Sari la conținut

Bătălia de pe Marița

41°43′N 26°13′E (Bătălia de pe Marița) / 41.717°N 26.217°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bătălia de pe Marița
Parte a Războaielor sârbo-otomane

Avansul Imperiului Otoman după bătălia de la Cernomen.
Informații generale
Perioadă26 septembrie 1371
Locrâul Marița, lângă Cernomen (în prezent Ormenio,  Grecia)
40°43′50″N 26°02′06″E ({{PAGENAME}}) / 40.7306°N 26.035°E
RezultatVictorie otomană decisivă.
Beligeranți
Țaratul Sârb Imperiul Otoman
Conducători
Vucașin Mrniavcevici †
Uglieșa Mrniavcevici †		Lala Șahin Pașa
Gazi Evrenos
Efective
20,000[1] - 70,000[1][2][3][4][5]800[1][6]
Pierderi
grele[7][8]mici
Modifică date / text Consultați documentația formatului


Bătălia de pe Marița sau Bătălia de la Cernomen (sârbă: Маричка битка, бој код Черномена, bulgară: Битката при Марица, битката при Черномен, turcă: Çirmen Muharebesi, İkinci Meriç Muharebesi) a fost o confruntare între armatele Țaratului Sârb și cele ale Imperiului Otoman pe 26 septembrie 1371. Bătălia a avut loc pe râul Marița, în apropriere de Cernomen, în Grecia de astăzi.

Armata sârbă a fost condusă de regele Vucașin Mrniavcevici și fratele acestuia, despotul Uglieșa Mrniavcevici, iar cea otomană de Lala Șahin Pașa și Gazi Evrenos.[9][10][11][12]

Din nefericire, o relatare istorică contemporană a bătăliei lipsește. Conform legendei, Vukašin a fost surprins de faptul că turcii sunt cu totul depășiți numeric și a decis să ridice tabăra pentru o noapte înainte de luptă. Otomanii au așteptat și au atacat taberele sârbești într-un atac nocturn și au reușit să obțină o victorie decisivă împotriva tuturor șanselor. Invazia turcă asupra regiunii Raška și a altor provincii feudale sârbe a fost amânată, dar cu costuri mari.

Bătălia

[modificare | modificare sursă]

Armata sârbă număra între 20,000[1] - 70,000[1][2][3][4][5] de oameni. Despotul Uglieșa a dorit organizare unui atac surpriză asupra otomanilor la Adrianopol (Edirne), capitala sultanului, în timp ce Murad se găsea în Anatolia. Armata otomană era mult mai mică.[13] Savantul bizantin Chalcondyles[1] și alte surse[6] ne oferă numărul de 800 de oameni, dar din cauza tactici superioare, prin efectuarea unui raid de noapte în tabăra sârbă, Șahin Pașa a fost în măsură pentru a învinge armata sârbă și să-l ucidă pe regele Vukașin și despotul Uglieșa. Mii de sârbi au fost uciși sau s-au înecat în râul Marița atunci când au încercat să fugă.[8][14]

Urmări

[modificare | modificare sursă]

Macedonia și părți din Grecia au intrat sub conducerea otomană după această bătălie. Bătălia a fost o parte a campaniei otomane pentru cucerirea Balcanilor. Bătălia a precedat bătălia de la Kosovo Polje din 1389 și a fost una dintre multe bătălii sârbo-otomane.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d e f Vladislav Boskovic: King Vukasin and the disastrous Battle of Marica, GRIN Publishing, 2009, ISBN 3640492641, page 11.
  2. ^ a b The New Encyclopædia Britannica, 1993, ISBN 0852295715, page 855.
  3. ^ a b Ion Grumeza: Roots of Balkanization: Eastern Europe C. E. 500-1500, University Press of America, 2010, ISBN 0761851348, page 93.
  4. ^ a b Julius Emil DeVos: Fifteen hundred years of Europe, O'Donnell Press, 1924, page 110.
  5. ^ a b de Otto Kaemmel: Spamer's Illustrierte Weltgeschichte: mit besonderer Berücksichtigung der Kulturgeschichte, O. Spamer, 1902, page 740
  6. ^ a b de Theodor Veiter: Volkstum zwischen Moldau, Etsch und Donau: Festschrift für Franz Hieronymus Riedl : Dargeboten zum 65. Lebensjahr, W. Braumüller, 1971, ISBN 3700300077, page 294
  7. ^ Rossos, Andrew, Macedonia and the Macedonians, (Hoover Institution Press Publications, 2008), 40.
  8. ^ a b de Gustav Friedrich Hertzberg: Geschichte Griechenlands: Th. Vom lateinischen Kreuzzuge bis zur Vollendung der osmanischen Eroberung (1204-1740), F.A. Perthes, 1877, page 323
  9. ^ K.Jirecek,History of the Bulgarians,p.382
  10. ^ J.V.A Fine, The Late Mediaeval Balkans, p. 379
  11. ^ L.S Stavrianos, The Balkan since 1453, p.44
  12. ^ Jirecek, Konstantin, Geschichte der Serben, pp. 437-438
  13. ^ The New Encyclopædia Britannica, 1993, ISBN 0852295715, page 855.
  14. ^ Harold William Vazeille Temperley: History of Serbia, H. Fertig, 1917, page 97.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Rossos, Andrew, Macedonia and the Macedonians, Hoover Institution Press Publications, 2008.
  • Sedlar, Jean W., East Central Europe in the Middle Ages, 1000-1500, University of Washington Press, 1994.
  • Stavrianos, L. S. The Balkans Since 1453, C. Hurst & Co. Publishers, 2000.
  • Turnbull, Stephen R. The Ottoman Empire 1326-1699, Osprey Publishing, 2003.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bătălia_de_pe_Marița&oldid=15780031