Tit Bud
| Tit Bud | |
 Tit Bud, vicarul Maramureșului între 1887-1917 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Sat-Șugatag, România[1] |
| Decedat | (70 de ani) |
| Cetățenie |  Ungaria |
| Religie | Biserica Română Unită cu Roma |
| Ocupație | protopop, preot, istoric |
| Activitate | |
| Rude | Noble Irina Bud de Budfalva[*] Ioan Bud |
Modifică date / text  | |
Tit Bud (n. , Sat-Șugatag, Ocna Șugatag, Maramureș, România – d. ) a fost una din personalitățile Maramureșului din perioada Belle Époque. Tit Bud a fost preot greco-catolic, vicar al parohiilor române unite din Maramureș, din cadrul Episcopiei de Gherla, director al Internatului din Sighet,[2] vicepreședinte al Asociațiunii pentru cultura poporului român din Maramureș, președinte al „Reuniunii docinților români din Maramureș”, autor de lucrări de istorie a bisericii din Maramureș, folclorist și vorbitor a șapte limbi.[2]
Biografie
[modificare | modificare sursă]
Tit Bud provenea din familia de nobili maramureșeni Bud, originari din Budești, cu diplomă de danie din 1361. Tit Bud s-a născut în 24 decembrie 1846 într-o veche casă parohială de lemn acoperită cu paie în Sat-Șugatag, Maramureș, fiu al preotului Ioan Bud, paroh în localitate între 1837-1856.[3] A învățat azbuchirea în școala veche din sat, făcută din lemnele vechii biserici,[4] apoi și-a continuat studiile la școala secundară din Sighet și Beiuș. A continuat studiile teologice la Seminarul Diecezan din Gherla (1865-1869),[5] după care, între 1870-1873, funcționează ajutor de preot și învățător în Ieud.[6] În 1873 a fost chemat de episcopul Mihail Pavel la Gherla, unde a împlinit funcția de notar consistorial. După plecarea episcopului la Oradea, Tit Bud s-a reîntors ca preot în satul natal, între 1880-1899. În acest răstimp el a ridicat aici o nouă școală, a lărgit casa parohială, a întărit veniturile bisericii și școlii. În 1893 a lărgit și reparat biserica și școala din filia Hărnicești.[3] Din 1882 devine protopop al Cosăului iar din 1887 vicar al Maramureșului. Ca vicar a ridicat Biserica Adormirea Maicii Domnului din Sighet, prima biserică a românilor din Sighet,[7] casa parohială și școala din Sighet.[8] În 1899 și-a mutat reședința în Sighet, unde a împlinit funcția de preot paroh, pe lângă cea de vicar.
Tit Bud a decedat la 19 august 1917, în Sighet, în momentul în care reprezentanții armatei și autorităților locale au coborât clopotul din turn și acesta s-a spart pe caldarâmul din fața bisericii.[9]
Lucrări
[modificare | modificare sursă]
- Ritual pentru pruncii școlari din școalele elementare poporale, Szamosújvár, Editura tipografiei diecezane, 1910, OCLC 1016479663
- Date istorice despre protopopiatele, parohiile mănăstirile române din Maramureș din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, Ed. Cu literile tipografiei diecezane, 1911, OCLC 1016492105
- Tipic preoțesc din cărțile rituale, Tipografia "Aurora" A. Todoran, Gherla, 1894, OCLC 1016473879
- Viața sânților, Gherla, Tipografia Diecesană, 1897, OCLC 1043310920
- Tipic bisericesc din cărțile rituali și manuale de acest soiu, Gherla, Cu literile tipografiei diecezane, 1906, OCLC 1016473661
- Isămnări [sic] și date despre înființarea parochiei gr.-cat. române din Sigetul Maramureșului (Máramarossziget), Gherla, Tipariul Tipografiei Diecesane, 1905, OCLC 895400186, OCLC 1132624506
- Catechese pentru pruncii scolari din scolele elementare poporale, Gherla, 1977, OCLC 1079076030
- Poezii populare din Maramureș[10], Bucharest 1908, 86 p. (Publicat de Academia Română), OCLC 162631091
- Concordantia biblica reale sau locuri scripturali in ordinea alfabetica a materiilor diverse, 2 părți, Gherla, 1876, OCLC 1079078615
- Cuventari funebrale și iertațiuni din auctori renumiți și din scriptele [lui] Georgiu Molnaru, fost paroh protopop în Turț, Gherla, 1878, OCLC 1079234867
- Asociațiunea pentru cultura poporului romîn din Maramureș: istoric, realizări, Transilvania, 1902, OCLC 898938978
- Disertațiune despre episcopii și vicarii români din Maramureș, Tipografia Diecezană, Gherla, 1891.[11]
- Viața Preacuratei Maria, Gherla 1879, Vlll+115 p.;
- Indreptar practic pentru păstorii sufletești, Gherla, 188 VIII+701 p.,
- Traduceri:
- De unde nu este rentorcere: roman de Adrien Gabrielly, Pesta, 1872 OCLC 1043083413
- Traduceri din A. Daudet
Colaborări la:
- “Familia" - Oradea,
- “Transilvania - Sibiu,
- “Unirea" - Blaj,
- “Amicul Familiei" Gherla,
- “Gutinul" - Baia Mare ș.a.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ PIM authority[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ a b Biblioteca Centrală Universitară din Iași catalog: Sys. no.000013743[nefuncțională]
- ^ a b Bud 1911, 67.
- ^ Bud 1911, 66.
- ^ Marina 1998, 178.
- ^ Bud 1911, 47.
- ^ Prima biserică greco-catolică din Sighet a fost ridicată în 1809, însă aceasta a rămas parohiei rutene în anii 1860.
- ^ Bud 1911, 70-71.
- ^ Marina 1998, 185.
- ^ Bud, Tit (), Poezii populare din Maramures
- ^ Biblioteca Academiei Române, cartea nr. 6984 din 1974. cartea in format pdf la web.archive.org
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Studii
- Bud, Tit (). Date istorice despre protopopiatele, parochiile și mănăstirile române din Maramureș din timpurile vechi până în anul 1911. Gherla.
- Marina, Mihai (). Maramureșeni, portrete și medalioane. Cluj: Editura Dragoș Vodă, 178-185. ISBN 973-98025-7-5.
- Câmpeanu Marius Constantin, teza de doctorat: VICARIATUL GRECO-CATOLIC AL MARAMUREȘULUI ÎNTRE ANII 1856 ȘI 1930[nefuncțională], Conducător științific: Cercetător științific I Dr. Simion Retegan, Cluj–Napoca, 2015 (Depozit legal la Biblioteca Națională a României: cota V 110690, Barcod DL-BN/2018/83195)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- ro Dicționarul teologilor români Arhivat în , la Wayback Machine.
