Sari la conținut

Fernando del Valle

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fernando del Valle

Fernando del Valle în 2010
Date personale
Nume la naștereBrian Stephen Skinner
Născut (60 de ani)
New Orleans, Louisiana, SUA
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreț de operă Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Tulane[*]​, Southern Methodist University[*]​, Brother Martin High School[*][[Brother Martin High School (high school in Louisiana, United States)|​]]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalOperă
Tipul de vocetenor  Modificați la Wikidata
Instrument(e)Tenor
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Fernando del Valle (Brian Skinner, n. 28 februarie 1964, New Orleans, Louisiana, SUA) este un tenor de operă american. Și-a luat numele „del Valle” în onoarea bunicului său, Fernando Meléndez del Valle, care a fost la rândul său tenor[1]. Este stră-strănepotul lui Andrés del Valle, președinte al statului El Salvador în 1876[2] și descendent direct al colonelului José María San Martín, de asemenea, președinte al El Salvador-ului (1854-1856) și fondator al orașului Santa Tecla, din El Salvador.[3][4]

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Fernando del Valle s-a născut în New Orleans, Louisiana, Statele Unite ale Americii, la 28 ianuarie 1964.[5] A absolvit Universitatea Tulane (Bursa Treville pentru interpretare vocală) și Southern Methodist University, Dallas, Texas, unde a obținut o bursa de la Opera din Dallas. A absolvit programul Merola Opera al Operei din San Francisco, unde a studiat sub îndrumarea lui Patrick Summers în 1992 și 1993. A câștigat mai apoi concursul „Bel Canto” din Chicago dupa care s-a mutat în Italia, unde a studiat cu Carlo Bergonzi, iar mai târziu cu Thomas Hayward și Elena Nikolaidi.

Primii ani de carieră artistică

[modificare | modificare sursă]

Del Valle a debutat la vârsta de șaptesprezece ani (1981) cu rolul „primului păstor” din opera Venus și Adonis de John Blow, la Loyola University of the South. În anul următor, a fost tenor solist în St. Matthew Passion („Patimile după Sf. Matei”) de Johann Sebastian Bach, cu Filarmonica din New Orleans - Orchestra Simfonică, avându-l ca dirijor pe Andrew Massey.

A debutat în Boston cu Oratoriul de Crăciun, în Jordan Hall, 1986, în calitate de câștigător al concursului Boston Premiere Ensembles Young Artist. În primăvara următoare, a debutat și la New York, în sala Alice Tully Hall, din Lincoln Center, unde a cântat cu „Societatea Beethoven” din New York.

Și-a continuat cariera ca tenor de concert, cu un repertoriu ce include Missa Solemnis de Beethoven și recvieme de Verdi, Benjamin Britten și Andrew Lloyd Webber. Primul său concert la Carnegie Hall din New York a avut loc în 1993, cu Great Mass in C minor („Marea Misă în Do minor, K. 427”) de Mozart, fiind acompaniat de American Symphony Orchestra („Orchestra Simfonică Americană”). A cântat apoi partitura de tenor solo în compoziția lui Georg Friedrich Händel Mesia, la Centrul Simfonic Morton H. Meyerson, cu Orchestra Simfonică din Dallas, în 1994. Debutul european și l-a făcut în 1995, cântând în Simfonia a IX-a de Beethoven, cu Orchestra Simfonică „Giuseppe Verdi” din Milano, dirijor Alun Francis.

Del Valle a apărut pentru prima oară pe scena unei opere din Europa la Teatro Comunale di Treviso (în Italia), cu rolul „Don José” din Carmen de Bizet (dirijor Peter Maag, regizor artistic Regina Resnik, producător Hugo de Ana). În 1996 apare în rolul „Rodolfo” din Boema de Puccini la Teatro dell'Opera di Roma, sub bagheta dirijorului Vladimir Jurowski.

Din 1997 până în prezent

[modificare | modificare sursă]
Fernando del Valle în 2008

În 1997, Fernando del Valle a jucat rolul lui „Don José” din Carmen de Bizet la Gran Teatro La Fenice di Venezia (Teatrul La Fenice din Veneția) și rolul lui „Pinkerton” din Madama Butterfly de Puccini. Tot în 1997 a cântat în Faust de Gounod, la Colmar, Franța.

În 1998 a avut prima apariție pe o scenă din Germania în rolul „Rodolfo” din Boema de Puccini, la Opera din Frankfurt, sub conducerea veneratului pedagog/conducător, Klauspeter Seibel.

De asemenea, a fost foarte apreciat de critici la Festivalul Wexford din Irlanda în rolul „Paolo” din opera Fosca de Antonio Carlos Gomes.[6][7] Au urmat o serie de angajamente importante, iar din 1999 del Valle a apărut în spectacole de operă jucate în întreaga lume: la Alte Oper din Frankfurt, Strasbourg, Maastricht, Deutsche Oper am Rhein din Düsseldorf, Deutsche Oper Berlin, Teatro Carlo Felice din Genova, Bremen, München, Helsinki, Belo Horizonte (Brazilia), Malmö, Sofia, Teatro Petruzzelli di Bari, Torino, Badisches Staatstheater Karlsruhe, Staatstheater Kassel, Hessisches Staatstheater Wiesbaden, Hamburg etc.

Pentru câțiva ani, Fernando del Valle a fost angajat ca tenor principal la Staatstheater Darmstadt, la invitația lui Marc Albrecht. Cariera sa a continuat cu spectacole în Israel, Coreea, Catania, Sydney (unde a înregistrat Visul lui Gerontius de Edward Elgar, la Sydney Opera House), Lisabona și Praga.

În 2003, portretul sau a fost realizat de Ricarda Jacobi,[8][9][10] protejata lui Oskar Kokoschka. Cu ocazia aniversării a 150 de ani (1854-2004) de la întemeierea orașului Santa Tecla din El Salvador, Fernando del Valle a fost invitat de către fostul ambasador al Salvadorui, Ernesto Rivas-Gallont să prezinte două concerte. Creștin devotat, tenorul a cerut ca primul spectacol să aibă loc pe 23 septembrie, cand se sărbatorește ziua Sfintei Tecla, patroana orașului.[11]

Roluri pe scenă

[modificare | modificare sursă]

Bizet

Boito

Donizetti

Giordano

Gomes

Gounod

André Ernest Modeste Grétry

Lehar

Leoncavallo

Mascagni

Massenet

Mozart

Ponchielli

Jacques Offenbach

Puccini

Johann Strauss

Strauss

Verdi

Richard Wagner

Discografie

[modificare | modificare sursă]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „elsalvador.com, Luis López vive y aún arrastra el rock & roll”. http://www.elsalvador.com. 27 de noviembre de 2013.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor); Legătură externa în |work= (ajutor)
  2. ^ Cuisine, Texas: a multiethnic feast, page 258, Joanne Smith, University of Texas Press (1 septembrie 2010), ISBN 0292728514, ISBN 978-0292728516
  3. ^ http://archive.laprensa.com.sv/20040822/opinion/opinion1.asp Arhivat în , la Wayback Machine. La Prensa Grafica, 22. August 2004, La distinguida genealogía de los San Martín
  4. ^ "Un tenor lírico con raíces tecleñas" by Morena Azucena 22-09-04 VIDA, Page 106 http://www.elsalvador.com
  5. ^ "New Orleans: "Big year for the Big Easy" 17, January, 2003 by Richard Siklos http://www.telegraph.co.uk
  6. ^ The Financial Times, Andrew Porter (music critic), Monday 26 octombrie 1998: "Thiis Fosca was Wexford at its best. It brought forward a tenor of uncommon merit: del Valle was as firm as Domingo in his pure, true utterance but also able and eager, Bergonzi-wise, to "melt" from note to note in shapely phrases. (Caruso's splendour plus Gigli's charm make a good model)"
  7. ^ The Times, Rodney Milnes 28 octombrie 1998 "....an exciting tenor, especially at the top of the register, who can shape a phrase with real sensitivity.”
  8. ^ "Malen wie ein Vogel, der sein Lied Pfeift" - Interview Arhivat în , la Wayback Machine.
  9. ^ de:Deutsche Nationalbibliothek
  10. ^ * de Fernando del Valle în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei (Informații despre Fernando del Valle • PICA • Căutare pe site-ul Apper)
  11. ^ Santa Tecla con 150 años, Eugenia Velásquez, Publicada 9 de Agosto 2004, El Diario de Hoy, metro@elsalvador.com

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fernando_del_Valle&oldid=15885895