șarpe
.jpg)
Etimologie
Din latină populară serpes, -is (= serpēns, -ntis)
Pronunție
- AFI: /ˈʃar.pe/
Substantiv
| Declinarea substantivului șarpe | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șarpe | șerpi |
| Articulat | șarpele | șerpii |
| Genitiv-Dativ | șarpelui | șerpilor |
| Vocativ | ' | ' |
- (la pl.) ordin de reptile (veninoase și neveninoase) lipsite de membre, cu corpul cilindric, adaptate la târâre prin mișcări ondulatorii.
- (și la sg.) reptilă din acest ordin.
- (fig.) om fățarnic; ipocrit.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- șarpe cu clopoței - (Crotalinae)
- șarpe cu ochelari - (Naja naja)
- șarpe de alun - (Coronella austriaca)
- șarpe de apă - (Natrix tessellata)
- șarpe de casă - (Natrix natrix)
- șarpe de pădure - (Elaphe longissima, Zamenis longissimus)
- șarpe de porumb - (Elaphe guttata, Pantherophis guttatus)
- șarpe de sticlă - (Anguis fragilis)
- șarpe-orb - (Anguis fragilis)
Cuvinte apropiate
Expresii
- (A țipa sau a striga, a urla) ca din (sau în) gură de șarpe = (a țipa, a striga, a urla) foarte tare
- În gaură de șarpe = într-un loc ascuns, care poate fi aflat cu mare greutate
- A sări ca mușcat de șarpe = a se înfuria, a-și ieși din fire
- A încălzi (sau a crește) șarpele la (sau în) sân = a arăta dragoste și bunăvoință unui om nerecunoscător
- A-l mușca pe cineva șarpele de inimă = se spune când cineva se simte ispitit să facă (sau să spună) ceea ce n-ar trebui
- A-l mușca (pe cineva) șarpele invidiei (ori al vanității) = a fi cuprins de invidie, de vanitate
- A călca șarpele pe coadă = a insulta, a supăra pe un om rău, iute la mânie
- A se zvârcoli ca în gură de șarpe = a nu-și găsi locul de durere, de spaimă sau de nerăbdare
Traduceri
reptilă
|
|