Operă

Acest articol se referă la {{{conținut}}}. Pentru alte sensuri, vedeți Operă (dezambiguizare).

Teatro alla Scala din Milano. Fondat în 1778, La Scala este una dintre cele mai faimoase opere din lume.

Operă este un termen desemnând o formă de teatru, fiind deseori denumită teatru liric, în care întreaga acţiune se desfăşoară total sau predominant utilizând muzică şi cântat. Opera utilizează multe din elementele teatrului vorbit sau dramatic, precum ar fi scenariul, costumele, decorurile, mişcarea scenică şi interpretarea. În ciuda acestor asemănări, interpreţii operei trebuie să posede în primul rând calităţi vocale deosebite, care conferă genului muzical identitatea sa definitorie.

Întrucât mesajul operei este transmis pronderent prin muzică, la calităţile vocale primordiale ale interpreţilor se adaugă întotdeauna un ansamblu de instrumentişti de acompaniament al cărui complexitate poate varia între a unui ansamblu minimal, de tipul unui trio, cvartet sau cvintet, până la o orchestră simfonică completă. Uneori, şi în special în cazul operei franceze, pentru cea mai mare parte a istoriei sale, spectacolul de opera include şi ample scene de balet.

Opera s-a detaşat ca gen muzical şi teatral aparte în Italia anilor 1600 ca unul din produsele artistice şi intelectuale ale amplei şi puternic influentei mişcări artistice a barocului, dar a atins culmile sale de rafinament şi perfecţiune în secolele ulterioare, al 18-lea şi al 19-lea, reverberând puternic până în secolul 20, fiind generată şi perpetuată mai ales de compozitorii austrieci, germani şi cei italieni.

Primele spectacole de operă din România datează din sec. XVIII şi au fost susţinute de trupe străine. Opera Română, ca instituţie, există din 1885, când era o trupă particulară, fondată de George Stephănescu. Opera Română ca instituţie publică a fost înfiinţată la Cluj în 1919, la Bucureşti în 1921, la Timişoara în 1946, la Iaşi în 1956 etc.

Compozitori români de operă

Cei mai importanţi compozitori români de operă sunt George Enescu (Oedip), Paul Constantinescu (O noapte furtunoasă) şi Pascal Bentoiu (Hamlet).

Solişti români de operă

Dintre cântăreţii români de operă celebri pot fi amintiţi Hariclea Darclée, Elena Teodorini, Grigore Gabrielescu, Margareta Iamandi (Nuovina), Ion Băjenaru, Traian Grozăvescu, Joseph Schmidt, Mihail Nasta, Dimitrie Onofrei, Stella Roman, Viorica Ursuleac, Maria Cebotari, Virginia Zeani, Ludovic Spiess, David Ohanesian, Zenaida Pally, Dinu Bădescu, Valentina Creţoiu, Şerban Tassian, Mihail Ştirbei, Nicolae Secăreanu, Emil Marinescu, Nicolae Herlea, Arta Florescu, Elena Cernei, Octav Enigărescu, Magda Ianculescu, Valentin Teodorian, Mihail Arnăutu, Garbis Zobian, Cornel Stavru, Dan Iordăchescu, Viorica Cortez, Ileana Cotrubaş, Eugenia Moldoveanu, Maria Slătinaru Nistor, Silvia Voinea, Vasile Moldoveanu, Ion Piso, Ion Buzea, Corneliu Fânăţeanu, Florin Diaconescu, Eduard Tumagian, Mariana Nicolesco, Nelly Miricioiu, Marina Krilovici, Corneliu Murgu, Alexandru Agache, Angela Gheorghiu, Elena Moşuc, Ruxandra Donose, Leontina Văduva, Adina Niţescu, Roxana Briban etc. etc.

Vezi şi

Corpus opera - o listă extinsă cuprinzând peste 1300 de lucrări scrise de 400 de compozitori.
Listă de opere - o listă alfabetică a titlurilor diferitelor opere.
Listă a operelor importante - o listă cronologică de opere cu comentarii incluse pentru importanţa lor istorică, popularitatea lor sau ambele.
Listă a compozitorilor de operă importanţi - o compilaţie comentată a celor mai frecvent menţionaţi compozitori de operă.
Listă a teatrelor de operă - o enumerare a clădirilor de operă sau a sălilor de spectacole, spre exemplu Kennedy Center în Washington DC.
Listă de companii de operă
Listă de festivaluri de operă
Listă de regizori de operă
Listă de cântăreţi de operă
Listă de cântăreţi de operă români
Listă de dirijori de operă
Listă de opere neînregistrate audio sau video
Fach, clasificarea cântăreţilor de operă după amplitudinea vocală, volum şi coloratură.
Registru vocal

Referinţe

Puteți găsi mai multe informații despre Opera prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
	Definiții și traduceri în Wikționar
	Imagini și media la Commons
	Citate la Wikicitat
	Texte sursă la Wikisursă
	Manuale la Wikimanuale
	Resurse de studiu la Wikiversitate

en Silke Leopold, "The Idea of National Opera, c. 1800", United and Diversity in European Culture c. 1800, ediţia Tim Blanning şi Hagen Schulze, New York City, Oxford University Press, 2006, paginile 19–34
en The New Grove Dictionary of Opera, editat de Stanley Sadie, 1992 - Cu 5.448 pagini, acest dicţionar este cea mai completă sursă de refeinţă din limba engleză, ISBN 0-333-73432-7 şi ISBN 1-56159-228-5
en The Viking Opera Guide, 1994, 1.328 pagini, ISBN 0-670-81292-7
en The Oxford Illustrated History of Opera, editat de Roger Parker, 1994
en The Oxford Dictionary of Opera, de John Warrack şi Ewan West, 1992, 782 pagini, ISBN 0-19-869164-5
en Opera, the Rough Guide, de Matthew Boyden, 1997, 672 pagini, ISBN 1-85828-138-5
en Opera: A Concise History, de Leslie Orrey şi Rodney Milne, World of Art, Thames & Hudson