Situațiunea Europei
Săptămâna aceasta în Europa a fost ca toate săptămânile... de șapte zile tocmai.
În aceste șapte zile s'au petrecut fapte multe și mărunte, - dar numai două singure evenimente de adevărat calibru european s'au arătat pe orizontul politic, spre a face caracteristica săptămânii: apariția Claponului în București și declararea neutralității Spaniei în chestia Orientului.
Lumea politică a primit cu bucurie arătarea acestor două fenomene, cari sunt de natură a exercita o înrâurire neașteptată asupra situației actuale.
Toate cabinetele europene au felicitat telegraficește foarte călduros pe redactorii noștri de nemerita idee politică ce au avut, când dânșii au declarat cu energie și pe față neutralitatea Spaniei; - precum și toți cititorii Claponului au rămas pe deplin mulțumiți de întreprinderea literară, plină de talent, a guvernului M. Sale Alfons XII, prin scoaterea la lumină a acestei foițe foarte hazlie.
...Aceasta numai și numai, pentrucă atât noi cât și guvernul spaniol, am avut lealitatea a ne pune mai presus de sistema nenorocită, urmată până acum în diplomația europeană.
Ce ne-am zis noi ?... Nimic mai mult decât, că trebue să avem tăria a proclama sus și tare neutralitatea Spaniei. Ce a făcut guvernul dela Madrid ? Nimic mai puțin decât a scos la lumină o foaie foarte nostimă, pe care toți cititorii au judecat-o vrednică a le lua cu cinste câte un ban pe săptămână din buzunar - dovadă că Claponul se vinde ca lipia caldă.
Dela o vreme încoace adevărul este, că s'a urmat în politica Europei o școală nu prea cinstită. Diplomația nu mai avea decât un înțeles cu totul nențeles: mofturi, nazuri, giumbușuri... ba și chiuluri, și tot felul de secături nevrednice de fețele împărătești. Nu este dar de mirat, că Europa, aderând fără rezervă la noua noastră școală diplomatică, a aplaudat cu mulțumire ferma atitudine politică luată de redacția noastră, cum și stilul hazliu și popular al guvernului din Madrid - (și între noi rămâne vorba, sperăm că și noi pe viitor, atât guvernul Claponului cât și redacția Spaniei vor fi onorați cu aceeași încredere, ca și până acum, de către înalta nobilime și onor. public bucureștean).
Afară de aceste două evenimente ale săptămânii, pe care le relatarăm foarte deslușit cititorilor, avem a înregistra între faptele, deși de o ordine secundară, totuși importante, aceea ce o știre din izvor sigur ne aduce la cunoștință. Faptul este cu atât mai regretabil, cu cât Claponul însuși fără intențiune i-a fost cauza indirectă.
Guvernul otoman a destituit pe Abdul-Kerim din postul de generalism al armatei dela Dunăre, din cauză, că dupe o denunțare anonimă, poliția din Rusciuc i-a călcat casa, și în urma unei strașnice perchezițiuni, a descoperit asupră-i numărul 1 al Claponului, pe care-l ținea ascuns într'unul din meși. La întrebările ce i s'au făcut a mărturisit că se prenumără și el între cititorii acestei foițe - a cărei trecere în țara turcească este oprită, fiindcă această foiță se bănuește că ar fi organul oficios al cartierului general rusesc. Întrucât ne privește, respingem cu indignare insinuările guvernului din Stambul. Am spus-o și o mai repețim: Claponul este un organ eminamente neutral ! Cel mult el poate fi gazeta oficioasă a stărostiei birjarilor muscali din București, însă niciodată al cartierului general rusesc.
Aceasta trebue s'o știe foarte bine cabinetul dela Stambul, și dacă umblă cu mofturi, ca să inducă în eroare opinia publică europeană asupra personalității politice a Claponului - aceasta nu poate veni decât tot dela politica englezească. Noi știam foarte bine, că nicidecum nu se va putea împăca cu ideile noastre politica egoistică a companiei engleze de tramvai, căreia dela un cârd de vreme birjarii muscali, neutri ca și Claponul, îi fac strașnică concurență; - țineam însă a nu răspunde decât fiind provocați d'a-dreptul.
Acum că am limpezit o situație, care nu se mai putea prelungi, nu mai avem nimic de zis în această privință.
Am uitat însă a spune, că mult regretatul Abdul-Kerim a fost înlocuit la comanda bașabuzucilor, cu un fin și rubedenie de departe al Sultanului, anume beiul Hagi-Caimac. Să-i fie de bine, și la mai mari ! Atâta pagubă !!...
Astfel s'a dus și săptămâna aceasta, cum bag-seama or să se mai ducă multe, până când, dupe un vot secret dat de prooroci cu maioritate absolută de glasuri, A tot-țiitorul citind mesajul de dizolvare (menit a face senzație) o să închiză catastiful caraghiozilâcurilor omenești. Dacă Claponul va apărea și pe atuncea, promitem a da cititorilor atât textul mesajului in extenso cât și darea de seamă în rezumat a acestei importante ședințe.