teatru

română

Etimologie

Din franceză théâtre < latină theatrum.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului teatru
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	teatru	teatre
Articulat	teatrul	teatrele
Genitiv-Dativ	teatrului	teatrelor
Vocativ	teatrule	teatrelor

1. clădire sau loc special amenajat în vederea reprezentării de spectacole; (p.ext.) instituție de cultură care organizează spectacole.
2. spectacol, reprezentație dramatică.
3. (fam.) discuție aprinsă între mai mulți, ceartă care atrage pe curioși.
4. arta de a prezenta în fața unui public un spectacol, o piesă.
5. profesiunea de actor, de regizor.
6. literatură dramatică; culegere de piese.
7. ansamblul operelor dramatice care prezintă caractere comune sau au o origine comună.
8. loc unde se petrece un eveniment, unde are loc o acțiune.

Cuvinte derivate

• teatrologie

Cuvinte compuse

• teatru de operații, teatru de război

Locuțiuni

• (loc.adj.) De teatru = care se reprezintă la teatru, destinat a fi reprezentat pe scenă.

Expresii

• A face (sau a juca) teatru = a se preface

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online