Vasile Avram
[1]Vasile Avram (n. 17 iunie 1940, satul Lemniu, comuna Letca, județul Sălaj, d. 12 decembrie 2002, Mănăstirea Nicula, județul Cluj) a fost un scriitor și etnolog român.[2][3]
A urmat cursurile Liceului Clasic din Cluj, iar în perioada 1962–1967 a urmat Facultatea de Filologie de la Universitatea din Timișoara (având ca profesor de folclor pe prof. Ovidiu Bârlea) și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (frecventând în paralel și cursurile de filozofie ale profesorilor D.D. Roșca, Liviu Rusu și alții).[4]
Activitate publicistică la: Informația Harghitei, Transilvania, Astra, Memoria ethnologica, Porolissum, Tribuna Sibiului, Opinia publică, Dimineața, Continent, Renașterea, Curierul de Transilvania, Casa, Cetatea literară — revista scriitorilor români de pretutindeni, Tribuna[5] etc. Din 1994 până la sfârșitul vieții a fost cadru didactic la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. În 1998 a obținut doctoratul în filologie (specializarea etnologie) la Universitatea din București, cu teza Mit și religie în tradiția românească.[4][6]
.JPG)
In memoriam
[modificare | modificare sursă]- Casa memorială „Vasile Avram” din Lemniu[7][8][1]
- Volumul omagial Vasile Avram, 2006[4]
- Volumul omagial Vasile Avram, omul și opera : din Lemniu la Nicula - un ocol prin lume, 2011[8][9]
Opera
[modificare | modificare sursă]- Spirala, Ed. Cartea Românească, 1987 (ed. 2: Ed. Ecclesia, Nicula, 2007);
- Zeul din labirint[5], Sibiu, 1992;
- Constelația magicului, Editura Universitatea Creștină, Năsăud, 1994[10];
- Cărțile eptimahice[5], Sibiu, 1996;
- Anima dr. Telea - Timp și destin la Noul Român[5], Sibiu, 1996 (ed. 2, Ed. Ecclesia, 2006);
- Creștinismul cosmic - o paradigmă pierdută?[5], Ed. Sæculum, Sibiu, 1999;
- Interviu transfinit. Mircea Ivănescu răspunde la 286 de întrebări ale lui Vasile Avram, Ed. Ecclesia, 2004;
- Elegiile orhideei, poem transcedental, Nicula, Ed. Ecclesia, 2004;
- Călătorii de sâmbătă, Nicula[5], Ed. Ecclesia, 2004;
- Fiul Apocrif, Nicula[5], Ed. Ecclesia, 2005;
- Chipurile divinității. O hermeneutică a modelelor teofanice în spațiul sud-est european (ortodox)[5], Ed. Ethnologica, Baia Mare, 2006.
- Roata stelelor (Teatru), Editura Ecclesia, Nicula, 2010, ISBN 978-606-8166-01-8[11]
Traduceri
[modificare | modificare sursă]- Rainer Maria Rilke, Elegiile din Duino, Nicula, Ed. Ecclesia, 2007[5]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Vasile Avram, omul și opera: din Lemniu la Nicula - un ocol prin lume. Baia Mare: Editura Ethnologica. . p. 65. ISBN 978-606-8213-06-4.
- ^ Datcu, Iordan, Dicționarul etnologilor români, Colecția Orizont enciclopedic, Editura Saeculum, București, 2001, ISBN 973-642-098-1
- ^ Pop, Florica (coord.), Sălaj - oameni si opere. Dicționar biobibliografic[nefuncțională], Editor Biblioteca Județeană „I. S. Bădescu” Sălaj, Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-606-604-235-2, pp. 20-21
- ^ a b c Vasile Avram, Seria Personalia nr. 5, Editor Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, Sibiu, 2006
- ^ a b c d e f g h i Biblioteca Județeană I.S. Bădescu Sălaj (). Sălaj - Oameni și opere, Ediția a II-a, adăugită și revizuită. Zalău. p. 24.
- ^ Vasile Stancu, Să nu-l uităm pe profesorul, jurnalistul și scriitorul Vasile Avram Arhivat în , la Wayback Machine., Condeiul ardelean, 2011
- ^ Lemniu, Casa memorială Avram Vasile pe situl Welcome to Romania
- ^ a b Casa memorială Vasile Avram, pe lista clădirilor de patrimoniu Arhivat în , la Wayback Machine., Magazin Sălăjean, 19 octombrie 2011
- ^ Vasile Avram, omul și opera : din Lemniu la Nicula - un ocol prin lume, Editor Ștefan Mariș, Serie: Colecția personalități, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2011, ISBN 978-606-8213-06-4
- ^ — o viziune românească asupra misterului existențial[nefuncțională]
- ^ V. Avram, Roata stelelor (Teatru)[nefuncțională]
Casa memorială „Vasile Avram" din Lemniu
[modificare | modificare sursă].JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
