Sari la conținut

Solid: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
m Robot interwiki: Adăugat: arz:صلب
m wl
(Nu s-au afișat 46 de versiuni intermediare efectuate de alți 26 de utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{expert|fizică}}{{referințe|date=iulie 2023}}
{{otheruses4|'''faza solidă a unui corp'''|alte utilizări|Solid (dezambiguizare)}}
{{despre|'''faza solidă a unui corp'''|alte utilizări|Solid (dezambiguizare)}}


Un obiect '''solid''' este un corp care se găseşte în [[Stările de agregare ale materiei|starea]] de agregare a [[materie]]i caracterizată de formă şi volum propriu, rezistenţă la [[deformare]] şi la schimbarea [[volum]]ului acestuia.
Un obiect '''solid''' este un [[corp (fizică)|corp]] care se găsește într-o [[stare de agregare]] a [[materie]]i (''starea solidă'') caracterizată printr-o structură compactă (formă și [[Volum (geometrie)|volum]] propriu) și o mare coeziune (rezistență la [[deformare]] și la [[compresiune]]).


La o scală microscopică, un solid are următoarele trei proprietăţi de bază.
La scară microscopică, un corp solid are următoarele trei proprietăți de bază:


* [[Atom]]ii sau [[Moleculă|moleculele]] care alcătuiesc solidul sânt împachetate compact împreună. Solidul mai poate fi definit ca un asemenea corp distanţa relativă dintre punctele căruia nu variază în timp. Domeniul şţiinţei, care cercetează mişcarea de [[translaţie]] şi [[rotaţie]] a solidului, inclusiv în câmpuri de forţă externe, se numeşte [[mecanica corpului solid]].
* [[Atom]]ii sau [[Moleculă|moleculele]] care alcătuiesc solidul sunt împachetate compact împreună. Solidul (de fapt ''[[solid rigid |solidul rigid]]'', spre deosebire de ''solidul deformabil'') mai poate fi definit ca un asemenea corp, în care distanțele relative dintre punctele sale nu variază în timp. Domeniul științei, care cercetează mișcarea de [[translație]] și [[rotație]] a solidului, inclusiv în [[Forță|câmpuri de forță externe]], se numește [[mecanică teoretică]].
* Aceste elemente constituente au poziţii în spaţiu bine precizate în raport cu celelalte elemente, care determină [[rigiditate]]a solidului. În [[mineralogie]] şi [[cristalografie]], o [[structură cristalină]] este un aranjament unic de atomi într-un cristal. O structură cristalină este compusă din unităţi, numite [[cristal|cristale]], care sunt definite printr-un mod bine determinat de arangament, cu proprietăţi de periodicitate la distanţe mai mari decât aşa numita [[Cristal|scară a reţelei cristaline]]. Simetria reţelei cristaline determină majoritatea proprietăţilor substanţei cristaline, cum ar fi cele mecanice, structura benzii de conductibilitate electrică, proprietăţile optice care la rândul său sunt caracterizate prin grupul de simetrie specific.
* Aceste elemente constituente (atomi, molecule) au poziții în spațiu bine precizate în raport cu celelalte elemente, caracter ce determină [[rigiditate]]a solidului. În [[mineralogie]] și [[cristalografie]], o [[structură cristalină]] este un aranjament unic de atomi într-un cristal. O structură cristalină este compusă din unități, numite [[cristal]]e, care sunt definite printr-un mod bine determinat de aranjament, cu proprietăți de periodicitate la distanțe mai mari decât așa numita [[Cristal|scară a rețelei cristaline]]. Simetria rețelei cristaline determină majoritatea proprietăților substanței cristaline, cum ar fi cele mecanice, structura benzii de conductibilitate electrică, proprietățile optice care la rândul său sunt caracterizate prin grupul de simetrie specific.
** În cazul aplicării asupra cristalului unei forţe destul de mari are loc deformarea inelastică a lui.
** În cazul aplicării asupra cristalului unei forțe destul de mari are loc deformarea inelastică a lui.
* Vibraţia atomilor cristalini(oscilaţia atomilor cristalini în jurul poziţiei de echilibru) determină [[Energie termică|energia termică]] a cristalului, iar intensitatea acestei vibraţii determină [[Temperatură|temperatura]] cristalului. Această mişcare nu poate fi observată decât în condiţii speciale. Domeniul fizicii, care se ocupă de [[solid]] se numeşte fizica corpului solid. Ştiinţa materialelor este preocupată de cercetarea proprietăţilor de [[Duritate|duritate]], a tranziţiilor de fază ([[Stare de agregare|stărilor de agregare]])şi este într-o anumită suprapunere cu fizica corpului solid. Chimia solidului este tangentă cu ambele dintre aceste domenii ştiinţifice, dar este consacrată îndeosebi sinteyei unor materiale noi. Cel mai uşor solid este creat de om şi se numeşte [[aerogel]].
* Vibrația atomilor cristalini (oscilația atomilor cristalini în jurul poziției de [[echilibru mecanic |echilibru]]) determină [[Energie termică|energia termică]] a cristalului, iar intensitatea acestei vibrații determină [[Temperatură|temperatura]] cristalului. Această mișcare nu poate fi observată decât în condiții speciale. Domeniul fizicii, care se ocupă de [[solid]] se numește [[fizica corpului solid]]. Știința materialelor este preocupată de cercetarea proprietăților de [[duritate]], a tranzițiilor de fază ([[Stare de agregare|stărilor de agregare]])și este într-o anumită suprapunere cu fizica corpului solid. Chimia solidului este ca teorie, tangentă cu amândouă aceste domenii științifice, dar este consacrată îndeosebi sintezei unor materiale noi. Cel mai ușor solid este creat de om (artificial) și se numește [[aerogel]].


Cel mai uşor aerogel are densitatea de 1.9 [[miligram|mg]]/cm³ sau 1.9 [[Kilogram|kg]]/m³ (1/530 din densitatea apei).
Cel mai ușor aerogel are densitatea de 1,9 [[miligram|mg]]/cm³ sau 1,9 [[Kilogram|kg]]/m³ (1/530 din densitatea apei).


== Vezi și ==
* [[Solid rigid]]
{{Portal|Fizică}}
{{Fazele materiei}}
{{Control de autoritate}}



<!--Formate-->
{{Fazele materiei}}
<!--Categorii-->
[[Categorie:Mecanica solidului| ]]
[[Categorie:Mecanica solidului| ]]
[[Categorie:Stări ale materiei]]
[[Categorie:Stări ale materiei]]
<!--Interwiki-->

[[af:Vastestof]]
[[an:Solido]]
[[ar:صلب]]
[[arz:صلب]]
[[ast:Sólidu]]
[[bg:Твърдо тяло]]
[[bs:Čvrsto stanje tvari]]
[[ca:Sòlid]]
[[cs:Pevná látka]]
[[cy:Solid]]
[[da:Fast form]]
[[de:Festkörper]]
[[el:Στερεό]]
[[en:Solid]]
[[eo:Solido]]
[[es:Sólido]]
[[et:Tahkis]]
[[eu:Solido]]
[[fa:جامد]]
[[fi:Kiinteä olomuoto]]
[[fr:État solide]]
[[gl:Sólido]]
[[he:מוצק]]
[[hi:ठोस]]
[[hr:Krutine]]
[[hu:Szilárd halmazállapot]]
[[id:Padat]]
[[is:Storkuhamur]]
[[it:Solido]]
[[ja:固体]]
[[jbo:sligu]]
[[ka:მყარი სხეული]]
[[kn:ಘನ]]
[[ko:고체]]
[[la:Solidum]]
[[lv:Cieta viela]]
[[mk:Цврста агрегатна состојба]]
[[ml:ഖരം]]
[[ms:Pepejal]]
[[nds:Faststoff]]
[[nl:Vaste stof]]
[[nn:Fast stoff]]
[[no:Faststoff]]
[[nov:Solide]]
[[om:Solid]]
[[pl:Ciało stałe]]
[[pt:Sólido]]
[[qu:Sinchiyasqa]]
[[ru:Твёрдое тело]]
[[simple:Solid]]
[[sk:Pevná látka]]
[[sl:Trdnina]]
[[sv:Fast form]]
[[sw:Mango]]
[[ta:திண்மம் (இயற்பியல்)]]
[[th:ของแข็ง]]
[[tr:Katı]]
[[uk:Тверде тіло]]
[[ur:ٹھوس]]
[[vi:Chất rắn]]
[[vls:Vaste stoffe]]
[[war:Solido]]
[[zh:固体]]
[[zh-min-nan:Kò͘-thé]]
[[zh-yue:固體]]

Versiunea de la 28 martie 2024 13:13

Acest articol se referă la faza solidă a unui corp. Pentru alte utilizări, vedeți Solid (dezambiguizare).

Un obiect solid este un corp care se găsește într-o stare de agregare a materiei (starea solidă) caracterizată printr-o structură compactă (formă și volum propriu) și o mare coeziune (rezistență la deformare și la compresiune).

La scară microscopică, un corp solid are următoarele trei proprietăți de bază:

  • Atomii sau moleculele care alcătuiesc solidul sunt împachetate compact împreună. Solidul (de fapt solidul rigid, spre deosebire de solidul deformabil) mai poate fi definit ca un asemenea corp, în care distanțele relative dintre punctele sale nu variază în timp. Domeniul științei, care cercetează mișcarea de translație și rotație a solidului, inclusiv în câmpuri de forță externe, se numește mecanică teoretică.
  • Aceste elemente constituente (atomi, molecule) au poziții în spațiu bine precizate în raport cu celelalte elemente, caracter ce determină rigiditatea solidului. În mineralogie și cristalografie, o structură cristalină este un aranjament unic de atomi într-un cristal. O structură cristalină este compusă din unități, numite cristale, care sunt definite printr-un mod bine determinat de aranjament, cu proprietăți de periodicitate la distanțe mai mari decât așa numita scară a rețelei cristaline. Simetria rețelei cristaline determină majoritatea proprietăților substanței cristaline, cum ar fi cele mecanice, structura benzii de conductibilitate electrică, proprietățile optice care la rândul său sunt caracterizate prin grupul de simetrie specific.
    • În cazul aplicării asupra cristalului unei forțe destul de mari are loc deformarea inelastică a lui.
  • Vibrația atomilor cristalini (oscilația atomilor cristalini în jurul poziției de echilibru) determină energia termică a cristalului, iar intensitatea acestei vibrații determină temperatura cristalului. Această mișcare nu poate fi observată decât în condiții speciale. Domeniul fizicii, care se ocupă de solid se numește fizica corpului solid. Știința materialelor este preocupată de cercetarea proprietăților de duritate, a tranzițiilor de fază (stărilor de agregare)și este într-o anumită suprapunere cu fizica corpului solid. Chimia solidului este ca teorie, tangentă cu amândouă aceste domenii științifice, dar este consacrată îndeosebi sintezei unor materiale noi. Cel mai ușor solid este creat de om (artificial) și se numește aerogel.

Cel mai ușor aerogel are densitatea de 1,9 mg/cm³ sau 1,9 kg/m³ (1/530 din densitatea apei).

Vezi și