vicia
Etimologie
Din franceză vicier.
Pronunție
- AFI: /vi.ʧiˈa/
Verb
Conjugarea verbului vicia | |
Infinitiv | a vicia |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
viciez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să vicieze |
Participiu | viciat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a strica, a altera puritatea aerului.
- (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) corupe, a (se) deprava.
- (v.tranz.) (jur.) a face ca un act, o clauză etc. să fie nule, defectuoase.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online