Sari la conținut

Tamás Major

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tamás Major
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Újpest⁠(d), Regatul Ungariei, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Budapesta, Republica Populară Ungară Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Kerepesi Modificați la Wikidata
Frați și suroriÁkos Major[*]​ Modificați la Wikidata
Căsătorit cuBeck Judit[*][[Beck Judit (Hungarian painter, graphic designer and textile designer)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
politician
regizor de teatru
actor de film
actor de televiziune[*]​ Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBudapesta Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[3] Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din Budapesta
Alte premii
Premiul Kossuth (1948)
SZOT-díj[*][[SZOT-díj (award)|​]] (1969)
Premiul Kossuth (1955)
Magyarország Kiváló Művésze díj[*][[Magyarország Kiváló Művésze díj (award)|​]] (1950) Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Tamás Major (tasnádi Major-Maróthy) (n. , Újpest⁠(d), Regatul Ungariei, Austro-Ungaria – d. , Budapesta, Republica Populară Ungară)[4] a fost un actor, regizor și director de teatru maghiar, dublu laureat al premiului Kossuth, distins cu titlul de maestru al artei.

Familie

[modificare | modificare sursă]

S-a crezut în mod eronat că era de origine evreiască, dar de fapt s-a născut într-o familie de mici nobili de religie romano-catolică. Tatăl său era György Gyula Major, funcționar superior în Ministerul Finanțelor, iar mama sa Mária Rózsa Krisztina Papp. Fratele său, Ákos Major, a fost judecător militar în perioada regimului horthyst, apoi a făcut parte din Tribunalul Poporului care a judecat procesele criminalilor de război, pronunțând mai multe condamnări la moarte în perioada 1945-1950.[5]

Biografie

[modificare | modificare sursă]

A absolvit Academia de Teatru și Film din Budapesta în 1930 și a fost angajat în 1931 la Teatrul Național din Budapesta, unde începuse să joace din 1928 când era student în anul I. A fost director al Teatrului Național din Budapesta în perioada 1945-1962, apoi a fost regizor principal până în 1978. Începând din 1947 a fost profesor de regie la Academia de Teatru și Film din Budapesta. A fost ales membru corespondent al Berliner Akademie der Künste. S-a numărat printre fondatorii Teatrului József Katona din Budapesta (1982).

Printre piesele regizate de el se numără în principal piesele lui Shakespeare și Brecht. Una dintre cele mai remarcabile producții teatrale puse în scenă a fost Tragedia omului a lui Madách (1964) realizată după o concepție nouă, fără patetismul spectacolelor anterioare. În calitate de regizor a urmărit îmbunătățirea mijloacelor de exprimare artistică, observată, de exemplu, în punerea în scenă a spectacolelor cu Romeo și Julieta în 1971.

A avut, de asemenea, realizări importante ca actor, interpretând mari roluri pe o gamă extrem de largă de la comedie până la tragedia clasică. A fost Shylock în Neguțătorul din Veneția (1942), Tartuffe (1945) și Richard al III-lea (1955). A apărut, de asemenea, în filme (de exemplu, Mephisto (1981)), precum și în spectacolele de la radio și televiziune.

Activitatea politică

[modificare | modificare sursă]

A avut încă din tinerețe opinii politice de stânga. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a făcut parte din mișcarea de rezistență antifascistă, iar din 1942 a fost membru al Partidului Comunist. După 1945, el a jucat un rol semnificativ în punerea în aplicare a politicii artistice comuniste în Ungaria. La inițiativa unor tineri artiști comuniști de la Teatrul Național din Budapesta a fost fondat în februarie 1945 un comitet politic format din cinci artiști: Tamás Major, Béla Both, Hilda Gobbi, Zoltán Várkonyi și Gusztáv Oláh.

În perioada 1957-1966 a fost membru al Comitetului Central al Partidului Socialist Muncitoresc Maghiar. A fost în două rânduri membru al Parlamentului Ungariei - în perioadele 1949-1953 și 1958-1971.

Roluri în piese de teatru

[modificare | modificare sursă]

Numărul rolurilor interpretate este, potrivit evidențelor teatrale, 110. Printre acestea se numără următoarele:[Mj. 1]

Regizor de teatru

[modificare | modificare sursă]

Numărul pieselor regizate este, potrivit evidențelor teatrale, 123. Printre acestea se numără următoarele:

Filmografie

[modificare | modificare sursă]

Filme de cinema

[modificare | modificare sursă]
Placă în memoria lui Tamás Major pe zidul fostei sale locuințe din Pozsonyi út 40.

Filme de televiziune

[modificare | modificare sursă]
Mormântul lui Tamás Major din Cimitirul Kerepesi din Budapesta: 42/1-a-12. Monument realizat de András Beck
  • A helység kalapácsa (1965)
  • Szilveszter 20 éven felülieknek (1965)
  • A denevér (1965)
  • A szerelem ára (1967)
  • Sellő a pecsétgyűrűn (1967)
  • Jaguár (1967)
  • Mocorgó (1967)
  • VII. Olivér (1969)
  • A frankhamisítás (1971)
  • Fekete macska (1972)
  • Férfiak mesélik (1972)
  • III. Richard (1973)
  • Ficzek úr (1974)
  • Aranyborjú (1974)
  • Volpone (1975)
  • Déryné, hol van? (1975)
  • Az Isten is János (1977)
  • Császárlátogatás (1977)
  • Imre (1979)
  • Nők iskolája (1982)
  • A csoda vége (1983)

Premii, medalii

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Evidență din 17 iulie 2017.
  2. ^ Ultima reprezentație. Teatrul Katona József, 30 aprilie 1984
  3. ^ Az első rendezése. Nemzeti Kamaraszínház, 1939. december 16.
  4. ^ Az utolsó rendezése. Budapesti Katona József Színház, 1983. december 23.

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Tamás Major, Filmportal.de, accesat în  
  2. ^ Tamás Májor, Academia de Arte din Berlin 
  3. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Újpest születési anyakönyv, 167/1910. folyószám
  5. ^ [1] A 186 halálos ítélet jó része a nevéhez kapcsolódik

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tamás_Major&oldid=16441675