Nadejda Grinfeld
| Nadejda Grinfeld | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Chișinău, Imperiul Rus |
| Decedată | 1918 (30 de ani) Tighina, Republica Democratică Moldovenească |
| Cetățenie |  Imperiul Rus Republica Democratică Moldovenească |
| Ocupație | politiciană |
| Deputat în Parlamentul Republicii Moldova | |
| Partid politic | Uniunea Generală a Muncitorilor Evrei[*] |
Modifică date / text  | |
Nadejda Evgenevna Grinfeld (n. 1887 – d. ?) a fost membră în Sfatul Țării, organismul care a exercitat puterea legislativă în Republica Democratică Moldovenească, în perioada 1917-1918.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Nadejda Grinfeld de naționalitate basarabeană, de etnie evreică, s-a născut în 1887. A fost expulzată în anul 1918[1]. Statutul de victimă îl dăm oricărei persoane a fost forțată să plece din Sfatul Țării în urma acuzei de bolșevism sau atac verbal la adresa armatei române. Am menționat naționalitatea victimelor pentru a arăta că violențele nu au un caracter etnic, ci ideologic/politic (ceea ce nu exclude faptul că în subsidiar se putea manifesta și xenofobia).[2]
Mai era cunoscută și sub numele de: Nadia (Frume) Kenigshats Grinfeld.[3]
Nadezhda Evgenevna Grinfeld a fost activă în organizațiile Menșevice din Odesa, Kiev, și Sankt Petersburg. Grinfeld, a cunoscut o reputație ca vorbitor în perioada cât a fost membră a Ligii prerevoluționare, a fost șefa unui grup de auto-apărare în Odesa fiind membră a Ligii, în timpul Revoluției Ruse (1905). Pe perioada anului 1917, ea a fost un vorbitor popular la întâlnirile de masă din Petrograd și Kronstadt.[3]
Nadejda Grinfeld a fost membră a Parlamentului Republicii Moldova (1917-1918). Sfatul Țării cuprindea doar două femei, Elena Alistar fiind cealaltă femeie din Sfatul Țării.[3]
Activitatea politică
[modificare | modificare sursă]A fost propusă pentru a face parte din Sfatul Țării de către Partidul Social Democrat Muncitoresc din partea Bundului izraelit. A făcut parte din Sfat între 21 noiembrie și 29 decembrie 1917. [4]: p. 59
A deținut următoarele funcții în Sfat: secretar al Sfatului Țării între 29 noiembrie și 22 decembrie 1917.[5]
La 21 noiembrie în ședința de deschidere a Sfatului, Grinfeld Nadejda Evgenevna vorbește în numele Partidului Social Democrat Muncitoresc, subliniind că în Rusia țarismului cele mai asuprite popoare erau moldovenii și evreii, popoare lipsite de posibilitatea însușirii unei culturi în propria limbă, în timp ce în Rusia de după revoluție sunt depline libertăți. Pentru ca aceste libertăți să dăinuie este necesar ca Rusia să fie unită, încheind cu «Trăiască Rusia unitară și Basarabia liberă».[5]
Astfel, în cadrul acestei ședințe de deschidere a Sfatului Țării, Vasile Țanțu este unul dintre cei trei vorbitori care au vorbit românește. Restul: Cotoros, Gherman Pântea, Cogan, N. E. Grinfeld etc. vorbesc rusește. [4]: p. 103
La 20 decembrie 1917 FrontOtdel-ul, unitate a RUMCEROD,[6][7] deschide lupta pe față deoarece dobândise un număr de simpatizanți printre care și Nadejda Evgenevna Grinfeld. [4]: p. 59
Din cauza dezordinii și silniciilor care se înmulțeau în zonă, la 27 decembrie 1917, Sfatul Țării pune în discuție problema chemării unei armate în vedere restabilirii ordinii.[4]: p. 60
Nadejda Evgenevna Grinfeld precizează că vorbește în numele socialiștilor menșevici, spunând că dacă vine armată română în Basarabia, această parte a Rusiei nu va mai rămâne între hotarele ei. Părerea sa este că poate fi chemată orice armată în afară de armata română.[5]
Atunci când FrontOtdel-ul a primit ajutoarele cerute, către sfîrșitul lui decembrie 1917, lupta împotriva separatismului a devenit fățișă, încercându-se printre altele și schimbarea opiniei majorității românești din Sfatul Țării printr-o eventuală schimbare a membrilor acestui organism legal. Și Nadejda Evgenevna Grinfeld s-a afiliat luptei împotriva Sfatului Țării.[5] S-a scris ca a fost executată de trupele române în 1918, în timp ce încerca să treacă Nistrul.[8][9][10][11][12][13] De fapt, a fost expulzată dincolo de Nistru de autortatile romane în anul 1918[14].
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Iurie Colesnic, ''Sfatul Tarii: Enciclopedie'' (Chisinau: Editura Museum 1998), p. 173.
- ^ Iurie, Colesnic. Generația Unirii. Editura Museum, Chișinău, 2004.
- ^ a b c World Heritage Encyclopedia. „Nadejda Grinfeld”. Accesat în .
- ^ a b c d Alexandru, Chiriac. Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării din Chișinău, (21 noiembrie 1917 — 27 noiembrie 1918), în „Patrimoniu. Revistă de cultură istorică”, Chișinău, nr.4/1991,.
- ^ a b c d Alexandru, Chiriac. Loc. cit.
- ^ „Iarna grea a lui 1918”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Basciani, Alberto. Dificila Unire. Basarabia și România Mare (1918 – 1940).
- ^ http://newsmoldova.ru/society/20110314/188950083.html
- ^ www.soroki.com | Сороки - мой чудный городок на берегу Днестра, www.soroki.com, arhivat din original la , accesat în
- ^ , ww12.uchebniki-besplatno.com http://uchebniki-besplatno.com/stran-evropyi-istoriya/porugannaya-svoboda-ill-syezd-19109.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Scurtă analiză- Cine vrea și cine Nu vrea Unirea Republicii Moldova cu România, VOXPUBLIKA, , arhivat din original la , accesat în
- ^ Struggling Russia (în engleză), Russian Information Bureau, , p. 619
- ^ , ww25.edingagauz.com http://edingagauz.com/content/view/3155/143/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ "Grinfeld, Nadejda E", in Iurie Colesnic, Sfatul Tarii: Enciclopedie (Chisinau: Editura Museum 1998), p. 173.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Chiriac, Alexandru, Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării din Chișinău, (21 noiembrie 1917 — 27 noiembrie 1918), în „Patrimoniu. Revistă de cultură istorică”, Chișinău, nr.4/1991
- Figuri contemporane din Basarabia, vol. I-III, Editura ARPID, Chișinău, 1939
- Colesnic, Iurie, Generația Unirii, Editura Museum, Chișinău, 2004
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Chiriac, Alexandru, Membrii Sfatului Țării (1917-1918) - dicționar, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001
- Cojocaru, Gheorghe E., Sfatul Țării - itinerar, Editura Civitas, Chișinău, 1998
- Colesnic, Iurie, Sfatul Țării - enciclopedie, Editura Museum, Chișinău, 1998
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||
