Sari la conținut

Conferința de la Moscova (1945)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Conferința de la Moscova a miniștrilor de externe (cunoscută sub numele de Întâlnirea interimară a miniștrilor de externe) a SUA, James F. Byrnes, a Regatului Unit, Ernest Bevin, și a URSS, Viaceslav Molotov, a avut loc în decembrie 1945. S-au discutat problemele ocupației, restabilirii păcii și unele chestiuni care țineau de Orientul Îndepărtat.

Comunicatul dat publicității la încheierea conferinței pe 27 decembrie conținea o declarație comună care conținea rezolvarea unei serii de probleme care apăruseră la încheierea celui de-al doilea război mondial.[1]. Declarația era semnată de cei trei miniștri de externe și cuprindea următoarele secțiuni:

  1. Pregătirea tratatelor de pace cu Italia, România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda. (Vedeți și: Tratatele de pace de la Paris, 1947)
  2. Comisia Orientului Îndepărtat și Comisia Aliată de Control pentru Japonia.
  3. Coreea. Comandanții militari americani și sovietici din Coreea urmau să formeze o „Comisie comună” care să facă recomandări cu privire la crearea unui guvern liber coreean. Această comisie a fost tratată cu mare neîncredere de ambii foști aliați încă de la înființare. Mult mai importantă a fost decizia conform caruia Coreea avea să fie trecută sub mandatul a patru puteri învingătoare timp de cinci ani, după care țara urma să-și recapete independența.[2]
  4. China
  5. România
  6. Bulgaria
  7. Înființarea în cadrul ONU a unei comisii pentru controlul asupra energiei atomice.
  1. ^ „Întâlnirea interimară a miniștrilor de externe de la Moscova”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Robert Leckie "Conflict: The History of the Korean War 1950-1953", G.P. Putnam's Sons: New York, 1962, Library of Congress Catalog Card Number: 62-10975. pag. 34