pilota
Aspect
Vezi și : pilóta, pilotá, pilotă |
Etimologie
Din franceză piloter.
Pronunție
- AFI: /pi.loˈta/
Verb
Conjugarea verbului pilota | |
Infinitiv | a pilota |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
pilotez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să piloteze |
Participiu | pilotat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a conduce în calitate de pilot o navă, a aeronavă, o locomotivă etc.
- (fig.) a conduce, a îndruma.
- (v.intranz.) (despre nave, aeronave, locomotive etc.) a-și încetini mersul (din cauza nesiguranței parcursului); a face manevre.
Cuvinte derivate
Traduceri
a conduce (o navă, o aeronavă, o locomotivă etc.) ca pilot
|
Etimologie
Din pilota.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru pilota.
Etimologie
Din pilotă.
Pronunție
- AFI: /ˈpi.lo.ta/
Substantiv
- forma de singular articulat pentru pilotă.
Referințe
(català)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
pilota f.
Sinonime
Expresii
(italiano)
Variante
- (pop.) piloto
Etimologie
Probabil din forma pedota, pedoto.
Pronunție
- AFI: /piˈlɔta/
Substantiv
pilota m.f., piloti m.pl. și pilote f.pl.
Cuvinte derivate
Etimologie
Derivat regresiv din pilotare.