealul Tibidabo, cu mai mult de 500 metri înălțime, cu un parc de distracție în vârf.
În anul 2009, Barcelona a fost vizitată de 6,5 milioane de turiști[3]
Diviziuni administrative
[modificare | modificare sursă]Din 1997 Barcelona este divizată în 10 districte administrative, fiecare din acestea având propriul consiliu. Diviziunile administrative sunt în mare parte bazate pe diviziunile istorice astfel încât localitățile atașate Barcelonei din secolul XVIII încoace păstrează un caracter distinct și o administrație proprie. Aceste districte sunt uneori cunoscute și după numărul acordat fiecăruia. În fiecare district în mod informal sunt delimitate cartiere în total în număr de aproximativ 70.
Zona Metropolitană Barcelona
[modificare | modificare sursă]Zona Metropolitană Barcelona a municipiului Barcelona este o zonă formata pe 36 municipii și o populație de 3.161.081 locuitori cu o suprafață de 633 km2
Cultură și obiective turistice
[modificare | modificare sursă]Centrul orașului
[modificare | modificare sursă]Barcelona și modernismul
[modificare | modificare sursă]Alte obiective turistice
[modificare | modificare sursă]Evenimente
[modificare | modificare sursă]Locuri din patrimoniul mondial al UNESCO din Barcelona
[modificare | modificare sursă]- Parcul Güell
- Palau Güell
- Casa Milà (La Pedrera)
- Hospital de Sant Pau
- Palau de la Música Catalana, construit între 1905-1908, după proiectul arhitectului Lluís Domènech i Montaner (1850-1923).
Economie și infrastructură
[modificare | modificare sursă]Turism
[modificare | modificare sursă]În anul 2014 au venit 7,878 milioane de turiști, oficiali, înregistrați, în hotelurile din Barcelona, în timp ce în 1990 au fost 1,7 milioane. Numărul de înnoptări în această perioadă a crescut de la 3,8 la 17 milioane iar numărul de clienți străini a crescut de zece ori din 1990. Barcelona este printre orașele cele mai vizitate din Europa, pe locul 4, după Paris, Roma și Londra, provocând probleme majore („principiul Veneția").[4]
Transport
[modificare | modificare sursă]Transportul public
[modificare | modificare sursă]Trafic individual
[modificare | modificare sursă]Aeroport
[modificare | modificare sursă]Barcelona este, în principal ușor accesibilă, prin propriul aeroport Barcelona-El Prat, de asemenea și prin aeroporturile din Girona, Reus și Lleida-Alguaire. Toate aeroporturile din afara Barcelonei au acces la tren de mare viteză AVE, pentru a ajunge rapid în oraș, precum și accesul la autostrăzi.
Port
[modificare | modificare sursă]Portul din Barcelona este unul dintre cele mai mari porturi din Europa și din Marea Mediterană. Acesta este împărțit în trei zone: Port Vell (‚Vechiul port‘), marele port industrial de sub Montjuïc, Port Franc de Barcelona - aici se transportă feriboturile - și nave de croazieră, precum și nave de tip container - și portul de agrement, construit în 1992, Port Olímpic.[5]
Educație
[modificare | modificare sursă]Barcelona are cinci universități:
- Universitat de Barcelona (UB) (1450)
- Universitat Autònoma de Barcelona (UAB) (1968)
- Universitat Politècnica de Catalunya (UPC) (1971)
- Universitat Pompeu Fabra (UPF) (1990)
- Universitat Oberta de Catalunya (UOC) (2000)
În plus se adaugă diferite universități particulare.
Educație pentru imigranți și schimb de studenți
[modificare | modificare sursă]Sport
[modificare | modificare sursă]Barcelona excelează la capitolul fotbal:
Fondat în 1899 de un grup de fotbaliști elvețieni, britanici și catalani conduși de Joan Gamper, clubul FC Barcelona a devenit un simbol al culturii catalane și al naționalismului catalan, mottoul său fiind prin urmare „Barça este mai mult decât un club” (în catalană: FC Barcelona - Més que un club). Imnul oficial al Barcelonei este „Cant del Barça”, scris de Jaume Picas și Josep Maria Espinàs. Spre deosebire de multe alte cluburi, suporterii dețin și conduc FC Barcelona. Este al doilea cel mai bogat club de fotbal în ceea ce privește veniturile, având o cifră de afaceri anuală de 450 milioane €. FC Barcelona are o îndelungată rivalitate cu Real Madrid CF, meciurile disputate între cele două echipe fiind cunoscute sub numele de „El Clásico”.
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Berenguela de Barcelona (1116 - 1149), regină a Castiliei;
- Estanislao Figueras y de Moragas (1819 - 1882), președinte al Primei Republici Spaniole;
- Jaume Duch Guillot (n. 1962), politician;
- Ada Colau (n. 1974), politician, activist;
- Úrsula Corberó (n. 1989, actriță.
Orașe înfrățite
[modificare | modificare sursă]
|
|
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=925&t=2016 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=925&t=2016&lang=en, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Barcelona ar putea taxa turiștii cu 1 euro, 05 iulie 2010, evz.ro, accesat la 7 iulie 2010
- ^ Peter Schelling: Barcelona ist eine von Touris überschwemmte Zumutung. In: Die Welt vom 30. September 2015.
- ^ „Wirtschaft Katalonien”. Arhivat din original la . Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Materiale media legate de Barcelona la Wikimedia Commons
- Materiale media legate de Barcelona la Wikimedia Commons
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Barcelona |
- Situl oficial al Barcelonei
- Românii din Barcelona (ca)
- Barcelona, 1 august 2011, Marc Ulieriu, Descoperă - Travel
- Barcelona, metropola catedralei neterminate Arhivat în , la Wayback Machine., 14 ianuarie 2011, Felix Nicolau, Ziarul Lumina
- Pe țărmul turistic al Barcelonei, 29 ianuarie 2013, Claudia Moșoarcă, Descoperă - Travel
- Un bulevard celebru - Las Ramblas din Barcelona, 2 aprilie 2013, Claudia Moșoarcă, Descoperă - Travel
- Casele lui Gaudí de pe Passeig de Grácia din Barcelona, 9 iulie 2013, Claudia Moșoarcă, Descoperă - Travel
- Barcelona - Orașul lui Gaudi, 25 februarie 2015, Vrâncea Simona, Destinații - Info