Grup etnografic

parte a unui grup etnic, care are anumite particularități

Un grup etnografic este o parte a unui grup etnic care are anumite particularități cultural-istorice, legate de tradiții și obiceiuri specifice, grai specific, credință sau practici religioase diferite.[1] Cu alte cuvinte, membrii unui grup etnografic se consideră, de asemenea, membri ai unui grup etnic mai mare, împărtășind totodată aceeași conștiință națională cu acesta, dar și propria lor identitate de grup.[1][2] Se formează ca urmare a asimilării unor grupuri etnice de către un alt grup etnic, unde sunt păstrate unele caracteristici specifice, sau datorită izolării unei părți din grup de grupul etnic principal, un timp îndelungat.[3][4]

Conceptul de grup etnografic este rar întâlnit în lucrările occidentale, fiind atribuit studiilor etnografice din secolul al XX-lea din țările fostei Uniuni Sovietice și a Blocului Estic.[1][3] Acest termen este folosit mai ales în lucrări de către etnografi bulgari,[1] georgieni,[3] maghiari[5] și polonezi.[4]

Paul Robert Magocsi⁠(en)[traduceți], istoric american, a descris conceptul de grup etnografic ca fiind strâns legat de cel al grupului etnic.[6] Unii cercetători folosesc termenul de grup etnografic drept sinonim pentru cel de grup etnic,[7][8] iar interpretarea acestuia în mod diferit de grupul etnic este respins de unii cercetători,[9] având la bază argumentul că cele mai studii nu fac distincția între conceptele de grupuri etnografice și grupuri etnice.[10]

Exemple de grupuri etnografice sunt lipovenii și pomorii printre ruși, setu printre estonieni, normanzi printre francezi, yuruks printre turci, maroniți printre libanezi, ceangăi, secui printre maghiari, vlahii din Timoc și Voivodina, moldovenii din Basarabia și Transnistria printre români.

Vezi și

modificare
  1. ^ a b c d Máiréad Nic Craith; Reinhard Johler; Professor Ullrich Kockel (). Everyday Culture in Europe: Approaches and Methodologies. Ashgate Publishing, Ltd. pp. 90–91. ISBN 978-1-4094-8780-7. 
  2. ^ Wojciech Janick, The distribution and significance of Tatar ethnic group in Poland
  3. ^ a b c Florian Mühlfried (). Being a State and States of Being in Highland Georgia. Berghahn Books. p. 38. ISBN 978-1-78238-297-3. 
  4. ^ a b Marek S. Szczepański (). Ethnic Minorities & Ethnic Majority: Sociological Studies of Ethnic Relations in Poland. Wydawn. Uniwersytetu Śląskiego. p. 10. ISBN 978-83-226-0742-8. 
  5. ^ Balázs Borsos (). The Regional Structure of Hungarian Folk Culture. Waxmann Verlag GmbH. p. 34. ISBN 978-3-8309-8443-6. 
  6. ^ Paul R. Magocsi (). Shaping of a National Identity: Subcarpathian Rus' 1848-1948. Harvard University Press. p. 2. ISBN 978-0-674-80579-8. 
  7. ^ SZCZEPAŃSKI, MAREK S. (). „Cultural Borderlands in Sociological Percpective (The Case of Upper Silesia)”. Polish Sociological Review (121): 69–82. JSTOR 41274675. 
  8. ^ Jacek Wódz (). Local power and modern community political life: sociological essays. Wydawn. Uniwersytetu Śląskiego. p. 88. 
  9. ^ Ethnologia Polona. . p. 17. 
  10. ^ Sukumar Periwal (). Notions of Nationalism. Central European University Press. p. 112. ISBN 978-1-85866-022-6.