Sari la conținut

eșec

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză échec.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
eșec
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ eșec eșecuri
Articulat eșecul eșecurile
Genitiv-Dativ eșecului eșecurilor
Vocativ eșecule eșecurilor
  1. înfrângere, insucces, neizbândă, nereușită într-o acțiune.


Traduceri

Anagrame

Referințe