Va ô cuntinutu

Alfabbetizzazioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Virsioni dû 10:06, 3 maiu 2009 di Idioma-bot (discussioni | cuntribbuti) (Bot: Aggiungo: bat-smg, fi, id, ja, ko, ms, ta, uk)

St'artìculu nun ha statu traduttu cumpritamenti dâ lingua ngrisa. S'aviti la vogghia, putìssivu fàrilu puru vui. Grazzî!

Alfabitizzazzioni munniali ppi paìsi

Câ palora Alfabbetizzazioni si sienti a ddiri l'abbilitati di lièggiri e scrìviri.
Chisti capacitati sunu abbilitati 'mpurtanti 'nta li sucitati cuntimpuranii .
Di solitu, li pirsunu 'mparanu a lièggiri e scrìviri â scola.
Li pirsuni ca sanu lièggiri e scrìviri sunu ciamati littirati; chiddi ca nun u sanu fari venunu ciamati analfabbeta.

Sicunnu nu rapportu di li Nazziona Unita, l' analfabbetismu nun eni sulu 'ssiri capaci di scrìviri e lièggiri nu semprici testu 'nta quarsiasi lingua.
Li NU stimarru, ca 'nta lu 1998, circa lu 16% di la pupulazzioni mundiali era analfabbeta.

Pari ca l'analfabbetismu eni cchiu iàutu 'ntra li paisi di la pinisula arabbica e 'nta l'Africa attornu a lu disertu di lu Sahara.
'Nta ddi paìsi cu circa lu 30% di masculi, lu 40-50% di li fimmini parunu ssiri analfabbeta sicunnu a difinizzioni di li NU.
Macari si unu s'ampara a lièggiri e scrìviri, ppuoi ci sunu chiddu ca sô scordanu: chissu veni ciamatu "analfabbetismu di ritornu" .
Uni di li càusi di l'analfabbetismu di ritornu eni ca pari ca ci su certi pirsuni ca sâ firanu a 'ssiri capaci di vìviri sienza lièggiri e scrìviri.
Parissi ca lu fattu ca unu sapi lièggiri e scrìviri nun eni 'na cundizziona nicissaria ca chiddi ca o sanu fari provanu piaciri a fàrilu.
E chiddi ca nun ô sanu fari picchini nun l'anu mai 'mparatu nun eni dettu ca sunu 'ntirissati a sviluppari chista abbilitati.
Li fattora culturali familiari, suciali e di quartieri jocanu na parti 'mpurtanti.
Pâ isempiu, avìri 'na cultura unni li tradizziona urali (cumunicazzioni cô parrari) parunu essiri cchiu 'mpurtanti di chidda scritta po' avìri a sô infruenza.
Na tribbù ca vivi di pastorizzia, pâ isempiu, po' nun avìri bisognu strittamenti di lèggiri e scriviri ppi supravviriri.
E puoi addiventa n'abbituddini e finiscia ca nun lieggiunu e scrivunu cumpritamenti macari quannu nun anu a travagghiari.

Ci su dui tipa diffirenta di analfabbetismu:

  • Analfabbetismu Primariu: Pirsuni cu analfabbetismu primariu ca nun ampararru mai a lièggiri e/o a scrìviri.
  • Analfabbetismu Funziunali: Pirsuni ca anu 'mparatu tanticcedda a lièggiri e scrìviri ma, pi svariati mutiva, nun sunu capaci di cumprèndiri chiddu ca lèggiunu, o nun sanu scrìviri abbastanza ppi putìri fari na dumanna ppi travagghiari a quarchi banna e si l'anu a fari fari di quarchidunu cchiu spertu.

'Nta majuritati di l'autri paisi lu prubblema cchiu ranni eni lu analfabbetismu funziunali. Ppi mutivazziona lijati a l'ambienta suciali o l'abbituddina sunu capaci 'nta ogni casu di sèntiri a ddiri chieni ca c'eni scrittu 'nta frasi semprici.