Comuna Vadu Pașii, Buzău
| Vadu Pașii | |
| — comună — | |
  Vadu Pașii Vadu Pașii (România) | |
| Coordonate: 45°10′N 26°54′E / 45.167°N 26.900°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Buzău |
| SIRUTA | 49956 |
| Reședință | Vadu Pașii |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Vadu Pașii[*] | Gheorghe Firon[*][1] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 8,32 km² |
| Altitudine | 105 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 9.726 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 127650 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Vadu Pașii (în trecut, Scurtești) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băjani, Focșănei, Gura Câlnăului, Scurtești, Stăncești și Vadu Pașii (reședința).
Așezare
[modificare | modificare sursă]Ea se află pe malul stâng al râului Buzău, la confluența cu Câlnăul, imediat la nord de orașul Buzău. Este străbătută prin satul Gura Câlnăului de șoseaua națională DN2, care leagă Buzăul de Râmnicu Sărat și Focșani. La Gura Câlnăului, din DN2 se ramifică brațul estic al șoselei județene DJ203K, de-a lungul căreia sunt înșiruite toate satele comunei, și care merge aici de-a lungul râului Buzău, pe malul său stâng.[2]
Prin comună trece și calea ferată Buzău-Mărășești (printre satele Băjani și Vadu Pașii), dar comuna nu are nicio stație pe această linie, localnicii folosind gara Buzău, aflată în apropiere. Accesul rutier în Buzău se realizează pe un pod paralel cu cel feroviar, construit în 2021, după ce podul vechi (cel realizat de Anghel Saligny ca pod feroviar în 1880 și devenit rutier după dublarea și electrificarea căii ferate Buzău-Mărășești) a fost avariat la inundațiile din 2005.[3]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Vadu Pașii
Români (90,18%)
Romi (1,01%)
Alte etnii (0,03%)
Necunoscută (8,78%)
Componența confesională a comunei Vadu Pașii
Ortodocși (90,39%)
Alte religii (0,33%)
Necunoscută (9,28%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vadu Pașii se ridică la 9.726 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 9.311 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,18%), cu o minoritate de romi (1,01%), iar pentru 8,78% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,39%), iar pentru 9,28% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Vadu Pașii este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Gheorghe Firon[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 9 | ||||||||||
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]Satele Vadu Pașii și Dâmbroca s-au înființat în 1882, în urma legii însurățeilor, în vreme ce celelalte sate s-au înființat după 1812, cu excepția satului Scurtești, care exista dinainte, fiind ars în timpul Războiului Ruso-Turc. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Scurtești, făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău și era formată din cătunele Atârnați, Băjani, Ciocârlia, Dâmbroca, Focșănei, Scurtești, Stâncești și Vadu Pașii, cu o populație totală de 2570 de locuitori. În comuna Scurtești funcționau două școli cu un număr total de 146 de elevi — una la Scurtești și una la Vadu Pașii — și 3 biserici — la Scurtești, Stâncești și Focșănei.[8]
În 1925, comuna Scurtești era inclusă, în aceeași componență, în plasa Câlnău a aceluiași județ și avea 4095 de locuitori.[9] În 1931, s-a format comuna Vadu Pașii, din satele Vadu Pașii și Principele Carol,[10] comună ce funcționa și în 1943.[11] Comuna Scurtești a rămas cu satele Ciocârlia, Dâmbroca, Scurtești și Stăncești, în vreme ce alte câteva sate din extremitatea vestică, Băjani, Focșănei și Gura Câlnăului, au format comuna Focșănei.[12] După război, comuna Focșănei a fost inclusă și ea în noua comună Vadu Pașii.
În 1950, comunele Vadu Pașii și Scurtești au fost incluse în orașul regional Buzău, reședința regiunii Buzău și apoi (după 1952), parte a regiunii Ploiești. În 1968, comunele Scurtești și Vadu Pașii au fost din nou reunite, sub numele de Vadu Pașii, comună ce a luat atunci componența actuală și a fost rearondată județului Buzău, reînființat.[13][14]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]Singurul obiectiv din comuna Vadu Pașii inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău este situl arheologic de pe terasa înaltă de deasupra cimitirului ortodox de la nord de satul Gura Câlnăului, unde s-a descoperit o așezare datând din epoca migrațiilor (secolele al III-lea–al IV-lea) aparținând culturii Cerneahov.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Vadu Pașii, Buzău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Podul de la Vadu Pașii a fost inaugurat după 16 ani de promisiuni de toate culorile politice”, Opinia Buzău, , accesat în
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Scurtești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 363.
- ^ „Comuna Scurtești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ Tablou de regruparea comunelor rurale, p. 87
- ^ Nicolescu, Valeriu; Bănică, Monica (). „Vadu Pașii, comuna în care la 1789 marele vizir își găsea scăparea (I)”. Opinia. Buzău.[nefuncțională]
- ^ Tablou de regruparea comunelor rurale, pp. 85,87
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Lunca Buzăului (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Referințe
[modificare | modificare sursă]- „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161). .
| |||||||||||