Sari la conținut

colnic

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
colnic

Etimologie

Din bulgară колник (kolnik), sârbo-croată kolnik („drum de țară), drum de care” < cola („car”), la fel cum latină carraria („cărare”) < carrum („car”) (Scriban, DEX, MDA).

Pronunție

  • AFI: /kolˈnik/


Substantiv


Declinarea substantivului
colnic
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ colnic colnice
Articulat colnicul colnicele
Genitiv-Dativ colnicului colnicelor
Vocativ colnicule colnicelor
  1. colină.
  2. drum îngust care trece peste un deal sau prin pădure.
  3. loc mic, în pădure, lipsit de arbori; luminiș.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe