îndrăzneț

română

Etimologie

Din a îndrăzni + sufixul -eț.

Pronunție

• AFI: /ɨn.drəz'neʦ/

Adjectiv

Declinarea adjectivului îndrăzneț
	Singular	Plural
Masculin	îndrăzneț	îndrăzneți
Feminin	îndrăzneață	îndrăznețe
Neutru	îndrăzneț	îndrăznețe

1. care nu se teme de greutăți și de pericole; curajos, cutezător, îndrăznitor.
2. (adesea adverbial) original; excentric.
3. care își îngăduie prea multe; obraznic.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online