vinovat

română

Din slavă (veche) vinovatŭ.

Declinarea adjectivului vinovat
	Singular	Plural
Masculin	vinovat	vinovați
Feminin	vinovată	vinovate
Neutru	vinovat	vinovate

(despre oameni) care are o vină, care a săvârșit o greșeală, o faptă pedepsită de lege, o abatere de la datorie sau de la morală; culpabil; pasibil de o pedeapsă.
(despre faptele, comportările etc. oamenilor) care este în afară de lege sau de bunele moravuri, care nu poate fi îngăduit, permis; nepermis.