Sari la conținut

potentat

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză potentat < latină potentatus.

Pronunție

  • AFI: /po.ten'tat/


Substantiv


Declinarea substantivului
potentat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ potentat potentați
Articulat potentatul potentații
Genitiv-Dativ potentatului potentaților
Vocativ potentatule potentaților
  1. suveran sau șef de stat atotputernic, care își exercită puterea în mod despotic și arbitrar; autocrat, despot; (p.ext.) om puternic, influent (datorită poziției sale politice ori sociale).


Traduceri

Referințe