Sari la conținut

Republica Populară Tuva

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Republica Populară Tuva
Бүгд Найрамдах Тува Ард Улс
Тыва Арат Республика
 – 
DrapelStemă
DrapelStemă
Imn național
Tooruktug Dolgay Tangdym[*][[Tooruktug Dolgay Tangdym (national anthem)|​]] ()
Localizare
Localizare
Localizare
CapitalăKîzîl
Limbilimba mongolă
limba tuvană⁠(d)
ReligieBudism
șamanism
Rascolnici
creștinism ortodox[*]
Guvernare
Formă de guvernarerepublică populară
Istorie
Economie
MonedăТыва акша[*][[Тыва акша (currency of the Tuvan People's Republic between 1934 and 1944)|​]]

Republica Populară Tuva (în tuvină Тыва Арат Республик, în rusă Тувинская Народная Республика), denumită și Republica Populară Tannu Tuva, a fost un stat existent între 1921 (când a fost fondată de bolșevici pe teritoriul fostului Urianhaiskii Krai (Урянхайский край) din Imperiul Rus) și 1944. Pe 11 octombrie 1944, în urma cererii parlamentului Tuvei, țara a devenit parte a Uniunii Sovietice. Astăzi teritoriul fostului stat este reprezentat de Republica Tuva din Federația Rusă.

Recunoaștere

[modificare | modificare sursă]

Republica Populară Tuva a fost parțial recunoscută pe plan internațional, doar Uniunea Sovietică și Mongolia semnând de fapt un tratat în 1926 prin care o recunoșteau. Statul era considerat o marionetă a Uniunii Sovietice.[1][2]

Capitala Republicii Tuva era Kîzîl, fosta Khem-Beldir, redenumită după cuvântul kyzyl, care înseamnă „roșu” în limba tuvanilor.

Lovitura de stat din 1929

[modificare | modificare sursă]

Preotul budist Donduk Kuular a fost primul ministru al statului. Acesta s-a opus influenței lui Stalin în țară și a introdus religia în școală, un aspect opus ideilor ateiste ale politicii Uniunii Sovietice. În cele din urmă sovieticii au creat „Uniunea Revoluționară a Tineretului”; cinci membri ai acesteia au înfăptuit o lovitură de stat împotriva guvernului condus de Donduk Kuular, care a fost executat în 1932. Salchak Toka, unul dintre complotiști, a devenit noul prim-ministru.[3]

  1. ^ Dallin, David J. Soviet Russia and the Far East, Yale University Press, 1948, p. 87
  2. ^ Paine, S.C.M. Imperial Rivals: China, Russia, and Their Disputed Frontier, M.E. Sharpe, 1996, p. 329.
  3. ^ Forsyth, James (). A History of the Peoples of Siberia: Russia's North Asian Colony 1581-1990. Cambridge: Cambridge University Press. p. 281. ISBN 052-147-771-9.