Mark Boceacer
| Mark Boceacer | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1896  Briceva, Imperiul Rus |
| Decedat | (43 de ani) Moscova, RSFS Rusă, URSS |
| Cauza decesului | moarte nenaturală[*] |
| Cetățenie |  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
| Ocupație | critic literar[*] |
| Limbi vorbite | limba rusă |
| Activitate | |
| Alma mater | Institut krasnoi professurî[*] |
| Partid politic | Partidul Comunist al Uniunii Sovietice |
Modifică date / text  | |
Mark Boceacer (în rusă Марк Бочачер; n. 1896, Briceva, Imperiul Rus – d. , Moscova, RSFS Rusă, URSS) a fost un evreu basarabean, revoluționar, critic literar și editor sovietic.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut în colonia evreiască Briceva (acum în raionul Dondușeni, Republica Moldova) din ținutul Soroca, gubernia Basarabia, (Imperiul Rus). A luat parte la mișcarea revoluționară din Basarabia. În 1921 a devenit membru al Comitetului provizoriu (clandestin) al Partidului Comunist.[1] Mai târziu, odată cu înfrângerea revoluției în Basarabia, s-a refugiat în URSS.
A absolvit Institutul „Profesorilor Roșii” din Moscova. Până în 1931 a fost cercetător la Facultatea de genuri literare și jurnalistice a Institutului de Stat pentru Jurnalism.[2] În anii 1931-1933, a fost Director al Institutului de Cercetare în Lingvistică pe lângă Comisariatul Popular al Educației și, ulterior, redactor-șef al revistei „Revoluția și limba”. În timpul conducerii institutului de Boceacer, au fost demiși din institut, slaviștii Afanasi Selișcev, Nikolai Karinski, Samuil Bernstein.
După închiderea Institutului de cercetare lingvistică, a fost numit redactor executiv al revistei „Arctica sovietică”, ulterior, a făcut parte fin comitetul editorial al revistei „Basarabia roșie”.
A fost autor al unor lucrări critice asupra literaturii sovietice contemporane, unul dintre autorii multivolumului „Enciclopedie literară”, de asemenea, unul dintre fondatorii teoriei genurilor jurnalistice din URSS.[3] Compilator al lucrărilor colectate ale lui Nikolai Garin-Mihailovski în trei volume (1936).
A fost arestat (Marea Epurare) la 22 martie 1938, și condamnat la moarte la 25 septembrie același an; mai târziu a fost implicat și într-un alt caz, a fost împușcat pe 4 martie 1939.[4][5]
Lucrări
[modificare | modificare sursă]- Молдавия („Moldova”). Moscova—Leningrad: GosIzdat, 1926.
- Газетное хозяйство: опыт пособия по газетно-издательскому делу („Economia ziarelor: experiența unui manual pentru publicarea ziarelor”). Moscova—Leningrad: GosIzdat, 1929.
- Живая природа и мёртвые люди („Viața vie și oamenii morți”). Moscova: Literatura artistică, 1932.
- 1917 год в Москве: хроника революции („1917 la Moscova: Cronologia revoluției”; colecție, ediție generală). Moscova: Muncitorul din Moscova, 1934.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ ru „Взаимоотношения между бессарабцами и румынскими политэмигрантами накануне создания Молдавской АССР”. Arhivat din original la . Accesat în . Parametru necunoscut
|deadlink=ignorat (posibil,|dead-url=?) (ajutor) - ^ ru И. А. Фатеева Филологи и журналисты в первом журналистском вузе страны Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ ru И. А. Фатеева «Филологи и журналисты в первом журналистском вузе страны» Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ ru Репрессии в СССР
- ^ ru История на сайте проекта Бессмертный барак
| Control de autoritate |
|  |
|---|