Sari la conținut

Arad, Israel

31°15′N 35°12′E (Arad, Israel) / 31.250°N 35.200°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Arad
עֲרָד
—  Oraș  —
Vedere a orașului
Vedere a orașului
Stemă
Stemă
Arad se află în Israel
Arad
Arad
Arad (Israel)
Poziția geografică
Coordonate: 31°15′N 35°12′E ({{PAGENAME}}) / 31.250°N 35.200°E

ȚarăIsrael Israel
DistrictSud
Întemeiere1962

Guvernare
 - PrimarTali Ploskov

Suprafață
 - Oraș93,14 km²
Altitudine570 m.d.m.

Populație (2011)
 - Oraș23.700 locuitori
 - Densitate254,5 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal89100

Localități înfrățite
 - BurlingtonStatele Unite ale Americii

Prezență online
Sit oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Arad, sau 'Arad (ebraică:ערד), este un oraș situat în partea de sud-est a Israelului, la 25 km vest de Marea Moartă și 45 km est de orașul Beer Șeva. În apropierea lui, se află muntele cu cetatea Masada (Metzada)[1], iar la 8 km, ruinele orașului biblic Tel Arad, de unde provine și numele orașului Arad.

Fondat în anul 1962 de către un grup de evrei din Israel, majoritatea foști kibbutznici și moshavnici, populația orașului a numărat 23.500 de locuitori în 2004. La ceremonia de întemeiere a localității a luat parte și David Ben-Gurion, primul-ministru al Israelului la data respectivă și care vedea în acest eveniment un nou pas în calea dezvoltării regiunii Neghevului. Aradul a obținut statutul de oraș în anul 1995.

Arad are suprafață de 9,000 hectare, incluzând - în partea de vest - ruinile Tel Aradului și Parcul Arad. În partea de sud se află zona industrială.

Antichitate și evul mediu

[modificare | modificare sursă]

Orasul își trage numele de la localitatea Arad din Canaanul biblic, amintită în Cartea Numeri 21,1

„וַיִּשְׁמַע הַכְּנַעֲנִי מֶלֶךְ-עֲרָד, יֹשֵׁב הַנֶּגֶב”
„ Auzind însă regele canaanean din Arad, care locuia la miazăzi...”

La 8 kilometri vest de orașul cel nou au fost descoperite ruine antice, Tel Arad, provenind de la o așezare canaaneană de acum 5,000 ani și din epoca israelită de acum circa 3,000 ani. Arad este menționat și în Cartea Judecătorilor 1,16, ca fiind o fortăreață canaaneană al cărei rege îi împiedica pe israeliți să înainteze dinspre Neghev către Munții Iudeei. Tel Aradul găsit de arheologi, s-a dovedit distrus cam cu 1,200 ani înaintea venirii israeliților. Totuși cronicile faranonului Sheshonk I par să menționeze existența unei localități în zonă. În epoca bronzului localitatea antică se întindea pe o arie de circa 10 hectare și era împrejmuită de un zid fortificat lung de 1,200 metri. Arad este unul din cele mai vechi orașe din Țara Israelului având străzi planificate, edificii publice și de guvernământ și înconjurat de ziduri. În epoca bizantină locul a fost identificat corect de către Eusebiu din Cezareea, iar numele Arad a fost prezervat ulterior de către beduinii arabi.

Arad a devenit o episcopie creștină. Unul din episcopii săi, Ștefan, a semnat în anul 518 o scrisoare sinodală a patriarhului Ioan al III-lea al Ierusalimului împotriva lui Sever din Antiohia și a participat la sinodul din 536 al provinciilor romane „Palaestina Prima”, „Palaestina Secunda” și „Palestina Salutaris” (de care ținea Aradul) organizat împotriva patriarhului Constantinopolului, Antim I. Arad nu mai este de mult episcopie rezidențială, și figurează doar ca episcopie titulară (cu numele) pe lista Bisericiii romano-catolice.

Perioada mandatului britanic

[modificare | modificare sursă]

la23 februarie 1921 a avut loc prima încercare de așezare a unor evrei la Arad, o parte din ei fiind veterani ai Legiunii evreiești din armata britanică. Era vorba de 9 bărbați și două femei care însă au fost nevoiți să părăsească locul din cauza lipsei de apă.

În Statul Israel

[modificare | modificare sursă]

La 15 noiembrie 1960 guvernul israelian a însărcinat un comitet în frunte cu Arie Eliav să examineze posibilitatea înființării unei așezări în nord-estul deșertului Neghev și în zona Arad. la 31 ianuarie 1961 comitetul a ales definitiv locul pentru întemeierea noului oraș - la 3.5 km sud-vest de muntele Kidod, si a detaliat caile lui de comunicare și de aprovizionare cu apă. În martie 1961 arhitectul șef al viitorului oraș, Yona Pitelson a conceput planul unui centru urban prevăzut a fi pupulat cu 10,000 apoi cu 20,000 locuitori. Planul a tinut seama de topografie si de clima. S-a prevazut ca blocurile sa fie zidita astfel incat sa protejeze ariile interioare de căldura soarelui și bătaia vânturilor din deșert. S-a căutat ca zonele cu densitate mare să fie concepute astfel încât să dea locuitorilor sentimentul unui oraș iar distanțele de parcurs să fie scurtate. În iulie 1961 compania de petrol Nefta a înființat mai întâi în zonă o tabără de lucru, după ce în apropiere se găsiseră cantități comerciale de petrol. Orașul însuși a fost fondat în mod oficial în 1962 de un grup de tineri, foști membri ai unor kibuțuri și moșavuri, care căutau un mediu urban lipsit de impedimentele orașelor mari (aglomerație, poluare, zgomot, trafic). Ceremonia de inaugurare la care a asistat și premierul Ben Gurion,a avut loc la 21 noiembrie1962.Arad a devenit cel dintâi oraș pre-planificat din Israel. Între planificatorii orașului s-a numărat și arhitectul Alexander Sher și viitorul primar, inginerul Avraham Baiga Shohat, ginerele viitorului prim ministru Levi Eshkol. Pana in 1964 s-au instalat la Arad circa 160 de familii, majoritatea născute în Israel. Dupa 1971 orasul a integrat imigranți evrei veniți mai ales din Uniunea Sovietică, dar și din țări anglofone și America Latină, populația lui crescând de la 4.000 în 1969 la 10.500 în 1974.În prima jumatate a anilor 1990 orașul a integrat încă circa 6000 imigranți din fosta Uniune Sovietică. La 29 iunie 1995 prim ministrul Itzhak Rabin a conferit Aradului statutul de oraș.

Accidentul de masă de la Festivalul cântecului a lovit greu imaginea orașului. Guvernele de centru dreapta de după anul 1977 au favorizat mai puțin alocările bugetare pentru oraș. Între timp s-au așezat aici și numeroși evrei ultra-ortodocși, de asemenea refugiați din Sudan și Eritreea. În urma închiderii unor locuri de muncă a crescut migrația negativă a populației active și a tineretului. Zăcăminte de fosfați descoperite în vecinătate au crescut poluarea cu radon în adăposturi și la parterul caselor.

Din anul 1982 se organizează în Arad, în fiecare vară, Festivalul Cântecului Ebraic. Deși și-a pierdut din însemnătate în urma unui grav accident din anul 1995, festivalul a transformat orașul pentru o lungă perioadă de timp într-un loc de referință pentru industria muzicală. Localitatea are și un cartier al artiștilor plastici, în care au loc numeroase evenimente culturale.

Uniunea Mondială a Studenților Evrei (WUJS-World Union of Jewish Students), își are sediul în Arad. Sub egida ei se organizează proiecte pentru tineri evrei din întreaga lume. Î

Aradul beneficiază de un aeroport localizat în partea de sud a orașului și de o rețea de autobuze.

Arad în media artistică

[modificare | modificare sursă]
  • 2015 - filmul documentar „Kaitz beArad” (Vara la Arad), regia: Anat Seltzer