Sari la conținut

Imre Földes Feld

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Imre Földes Feld
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Budapesta, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat1948 (66 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria
 România Modificați la Wikidata
Ocupațielitograf[*]
ilustrator[*]
pictor
afișist[*] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea de Arte Frumoase din Budapesta[*]  Modificați la Wikidata
PregătireHegedűs László[*][[Hegedűs László (Hungarian painter (1870-1911))|​]], Zemplényi Tivadar[*][[Zemplényi Tivadar (pictor maghiar (1864-1917))|​]]  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăArt Nouveau, Secesiunea vieneză  Modificați la Wikidata

Imre Földes Feld (n. , Budapesta, Austro-Ungaria – d. 1948, București, România)[2] a fost un pictor maghiar evreu (Emerich Feld[3]), reprezentant al curentului Art Nouveau, Secession.

Imre Feld s-a născut într-o familie de evrei. Földes și-a început cariera ca litograf. A studiat la Budapesta în cadrul Școlii de Arte Plastice Aplicate Iparrajziskola și Universității Maghiare de Artă Plastică Mintarajztanoda cu profesorii László Hegedűs, Tivadar Zemplényi. Și-a definitivat formația artistică la Viena, München, Berlin și Paris. Circumstanțele morții sale au rămas neclare până în prezent.

Orientarea artistică

[modificare | modificare sursă]

Földes și-a canalizat talentul de grafician spre arta tipografică, implicându-se în creația de afișe. Împreună cu Lipót Sátori, au pus temelia creației maghiare de afișe cinematografice. Földes a fost un artist prolific, a proiectat numeroase afișe politice și comerciale. S-a remarcat de asemene ca pictor și grafician de excepție. A expus frecvent la Budapesta participând la Salonul Național Nemzeti Szalon. Începând cu anii 1910, afișele sale au inundat străzile Budapestei. Între 1918 și 1919, a deschis împreună cu Lipót Sátori un studio de creație. În timpul primului război mondial a creat afișe de film, comerciale și propagandistice, inclusiv o lucrare despre Republica Sovietică Ungaria. După război a creat afișe de propagandă politică pentru o serie de partide (cele mai multe dintre ele reprezentând frontierele Ungaria înainte de Tratatul de la Trianon).

Din 1920 a trăit în România, în Transilvania, iar prezența afișelor sale a devenit o raritate pe străzi. A lucrat pentru publicația ‘Helikon’ din Timișoara, al cărei director artistic a devenit în 1921[4].

În 1924 a realizat o serie de desene în cretă care au fost apoi publicate ca mapă erotică cu titlul „Eros omnipotens”.[5]

În 1935 s-a mutat la București.

Creația artistică este caracterizată de perfecțiunea formei, decorativism, tinzând spre un limbaj pictural bogat în culoare. Personajele sunt prezentate într-un mod grațios reprezentativ pentru Art Nouveau și Secession. În afișe silul este adesea caricatural. A creat simboluri vizuale de efect pentru companii și partide politice. Exemple în acest sens fiind proiectele sale pentru revista "Pesti Napló" (Jurnalul de Pesta) sau afișe pentru el "Gazdasági Lap" (Ziarul financiar) ori "Polgári Part" (Partidul Civic).[6]

Colecții de opere

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ birth registry[*][[birth registry (registry to record births)|​]], marriage registry[*][[marriage registry (registry to record marriages retained by a church or an administrative entity)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Imre Földes - ungarischer Grafiker, Exlibriskünstler, Plakatkünstler, Maler und Zeichner
  3. ^ Foeldes, Imre (Feld, Emerich) (1881-1940)[nefuncțională]
  4. ^ Földes Imre (Feld Imre) Budapest, 1881 – 1948
  5. ^ Eugene C. Burt: Dictionary of Erotic Artists - Painters, Sculptors, Printmakers, Graphic Designers and Illustrators, McFarland & Company, Inc., Publishers Box 611, Jefferson, North Carolina 28640, an 2010, ISBN 978-0-7864-4874-6
  6. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  • Magyar Zsidó Lexikon (Lexiconul Evreiesc Maghiar): articolul Földes Imre, p. 285, redactor: Újvári Péter, Budapesta 1929.