Sari la conținut

Prințesa Caroline a Marii Britanii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Prințesa Caroline
Date personale
Nume la naștereCaroline Elizabeth
Născută10 iunie 1713(1713-06-10) (stil nou)
Palatul Herrenhausen, Hanovra
Decedată (44 de ani)
Palatul St. James, Londra
ÎnmormântatăWestminster Abbey, Londra
PărințiGeorge al II-lea al Marii Britanii
Caroline de Ansbach
Frați și suroriFrederick, Prinț de Wales
Anne, Prințesă Regală și Prințesă de Orania
Prințesa Amelia a Marii Britanii
Prințul George William al Marii Britanii
Prințul William, Duce de Cumberland
Prințesa Mary a Marii Britanii
Louise, regină a Danemarcei și Norvegiei
Johann Ludwig, Reichsgraf von Wallmoden-Gimborn[*][[Johann Ludwig, Reichsgraf von Wallmoden-Gimborn (German lieutenant-general and art collector (1736-1811); illegitimate son of George II of Great Britain by his mistress Amalie von Wallmoden)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiearistocrat
pictoriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriprințesă britanică[*]
Familie nobiliarăCasa de Hanovra

Prințesa Caroline a Marii Britanii (Caroline Elizabeth; n. , Herrenhausen-Stöcken⁠(d), Principatul Braunschweig-Lüneburg, Germania – d. , Greater London, Anglia, Regatul Marii Britanii) a fost membră a familiei regale britanice, al patrulea copil și a treia fiică a regelui George al II-lea.

Prințesa Caroline[1] s-a născut la Palatul Herrenhausen în Hanovra, Germania, la 10 iunie 1713 (stil nou). Tatăl ei era Prințul Ereditar de Hanovra, fiul cel mare al Electorului de Hanovra. Mama ei era Caroline de Ansbach, fiica lui Johann Friedrich, Margraf de Brandenburg-Ansbach. A fost botezată a doua zi după naștere la Palatul Herrenhausen.[2]

În urma "Act of Settlement" (1701), ea a devenit a șaptea în linia de succesiune la tronul britanic.

Marea Britanie

[modificare | modificare sursă]

În 1714, regina Anne a murit și bunicul Carolinei a devenit regele George I în timp ce tatăl ei a devenit Prinț de Wales. La vârsta de un an, Caroline și-a însoțit mama și surorile mai mari (Prințesa Anne și Prințesa Amelia) în Marea Britanie iar familia s-a stabilit la Palatul St James din Londra.

În 1722, la indicația mamei sale s-a imunizat de variolă prin variolizare, un tip de imunizare timpuriu popularizat de Lady Mary Wortley Montagu și Charles Maitland.[3]

Prințesa Caroline a fost favorita mamei ei,[4] și i se spunea "adevărul spus de Caroline Elizabeth" (sau "iubitoarea de adevăr").[5] Când avea loc un dezacord printre copiii regali, părinții ei o chemau pe Caroline pentru a afla adevărul.[6]

Potrivit credinței contemporanilor, Prințesa era nefericită din cauza iubirii ei pentru un curtean căsătorit, Lordul Hervey. Când Hervey a murit în 1743, Caroline s-a retras la Palatul St. James cu mulți ani înaintea morții și se vedea doar cu familia și câțiva prieteni apropiați.[7]

Era atât de nefericită încât își dorea să moară. Prinșesa Caroline a murit necăsătorită și fără copii la 28 decembrie 1757 la vârsta de 44 de ani la Palatul St James. A fost înmormântată la Westminster Abbey.

Arbore genealogic

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ The London Gazette (i.e. those on[nefuncțională] and after[nefuncțională] her death) refers to her as only Princess Caroline
  2. ^ „Yvonne's Royalty Home Page: Royal Christenings”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Van der Kiste, p. 83
  4. ^ Van der Kiste, p. 163
  5. ^ Lives of the Princesses of Wales, page 160
  6. ^ The royal princesses of England: from the reign of the George the First by Mrs. Matthew Hall, pages 114-125
  7. ^ Van der Kiste, p. 197