John Dillinger
John Dillinger | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][4] Indiana, SUA |
Decedat | (31 de ani)[2][3][4] Chicago, Illinois, SUA |
Înmormântat | Crown Hill Cemetery[*][5] |
Cauza decesului | plagă împușcată[*] |
Cetățenie | Statele Unite ale Americii |
Etnie | albi[*] |
Ocupație | bank robber[*] |
Semnătură | |
Modifică date / text |
John Herbert Dillinger, Jr. (n. , Indiana, SUA – d. , Chicago, Illinois, SUA) a fost un jefuitor de banci în Marea criză din Statele Unite ale Americii. El a fost acuzat, dar niciodată condamnat, pentru uciderea unui polițist din East Chicago, Indiana, singura omucidere de care a fost suspect. Împreună cu banda sa, a jefuit peste 20 de bănci și patru stații de poliție. A fost prins de FBI dar a evadat din închisoare de două ori.
Perioada 1933-1934 a fost văzută ca perioada de glorie a bandiților vremii Marii crize. Dintre aceștia, Dillinger a fost cel mai celebru, ieșind în evidență chiar și prin comparație cu infractori mai violenți, cum ar fi Baby Face Nelson, Pretty Boy Floyd, Bonnie și Clyde. Mass-media relatau frecvent în mod exagerat curajul și bravada lui Dillinger, precum și personalitatea sa colorată. Guvernul a cerut existența unor organe federale de anchetă, chiar după moartea lui, iar J. Edgar Hoover a dezvoltat un Birou Federal de Investigații mai sofisticat, ca armă împotriva crimei organizate și s-a folosit de Dillinger și de banda lui pentru a-și promova campania pentru înființarea FBI.[6]
După ce a scăpat de poliție în patru state timp de aproape un an, Dillinger a fost rănit și s-a întors la casa tatălui său pentru a se recupera. A revenit la Chicago în iulie 1934, și a fost ucis de poliție și de agenții federali informați despre prezența lui de Ana Cumpănaș, proprietara unui bordel pe care îl frecventa Dillinger. La data de 22 iulie, poliția și Direcția de Investigare a Crimei Organizate s-au apropiat de el la cinematograful „Biograph Theater”. Agenții federali în frunte cu Melvin Purvis au încercat să-l aresteze în vreme ce pleca de la spectacol. Dillinger a scos o armă și a încercat să fugă, deschizând focul; a fost împușcat de trei ori și ucis.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ John Dillinger, MAK
- ^ a b John Herbert Dillinger, Find a Grave, accesat în
- ^ a b John Dillinger, GeneaStar
- ^ a b John Herbert Dillinger, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ Find a Grave
- ^ Elliott J. Gorn, Dillinger's Wild Ride: The Year That Made America's Public Enemy Number One (2009)
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Beverly, William. On the Lam: Narratives of Flight in J. Edgar Hoover's America Arhivat în , la Wayback Machine.. Jackson, Mississippi: University Press of Mississippi. 2003. ISBN: 1-57806-537-2.
- Burrough, Bryan. Public Enemies: America's Greatest Crime Wave and the Birth of the FBI, 1933-34 Arhivat în , la Wayback Machine.. New York: Penguin Press. 2004. ISBN: 1-59420-021-1.
- Cromie, Robert and Pinkston, Joseph. Dillinger: A Short and Violent Life (1962)
- DeBartolo, Anthony. Dillinger's Dupes: Town Seeks To Preserve A Jail Yet Escape A Dastardly Deed. Chicago Tribune.
- Erickson, Matt and Bill Thornbro. John Dillinger: A Year in the Life. The Times of Northwest Indiana.
- Girardin, G. Russell, Helmer, William J., Mattix, Rick. Dillinger: The Untold Story.
- Gorn, Elliott J. Dillinger's Wild Ride: The Year That Made America's Public Enemy Number One (New York, OUP USA, 2009).
- Helmer, William J.; Mattix, Rick (1998). Public Enemies: America's Criminal Past, 1919-1940. New York City, New York: Facts on File. p. 17. ISBN: 0-8160-3160-6.
- Peters, Robert. What Dillinger Meant to Me Seahorse Press 1983 (with link to complete text online)
- Toland, John. The Dillinger Days. Random House 1963
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- MISTERELE TIMIȘOAREI Cine a fost "Femeia în roșu", cea care l-a iubit și l-a trădat pe celebrul criminal Dillinger FOTO, 19 mai 2012, Sabina Mihăică, Adevărul
- Famous Cases: John Dillinger – at the FBI
- John Dillinger la Find a Grave
- Dillinger: The Untold Story, Anniversary Edition. Arhivat în , la Wayback Machine. Indiana University Press.