Sari la conținut

afâna

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din latină *affēnāre < fēnum.

Pronunție

  • AFI: /a.fɨ'na/


Verb


Conjugarea verbului
afâna
Infinitiv a afâna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
afânez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să afâneze
Participiu afânat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a face un material granular să fie mai rar, mai puțin compact, a-i mări volumul prin săpare, fărâmițare etc.

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe