Sari la conținut

denotat

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză dénoté.

Pronunție

  • AFI: /de.no'tat/


Substantiv


Declinarea substantivului
denotat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ denotat denotate
Articulat denotatul denotatele
Genitiv-Dativ denotatului denotatelor
Vocativ denotatule denotatelor
  1. obiect denumit de un nume; semnificat.


Traduceri

Anagrame

Referințe