Octav Enigărescu
Octav Enigărescu | |
Octav Enigărescu pe coperta albumului ECD-1122 | |
Date personale | |
---|---|
Născut | București, România |
Decedat | 1993 (68 de ani) |
Cetățenie | România |
Ocupație | cântăreț de operă voice teacher[*] |
Activitate | |
Studii | Universitatea Națională de Muzică București |
Tipul de voce | Bariton |
Modifică date / text |
Octav Enigărescu (n. , București, România – d. 1993) a fost unul dintre cei mai valoroși baritoni români.
Biografie
[modificare | modificare sursă]A studiat la Conservatorul din București cu baritonul Aurel Costescu-Duca (absolvent 1946). După debutul la Opera Română din Cluj, Octav Enigărescu s-a afirmat pe scena bucureșteană, într-o multitudine de roluri. Vocea sa puternică, frumoasă și calitățile actoricești deosebite, l-au propulsat în prim-planul vieții muzicale românești și i-au oferit șansa unei cariere deosebite. A ocupat și funcția de director al Operei Române. A realizat numeroase înregistrări și emisiuni de radio și televiziune. A efectuat turnee artistice în mai multe țări europene. A jucat și în filme artistice, cum ar fi Buzduganul cu trei peceți (1977) sau serialul Toate pânzele sus. A fost profesor de canto la Ruse în Bulgaria și la Novi Sad (fosta Iugoslavie). A făcut parte ca membru sau ca președinte din juriile unor importante concursuri de muzică vocală.
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[1]
În prezent, Școala de Arte din Târgoviște îi poartă numele. Fiul său, Paul Enigărescu, este maestru de sunet la Radiodifuziunea Română, unde a ocupat și funcții de conducere.
Filmografie
[modificare | modificare sursă]- Buzduganul cu trei peceți (1977)
- Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - ep. 2, 12
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 4.