Sari la conținut

Halit Ziya Uşaklıgil

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Halit Ziya Uşaklıgil
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Otoman[2] Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani)[3][4][5] Modificați la Wikidata
Istanbul, Turcia[6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBakırköy Mezarlığı[*][[Bakırköy Mezarlığı (cemetery in Turkey)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiVedad Uşaklıgil[*][[Vedad Uşaklıgil (diplomat turc)|​]]
Bülent Uşaklıgil[*][[Bülent Uşaklıgil (diplomat turc)|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieImperiul Otoman ()
 Turcia () Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
poet
jurnalist
romancier[*]
traducător
profesor de liceu[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba turcă[7][8][9]
limba franceză[8] Modificați la Wikidata
Activitate
Studiiİzmir Atatürk Lisesi[*][[İzmir Atatürk Lisesi (Turkish public school)|​]]
Limbilimba turcă  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeServet-i Fünûn[*][[Servet-i Fünûn |​]]
Forbidden Love[*][[Forbidden Love |​]]  Modificați la Wikidata

Halit Ziya Uşaklıgil (n. , Constantinopol, Imperiul Otoman – d. , Istanbul, Turcia) a fost un scriitor turc. Este considerat fondator al prozei moderne turcești. Scrierile sale progresiste, ce au ca model naturalismul francez, critică modul de viață și morala feudală. Fiind foarte pasionat de scriitori francezi ca Emile Zola si Gustave Flaubert, Usakligil a fost fondatorul unui nou curent literar, ce amesteca naturalismul lui Zola cu tragediile lui Shakespeare. Este considerat unul din cei mai mari scriitori otomani din toate timpurile.

Împreună cu tatăl său, care era negustor, s-a mutat la Izmir în 1879, unde a frecventat o școală creștină. Primele sale lucrări literare au fost scrise în limba franceză si publicate la editura ambasadei franceze de la Constantinopol, unde lucra ca traducator.

Ușaklıgil a fondat ziarul Hikmet în 1886. După 1896 operele sale au fost publicate în ziarul literar Servet-i fünûn, cunoscut pentru orientarea și stilul european. Cel mai cunoscut roman al sau este Ask-i Memnu (Iubire Ascunsa), gratie intrigilor amoroase tragice si modului in care descrie societatea otomana.

  • Bir Muhtıranın Son Yaprakları (1888)
  • Bir İzdivacın Tarih-i Muaşakası (1888)
  • Heyhat (1894)
  • Solgun Demet (1901)
  • Sepette Bulunmuş (1920)
  • Bir Hikâye-i Sevda (1922)
  • Hepsinden Acı (1934)
  • Onu Beklerken (1935)
  • Aşka Dair (1936)
  • İhtiyar Dost (1939)
  • Kadın Pençesinde (1939)
  • İzmir Hikâyeleri (1950) (postume)
  • Kabus (1918)
  • Anı: Kırk Yıl (1936)
  • Sara ve Ötesi (1942)
  • Bir Acı Hikâye (1942)
  • Mensur Şiirler (1889)
  1. ^ ​]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română, accesat în  
  2. ^ „Halit Ziya Uşaklıgil”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ Halit Ziya Uşaklıgil, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  4. ^ „Halit Ziya Uşaklıgil”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ Halit Ziya Usakligil, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  6. ^ „Halit Ziya Uşaklıgil”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  9. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)