Sari la conținut

Voloca pe Derelui, Adâncata

48°12′00″N 25°56′00″E (Voloca pe Derelui, Adâncata) / 48.20000°N 25.93333°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Voloca pe Derelui
Волока
—  Sat  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Voloca pe Derelui se află în Regiunea Cernăuți
Voloca pe Derelui
Voloca pe Derelui
Voloca pe Derelui (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Voloca pe Derelui se află în Ucraina
Voloca pe Derelui
Voloca pe Derelui
Voloca pe Derelui (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°12′00″N 25°56′00″E ({{PAGENAME}}) / 48.20000°N 25.93333°E

Țară Ucraina
RaionCernăuți
Regiune Cernăuți
Raion Adâncata
Comunitate teritorială unită[*]Volokivska silska hromada[*][[Volokivska silska hromada |​]]

KOATUU7321080901

Altitudine193 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total3.035 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60413
Prefix telefonic3734

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Voloca pe Derelui, întâlnit și sub forma Voloca (în ucraineană Волока, transliterat Voloka, în rusă Волока și în germană Woloka am Derelui sau Woloka) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 3,035 locuitori, preponderent români.

Satul este situat la o altitudine de 193 metri, în partea de nord a raionului Adâncata, la o distanță de 10 km de orașul Cernăuți. De această comună depinde administrativ satul Grușăuți.

Localitatea Voloca pe Derelui a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Voloca pe Derelui a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în germană Czernowitz).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Voloca pe Derelui a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Voloca pe Derelui face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.907 (1.060+1.847), reprezentând 92,37% din populația localității [1]. În prezent, satul are 3.035 locuitori, preponderent români.

Locuitorii satului se ocupă aproape în exclusivitate cu crearea rochiilor de mireasă, o afacere care s-a dovedit foarte profitabilă în ultimul deceniu, satul făcându-și un nume în acest domeniu în aproape toată Ucraina și Rusia, precum și în România [2].




Componența lingvistică a localității Voloca pe Derelui

     Română (97,56%)

     Ucraineană (2,08%)

     Alte limbi (0,36%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Voloca pe Derelui era vorbitoare de română (97,56%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (2,08%).[3][4]


1989: 3.147 (recensământ)
2001: 3.028 (recensământ)
2007: 3.035 (estimare)

Recensământul din 1930

[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Voloca pe Derelui (județul Cernăuți)

     Români (97,66%)

     Altă etnie (2,34%)




Componența confesională a comunei Voloca pe Derelui

     Ortodocși (97,24%)

     Romano-catolici (1,7%)

     Altă religie (1,06%)

Conform recensământului efectuat în 1930[5], populația comunei Voloca pe Derelui se ridica la 3.589 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,66%). Alte persoane s-au declarat: germani (32 de persoane), ruteni (2 persoane), polonezi (19 persoane) și evrei (31 de persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,24%), dar existau și romano-catolici (1,70%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (1 persoană), mozaici (35 de persoane) și baptiști (2 persoane).

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]

În sat există o biserică de lemn veche de peste 200 de ani.

  1. ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ PhotoRaid 2005 - Agale prin Bucovina
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura lingvistică pe localități”. 
  5. ^ Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică

Legături externe

[modificare | modificare sursă]