Rsandu

Bun venit!

Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele, și așa mai departe. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsați aici) pe care vă recomandăm s-o citiți. De asemenea puteți să ne întrebați la Cafenea. Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Rsandu) în care să vă prezentați pe scurt dacă doriți.

Ca să vă semnați simplu — doar în paginile de discuții, nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde ~~~~ și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată.

Vă așteptăm cu primele contribuții! -MihaitzaBot 16 ianuarie 2007 12:55 (EET)

Epoca de piatră digitală

Bună ziua. Ați găsit undeva în publicații românești expresia „epoca de piatră digitală”? În engleză „Digital Dark Age” face aluzie nu la epoca de piatră (Stone Age), ci la începutul Evului Mediu, din care nu ne-au rămas decît foarte puține documente scrise, așa-zisul Ev Mediu Întunecat. — AdiJapan ☎ 22 ianuarie 2008 15:48 (EET)

Categorii

Nu modificați categoriile. Stau bine așa cum sunt. --Cezarika1 12 martie 2008 08:33 (EET)

Diacritice

Corect, limba română folosește litere s și t cu virgulă și nu sedilă. Dar din cauza restricțiilor tehnice — spre exemplu, mulți utilizatori care lucrează folosind sistemele de operare mai vechi decât Windows XP, nu pot să-le văd, ele fiind inlocuite cu pătrate sau ceea ce seamănă primele încercări de scriere ale copiilor. Vedeți Wikipedia:Diacritice pentru a obține mai multe informații. Cu bine,  Remigiu  discută  9 decembrie 2008 00:19 (EET)

Problemă privind drepturile de autor ale fișierului Ro primary.png

File Copyright problem

Vă mulțumesc pentru încărcarea fișierului Ro primary.png. Acestuia, însă, îi lipsesc informațiile privind drepturile de autor. Wikipedia ia foarte în serios problemele drepturilor de autor. Fișierul va fi șters în curând, dacă nu se pot determina sursa fișierului și licența sub care este disponibil. Dacă știți aceste informații, atunci vă rugăm să adăugați o etichetă corespunzătoare în pagina de descriere a imaginii.

Dacă ați încărcat și alte fișiere, asigurați-vă că ați specificat corect licența și sursa. Puteți găsi o listă de fișiere încărcate de dumneavoastră aici.

Dacă aveți întrebări, le puteți adresa la Cafenea. Vă mulțumim pentru colaborare.  —Andrei^discuție 7 decembrie 2009 18:10 (EET)

Problemă privind drepturile de autor ale fișierului FSFE Fellowship logo.png

File Copyright problem

Vă mulțumesc pentru încărcarea fișierului FSFE Fellowship logo.png. Acestuia, însă, îi lipsesc informațiile privind drepturile de autor. Wikipedia ia foarte în serios problemele drepturilor de autor. Fișierul va fi șters în curând, dacă nu se pot determina sursa fișierului și licența sub care este disponibil. Dacă știți aceste informații, atunci vă rugăm să adăugați o etichetă corespunzătoare în pagina de descriere a imaginii.

Dacă ați încărcat și alte fișiere, asigurați-vă că ați specificat corect licența și sursa. Puteți găsi o listă de fișiere încărcate de dumneavoastră aici.

Dacă aveți întrebări, le puteți adresa la Cafenea. Vă mulțumim pentru colaborare.  —Andrei^discuție 18 ianuarie 2010 14:50 (EET)

Redenumiri

Vă rog, să aveți în vedere îndrumarea WP:TMN când întocmiți redenumiri despre nobilime sau monarhi. Cele bune, --Silenzio (discuție) 9 mai 2014 00:51 (EEST)

Mulțumiri și rugăminte

Bună ziua,

Aș dori să vă mulțumesc pentru că ați adăugat o fotografie f. bună la articolul Casa Nouă. Am observat într-unele din contribuțiile la articolele despre familia regală a României că ați adăugat calificative precum Alteța Sa Regală, calificative care conform politicilor Wikipedia trebuie îndepărtate din text. Analog, nici despre un cardinal nu se scrie „eminența sa a studiat la...”, nici în articole despre ambasadori nu se scrie „excelența sa s-a născut, a copilărit”. Cu siguranță că titlurilor și calificativelor/apelativelor le veți găsi loc în infocasete.

V-aș mulțumi pentru un răspuns. Salutări. --Mihai (discuție) 9 mai 2014 21:07 (EEST)

Vă mulțumesc pentru precizările referitoare la titlurile persoanelor din Familia Regală. Totuși, am luat ca model pagina din wikipedia engleză, „Charles, Prince of Wales”, care mi se pare foarte bine scrisă. Iar titurile date sunt corecte, vedeți site-urile oficiale ale Familiei Regale a României http://www.familiaregala.ro și http://www.romaniaregala.ro. Cu stimă Rsandu (discuție) 10 mai 2014 00:51 (EEST)

Titlurile și calificativele adăugate de dvs. sunt într-adevăr corecte și pot fi incluse în introducere, infocasetă sau o secțiune specială dedicată titlurilor. Problema este că nu este recomandabil să ne referim în cursul articolului la aceste persoane prin calificativele nobiliare. Altfel spus, este corect a formula „Principesa Margareta a copilărit în Elveția [...] iar din anul cutare principesa și-a continuat studiile în Scoția” dar nu „Alteța Sa Regală Principesa Margareta a copilărit în Elveția [...] iar din anul cutare ASR și-a continuat studiile în Anglia”. Vedeți aici mai multe detalii. --Mihai (discuție) 14 mai 2014 18:52 (EEST)

Propunere pentru ștergere a paginii Fișier:ASR Principele Nicolae by Daniel Angelescu.jpg

Are loc o discuție al cărui scop este de a vedea dacă articolul Fișier:ASR Principele Nicolae by Daniel Angelescu.jpg propus de dumneavoastră poate fi inclus în Wikipedia în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Fișier:ASR Principele Nicolae by Daniel Angelescu.jpg până se ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere, se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului. Strainu (دسستي‎)  15 mai 2014 13:42 (EEST)

Propunere pentru ștergere a paginii Fișier:ASR Radu și Elena by Daniel Angelescu.jpg

Are loc o discuție al cărui scop este de a vedea dacă articolul Fișier:ASR Radu și Elena by Daniel Angelescu.jpg propus de dumneavoastră poate fi inclus în Wikipedia în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Fișier:ASR Radu și Elena by Daniel Angelescu.jpg până se ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere, se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului. Strainu (دسستي‎)  15 mai 2014 13:43 (EEST)

Propunere pentru ștergere a paginii Fișier:Maria Principesă a României 20140507 by Daniel Angelescu.jpg

Are loc o discuție al cărui scop este de a vedea dacă articolul Fișier:Maria Principesă a României 20140507 by Daniel Angelescu.jpg propus de dumneavoastră poate fi inclus în Wikipedia în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Fișier:Maria Principesă a României 20140507 by Daniel Angelescu.jpg până se ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere, se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului. Strainu (دسستي‎)  15 mai 2014 13:43 (EEST)

Propunere pentru ștergere a paginii Fișier:Regina Ana a României la 87 de ani by Daniel Angelescu.jpg

Are loc o discuție al cărui scop este de a vedea dacă articolul Fișier:Regina Ana a României la 87 de ani by Daniel Angelescu.jpg propus de dumneavoastră poate fi inclus în Wikipedia în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Fișier:Regina Ana a României la 87 de ani by Daniel Angelescu.jpg până se ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere, se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului. Strainu (دسستي‎)  15 mai 2014 13:43 (EEST)

Propunere pentru ștergere a paginii Fișier:Casa Nouă în 1944.jpg

Are loc o discuție al cărui scop este de a vedea dacă articolul Fișier:Casa Nouă în 1944.jpg propus de dumneavoastră poate fi inclus în Wikipedia în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Fișier:Casa Nouă în 1944.jpg până se ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere, se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului.  —Andrei^discuţie 19 mai 2014 16:58 (EEST)

Modificarea mea la Ion Antonescu

Bună ziua. Nu am eliminat modificarea dvs. Am mutat-o mai jos, după tratarea cronologică a vieții lui Ion Antonescu. Citatul din Revista 22 este într-adevăr referențiat corect în text, dar această introducere „După actul de la 23 August 1944, propaganda comunistă, precum și unele grupuri naționalist-legionare din țară și din diaspora au încercat să acrediteze ideea că arestarea mareșalului ar fi avut drept cauză o răzbunare personală a regelui. Se urmărea discreditarea Suveranului (care, fiind în viață după 1989, putea avea un cuvânt politic), prin crearea unui fals antagonism cu mareșalul decedat, prezentat ca erou național” are nevoie de o sursă de încredere. După cum am spus, textul este substanțial corect.--Mihai (discuție) 16 septembrie 2014 19:13 (EEST)

Propunere pentru ștergere a paginii Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei

Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei creat de dumneavoastră poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei până se ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere, se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului.  —Andrei^discuţie 24 noiembrie 2014 14:29 (EET)

■ Testul v-a fost anulat

Testul dumneavoastră de la pagina Senatul României a funcționat, dar a fost anulat. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți groapa cu nisip. Vă invităm să citiți și pagina de bun venit pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! Silenzio (discuție) 22 februarie 2015 05:12 (EET)

Bună ziua, Rsandu. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Silenzio76.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

■■ Notificare

Vă rugăm să nu mai faceți experimente la Wikipedia, cum ați făcut la pagina Regalism. Asemenea teste ar putea fi considerate vandalism. Dacă vreți să faceți alte încercări, folosiți groapa cu nisip. Vă mulțumim. Victor Blacus (discuție) 27 octombrie 2015 18:25 (EET)

Bună seara. Nu doresc să fac nici un fel de experiment, cu atât mai puțin vandalism. Dar am observat că din secțiunea „Legături externe” a paginii Regalism a Wikipediei românești lipsește exact adresa principalei organizații monarhiste active în România, deși sunt oferite adresele altor organizații monarhiste internaționale, mult mai puțin relevante pentru cititorii români. Cred într-adevăr că ar trebui să luați în considerare și să permiteți corecția mea, pagina citată e publică. Altfel, apar suspiciuni de cenzură. Mulțumesc. ~ ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Rsandu (discuție • contribuții).

Problema este că într-un articol generic despre regalism ați introdus o legătură către site-ul unei organizații care militează pentru restaurarea monarhiei (a unei anumite monarhii), ceea ce încalcă politicile WP:PDVN și WP:NU#TRIBUNA. -- Victor Blacus (discuție) 27 octombrie 2015 21:07 (EET)

Propunere pentru ștergere a paginii Mircea Faria

Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul Mircea Faria creat de dumneavoastră poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Mircea Faria până se va ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului. Strainu (دسستي‎)  1 decembrie 2016 16:22 (EET)

Citarea surselor

Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să citați surse de încredere, cum ați făcut la pagina Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947. Înainte de a face modificări controversate, vă recomandăm să le dezbateți mai întâi pe pagina de discuții a articolului. Dacă sunteți deja familiar cu Wikipedia:Citarea surselor, vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Contactați-ne dacă aveți nevoie de ajutor. Vă mulțumim! Winter^eu 18 februarie 2017 15:16 (EET)

Bună ziua! Cu scuze... :) Informațiile cuprinse în articolul „Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947” provin integral din lucrările care au fost citate la „Bibliografie”, lucrări care aparțin, toate, unor autori reputați și au fost traduse și/sau publicate în limba română de edituri mari, cum este Humanitas. Deci nu sunt informații interpretabile. În plus, unii dintre autori, cum sunt Mircea Ionnițiu, Sir Ivor Porter sau Regele Mihai, sunt printre puținii martori oculari ai evenimentelor relatate, deci am încercat să folosesc chiar sursele primare de informație. Articolul fiind relativ amplu, am fost interesat, mai întâi, de redactarea coerentă a textului propriu-zis, urmând să adaug, cât de curând, referințele exacte (lucrarea, paginile) din bibliografia deja citată. Vă mulțumesc! ~

Tocmai asta este ideea, să nu fie interpretabile. De aceea este foarte important să adăugați notele de subsol, care sunt obligatorii la orice lucrare academică (și nu numai). Rețineți și faptul că o informație necitată corespunzător poate fi ulterior modificată sau ștearsă. Ar fi păcat, ținând cont de munca pe care ați depus-o. Toate cele bune. Winter^eu 19 februarie 2017 16:11 (EET)

Că tot e vorba despre citarea surselor aici, vă rog să aruncați o privire din nou pe notele adăugate de dv. recent la Mihai I al României. Multe sunt simple legături către videoclipuri de pe YouTube. Noi nu punem asemenea simple legături nicăieri, deoarece, ca regulă generală, un videoclip de pe YouTube nu este sursă de încredere, și nici nu știm dacă nu cumva încalcă drepturile de autor. De aceea, vă rog să rafinați și să precizați către ce anume trimit (canalul cui pe YouTube, titlul videoclipului sau emisiunii din care e extras, eventual un marcaj de timp în cadrul filmului dacă e prea lung și în general pe cine ne bazăm ca să ne referențiem informația din el). Aveți la îndemână și formatul {{YouTube}} care vă poate ajuta cu formatarea unei părți din acestea. —Andrei^discuție 6 iulie 2017 09:52 (EEST)

Bună ziua, am pus în articolul Wikipedia un pasaj de text reprezentând un citat din MS Regele Mihai și am inclus link-ul către videoclipul Youtube care conține interviul din care e luat citatul. Sursa este, indiscutabil, de încredere, fiindcă chiar Regele este cel care vorbește. Din păcate, nu am cunoștință ca transcrierea respectivului interviu să fi fost publicată în volum sau în presă, altfel aș fi dat referința la text, nu la secvența video. Mulțumesc! :)

Bună ziua. După cum știți, materialele foto/video pentru a fi admise în justiție (dacă sunt admise) trebuie expertizate și confirmată autenticitatea. Și eu știu să modific sonorul la un clip. Altă problemă este cu sursele primare, este foarte ușor de scos din context o secvență. Și nicio sursă nu este infailibilă, noi am mai avut un exemplu. Nu sunt Gică-contra cu regalitatea sau istoria (chiar adineauri am pus un clip cu regele Mihai la Irina Burnaia), ci doar vă semnalez problemele de aici. --Turbojet 6 iulie 2017 13:45 (EEST)

Bună ziua din nou! Interviul cu pricina a fost difuzat și la emisiunea TVR „Ora Regelui” din 11 mai 2013 (parțial - apoi în edițiile următoare). Personal, nu am nici un dubiu că e autentic, rog vedeți aici: http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-103036 Cu stimă, Răzvan

Vă cred, dar eu nu știu despre ce clip e vorba și nici nu voi căuta. Ca urmare, n-am cum verifica dacă acolo ați citat TVR, care este sursă de încredere, sau doar YouTube, care nu este sursă de încredere. Nu materialele în sine sunt de încredere (pentru că ar fi un interviu cu o personalitate binecunoscută) ci sursele. --Turbojet 7 iulie 2017 11:34 (EEST)

Am verificat legătura spre TVR. Nu mai verific ce legătură ați pus în articol. Ce am spus mai sus rămâne valabil: legătura spre TVR e ok, dar dacă e doar spre YouTube nu. --Turbojet 7 iulie 2017 11:39 (EEST)

Dacă TVR are un canal de YouTube oficial și asumat, atunci se poate pune link și spre videoclipul de pe canalul de YouTube al TVR. Ideea e că în cazul ăsta nu cităm on loc oarecare de pe YouTube, ci canalul TVR, pe care doar TVR postează. Linkul spre clipul de pe site-ul TVR e însă, într-adevăr, de preferat. —Andrei^discuție 7 iulie 2017 11:48 (EEST)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Rsandu. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție:Irina Burnaia#Contradicție între două articole: plecarea din țară a Irinei Burnaia.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Turbojet 24 februarie 2017 20:41 (EET)

Propunere pentru ștergere a paginii Coroana României

Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul Coroana României, creat de dumneavoastră, poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Coroana României până se va ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului. Mihai (discuție) 13 august 2017 10:16 (EEST) Bună ziua! „Coroana României” (cu sens de instituție, distinctă atât față de Statul român/Guvern, cât și față de Familia Regală sau persoana Regelui) este o instituție menționată în numeroase scrieri, atât interbelice, cât și actuale (v. cărțile din colecția regală apărute la „Curtea Veche”). Dacă, între războaie, va fi existat o oarecare ambiguitate juridică în definirea „Coroanei României”, asta nu mai putem corecta noi azi, însă este clar că obiecte de patrimoniu cum erau „Domeniile Coroanei” erau administrate de un staff care nu se confundă nici cu Guvernul, nici cu familia Regelui, nici cu Casa Majestății Sale (Garda sau personalul de serviciu al Palatului).

De aceea, cred că este important ca articolul „Coroana României” să rămână în enciclopedie, ca să i se poată adăuga referințe istorice și juridice exacte, de natură să lămurească orice ambiguitate și să se poată face trimiteri din alte pagini care menționează, în sens metaforic,„Coroana României”.

Dezambiguizarea termenilor oarecum incerți, folosiți „creativ” în diverse texte, este cu atât mai binevenită într-un context republican, în care unele dintre aceste instituții nu funcționează, pentru eliminarea confuziilor din mintea publicului. De exemplu, este de notorietate confuzia în folosirea termenilor Casă Regală (instituție? dinastie? familie biologică a Regelui? personal al Palatului? reședință) sau Familie Regală (instituție reprezentativă? familie biologică a Regelui?)

Suplimentar, articolul numit acum „Coroana de Oțel” ar trebui să fie parte dintr-un text mai amplu, intitulat probabil „Coroanele Regilor României”, fiindcă au existat mai multe coroane, cum sunt coroana Reginei Maria, coroana Reginei Elisabeta, etc. între acestea, Coroana de Oțel a Regelui Carol I ocupă un loc special, fiindcă este simbol al independenței Statului (al însăși existenței sale pe hartă, afirmate la 1878) și al Monarhiei.

Cu stimă, rsandu, 14 augst 2017

scrieți acest mesaj în pagina de discuții indicată mai sus, altfel nu va fi luat un considerare la încheierea discuției. Strainu (دسستي‎)  14 august 2017 12:57 (EEST)

Fără calificative și galerii

După cum v-am mai rugat, nu mai adăugați calificative nobiliare prin articole. La nobili ajunge să fie menționat prenumele sau titlul și prenumelele când se face referire la persoană.

Când adăugați fotografii în articole, încercați să le inserați în dreptul pasajelor relevante (dacă se poate), evitați să creați secțiuni separate cu galerii. Salutări, --Mihai (discuție) 12 decembrie 2017 03:34 (EET)

Previzualizare

Am observat că obișnuiți să salvați în mod repetat, la intervale scurte de timp, pagina la care lucrați, deși ați făcut numai mici modificări. Dacă doriți să vedeți ce efect au modificările făcute este suficient să folosiți butonul de previzualizare (lângă cel de salvare). În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările. Vă mulțumim! //  Gikü  vorbe  fapte  2 ianuarie 2018 21:29 (EET)

Propunere pentru ștergere a paginii Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României

Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României, creat de dumneavoastră, poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu politicile proiectului sau urmează să fie șters.

Articolul va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României până se va ajunge la un consens, toată lumea fiind binevenită să participe la discuție. În propunere se face referire la politicile și îndrumările relevante. Discuția se concentrează pe referințele bibliografice de calitate și pe politicile și îndrumările noastre.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului. Mihai (discuție) 9 ianuarie 2018 07:40 (EET)

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Romulus Maier 2.jpg

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Romulus Maier 2.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim..  —Andrei^discuție 3 august 2018 17:10 (EEST)

Propunere pentru ștergere a paginii Romulus Maier

Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul Romulus Maier, creat de dumneavoastră, poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu politicile proiectului.

Nu vă alarmați, articolul nu a fost încă șters. El va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Romulus Maier până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Este important să participați la această discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu proceduri de salvare a unui articol. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite sfaturi pentru a găsi surse de încredere.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului. Strainu (دسستي‎)  7 noiembrie 2018 15:55 (EET)

Community Insights Survey

Share your experience in this survey

Hi Rsandu,

The Wikimedia Foundation is asking for your feedback in a survey about your experience with Wikipedia and Wikimedia. The purpose of this survey is to learn how well the Foundation is supporting your work on wiki and how we can change or improve things in the future. The opinions you share will directly affect the current and future work of the Wikimedia Foundation.

Please take 15 to 25 minutes to give your feedback through this survey. It is available in various languages.

This survey is hosted by a third-party and governed by this privacy statement (in English).

Find more information about this project. Email us if you have any questions, or if you don't want to receive future messages about taking this survey.

Sincerely,

RMaung (WMF) 6 septembrie 2019 17:44 (EEST)

Reminder: Community Insights Survey

Share your experience in this survey

Hi Rsandu,

A couple of weeks ago, we invited you to take the Community Insights Survey. It is the Wikimedia Foundation’s annual survey of our global communities. We want to learn how well we support your work on wiki. We are 10% towards our goal for participation. If you have not already taken the survey, you can help us reach our goal! Your voice matters to us.

Please take 15 to 25 minutes to give your feedback through this survey. It is available in various languages.

This survey is hosted by a third-party and governed by this privacy statement (in English).

Find more information about this project. Email us if you have any questions, or if you don't want to receive future messages about taking this survey.

Sincerely,

RMaung (WMF) 20 septembrie 2019 18:12 (EEST)

Reminder: Community Insights Survey

Share your experience in this survey

Hi Rsandu,

There are only a few weeks left to take the Community Insights Survey! We are 30% towards our goal for participation. If you have not already taken the survey, you can help us reach our goal! With this poll, the Wikimedia Foundation gathers feedback on how well we support your work on wiki. It only takes 15-25 minutes to complete, and it has a direct impact on the support we provide.

Please take 15 to 25 minutes to give your feedback through this survey. It is available in various languages.

This survey is hosted by a third-party and governed by this privacy statement (in English).

Find more information about this project. Email us if you have any questions, or if you don't want to receive future messages about taking this survey.

Sincerely,

RMaung (WMF) 3 octombrie 2019 22:50 (EEST)

Bulevardul „Regele Mihai I

Vă contraziceți singur cu ilogica dumneavoastră explicație: „Artera în cauză nu este o șosea (în afara orașului), iar tipul ei nu este precizat în comunicatul Primăriei”. O chema Șoseaua Kiseleff, deși nu era în afara orașului. I s-a schimbat doar numele, nu și categoria. Prin urmare, tocmai pentru că tipul ei nu este precizat în comunicatul Primariei, rămâne șosea. Șoseaua Colentina și Șoseaua Giurgiului sunt și ele în interiorul orașului. Vă rog să reparați ce ați stricat! --Miehs (discuție) 2 noiembrie 2019 13:33 (EET)

Probleme legate de permisiunile fișierului Casa Nouă după bombardamentul din 24 august 1944.jpg

Image Copyright problem

Vă mulțumim pentru că ați încărcat Fişier:Casa Nouă după bombardamentul din 24 august 1944.jpg. Am observat că, deși ați aplicat o etichetă validă privind drepturile de autor, nu există nicio dovadă că autorul fișierului ar fi acceptat publicarea sub această licență.

Dacă acest fișier este în întregime creat de dumneavoastră, dar l-ați publicat anterior în altă parte, vă rugăm să faceți una din următoarele;

• adăugați o notă prin care permiteți reutilizarea fișierului sub GFDL sau sub o altă licență liberă pe site-ul unde l-ați publicat; sau
• Trimiteți un e-mail de la o adresă asociată cu publicația originală la info-rowikipedia.org, prin care declarați că materialul vă aparține și intenționați să-l publicați sub o licență liberă. Aveți un exemplu de astfel de mesaj aici.

Dacă fișierul nu este în întregime creat de dumneavoastră, puteți să rugați acea persoană să efectueze unul din cei doi pași descriși mai sus, dau dacă proprietarul imaginii și-a dat deja permisiunea printr-un e-mail adresat dumneavoastră, vă rugăm să trimiteți acest e-mail la adresa info-rowikipedia.org.

Dacă considerați că acest fișier respectă criteriile privind utilizarea cinstită, folosiți o etichetă ca {{utilizare cinstită în|Articol}} sau una din etichetele de aici, și adăugați o explicaţie prin care justificați utilizarea imaginii în articolul în care doriți să o includeți. Vedeți Wikipedia:Formate drepturi de autor pentru imagini pentru lista completă de etichete pentru drepturile de autor pe care le puteți folosi.

Dacă ați încărcat și alte fișiere, verificați că ați furnizat, pentru fiecare, dovezi că deținătorii drepturilor de autor au acceptat să-și publice lucrările sub licența indicată. Aveți o listă cu fișierele încărcate de dumneavoastră la această legătură. Imaginile fără dovezi ale permisiunilor pot fi șterse la o săptămână de la etichetare. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Vă mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  2 mai 2020 00:40 (EEST)

We sent you an e-mail

Hello Rsandu,

Really sorry for the inconvenience. This is a gentle note to request that you check your email. We sent you a message titled "The Community Insights survey is coming!". If you have questions, email surveys@wikimedia.org.

You can see my explanation here.

MediaWiki message delivery (discuție) 25 septembrie 2020 21:53 (EEST)

!

Wikipedia:Date și numere.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 26 ianuarie 2021 04:16 (EET)

Bună ziua,

Răspunsul la întrebarea pusă ese foarte simplu: Constituțiunea României din 1866, art. 32:

"Art. 32. - Puterea legislativă se esercită colectiv de către Domn și representațiunea națională. Representațiunea națională se împarte în duoe Adunări: Senatul și Adunarea deputaților. Orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancțiunei Domnului de cât după ce se va fi discutat și votat liber de majoritatea ambelor Adunări." Rsandu (discuție) 16 aprilie 2022 06:39 (EEST)

Multumesc,

si cum se numeste acea lege si în ce Monitor oficial a fost publicata?

Cu stima,

Marian 93.193.148.48 (discuție) 16 aprilie 2022 13:44 (EEST)

Lucrurile sunt puțin mai complicate, fiindcă la acea dată Țările Române se găseau deja în război cu Imperiul Otoman, din aprilie (vedeți deschiderea focului de către bateriile românești, la Calafat, și celebra replică a Domnitorului Carol I-ul: „Asta-i muzica ce-mi place”). Independența era o situație de fapt. În Parlament au fost doar niște luări de cuvânt, făcute de miniștri, în nume propriu. Kogălniceanu NU a citit sau propus textul unei legi sau al unei Declarații de Independență formale, ca în cazul SUA. Parlamentul nu a făcut decât să consemneze declarațiile miniștilor (din câte știu, Camerele au votat două hotărâri „constatative”, pe 9 și pe 10 Mai, iar Domnitorul le-a semnat, formal, pe 10). Dar lucrurile fuseseră programate cu atenție dinainte, în vederea zilei de 10 Mai (care se sărbătoarea anual ca Zi Națională, încă din 1866). Luarea de cuvânt a lui Kogălniceanu s-a făcut pe 9 mai tocmai pentru că a doua zi, pe 10, o delegație a Adunărilor fusese invitată la Palat pentru a se consfinți proclamarea Independenței de către Domnitor (nu prea era timp pentru ședințe parlamentare lungi în ziua de 10 Mai). Pe 10 Mai s-au ținut ceremonii publice, s-au tras salve de tun, iar Domnitorul a semnat - ca semn al Independenței totale - și legea pentru înființarea Ordinului „Steaua României”. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial pe 12 sau 13 mai, iar decorația a și fost acordată, foarte curând, primilor Români. O noutate a fost și folosirea numelui „România”, pe scară largă, în documente internaționale, începând cu acel moment.

Între 1866 și 1947, ziua de 10 Mai (care are triplă semnificație, vedeți 1866, 1877 și 1881) a fost sărbătorită ca Zi Națională, așa cum în orice Monarhie se sărbătorește urcarea pe Tron a Suveranului. Semnificația zilei era cunoscută de orice Român, nimeni nu avea nevoie de explicații. Așa că momentul luării de cuvânt a lui Kogălniceanu a fost ales intenționat în preziua Zilei Naționale, ca un „cadou” pentru întreaga națiune și pentru Domnitorul Carol I-ul.

Nu e nevoie să mă credeți pe cuvânt privind ziua de 10 Mai: puteți verifica în Caragiale la ce dată în duceau mamițica și tanti Mița la defilare pe dl. Goe  ;-) Aveți aici și explicația oferită de prof. Adrian Cioroianu, decanul Facultății de Istorie de la Universitatea din București (https://www.youtube.com/watch?v=iUu4CjQwOp0), precum și un articol mai detailat: https://www.unitischimbam.ro/proclamarea-independentei-de-stat-a-romaniei-9-mai-1877/ . Printre istoricii consacrați, autentici (Iorga, Giurescu, Djuvara și alții de același calibru, chiar și mai tineri) se știe cert că faptele s-au petrecut așa cum vi le-am descris mai sus: nu există niciun dubiu. Asta este o falsă problemă.

„Încurcăturile” în mentalul public românesc privind zilele de 9/10 Mai au origine mult mai târzie - din păcate, în legătură cu comuniștii, cu istoria „ajustată” a lui Mihail Roller și cu urmașii lor postdecerembriști. După cum știți, în Al Doilea Război Mondial, reprezentanții Germaniei au semnat actele de capitulare pe 8 mai, dar de față nu erau decât anglo-americanii. Stalin a fost furios și nu a recunoscut capitularea, așa că aceleași acte au trebuit semnate încă o dată, a doua zi, de față fiind și reprezentantul sovietic. De aceea, chiar și azi, Victory Day de sărbătorește în țările vestice pe 8 mai, iar la Moscova și în unele țări din fostul lagăr sovietic pe 9.

După invadarea României de către sovietici și după alungarea ilegală a Regelui, în decembrie 1947 - ianuarie 1948, pentru a șterge din mentalul colectiv Ziua Națională de 10 Mai (care s-a sărbătorit inclusiv în mai 1947!), rușii și partenerii lor bolșevici din România au continuat să bată monedă pe declarația parlamentară a lui Kogălniceanu din 9 mai, pentru a sublinia „puterea parlamentară a maselor” (FYI, Kogălniceanu nu era nici colectivist, nici socialist, nici republican!), a-l „oblitera” treptat pe Regele Carol și a crea confuzie cu sărbătoarea de la Moscova. Ceea ce, parțial, au reușit - în 50 de ani...

Azi, ca editor autorizat al Wikipedia, site cu mare vizibilitate, aveți șansa să redați publicului Român adevărul, corectând minciunile care, din nefericire, încă se mai propagă (din prostie, din neștiință, din rea-credință sau din interes politic) și oferind referințele istorice corecte. Nu mă îndoiesc că o veți face!  :)

Cu stimă,

rsandu Rsandu (discuție) 17 aprilie 2022 20:48 (EEST)

Multumesc ca pentru efort, dar n-ati facut decât sa reiterai exact aceeasi ciorba veche, plina de contradictii si de aberatii pe care o gasesc pe toate gardurile de factura pro-monarhista.

Din articolul pe care ati avut amabilitatea sa-l linkati, am selectat acest pasaj (sunt multe, dar acesta ma intereseaza):

La 9 (sv)/21 mai (sn) 1877, sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat Independenţa de Stat a României faţă de Imperiul Otoman. Hotararea a fost adoptata in sesiunea extraordinara a Adunarii Deputatilor, iar in urmatoarea zi, 10 (sv)/22 mai (sn), senatul a votat „Legea independentei”.

Eu v-am cerut o fotocopie dupa act sau o referinta în Monitorul Oficial.

Doi la mâna, Cioroianu e un fripturist (pacat, ca e un intelectual autentic) iar rationamentul lui Djuvara, din interviul pe care-l am, este: pe 10 mai a venit Carol în România (fals, 8 mai) iar pe 10 mai s-a proclamat Regatul (fals, 14 martie) deci 10 mai e ziua independentei, un fel de 2+2=4 deci Dumnezeu exista. Istoricii vremii, Xenopol (1880) Damé (1900) diversi carturari si altii, nu ar fi îndraznit sa ignore contributia decisiva (sine qua non) a principelui/regelui, daca a lui era meritul.

Întrebarea este de natura juridica si trebuie sa raspunda un magistrat nu un istoric.

Interesant este ca toate ziarele, din tara si din strainatate au dat aceeasi veste pentru 9 mai stil vechi: România si-a declarat independenta, fara sa mai astepte, magarii, ca principele sa transforme doua motiuni într-o lege pe care nimeni n-o poate arata.

În primul rând, sunt de acord cu dvs ca pe 10 mai era sarbatorita independenta. Si nu am nevoie de Dl Goe pentru ca stiu exact cine a avut ideea si când.

Acuma, am sa va spun cum au decurs faptele:

Dar mai înainte am sa va explic, cu voia dvs, câteva "secrete" legale

-Motiunea este un act juridic intern (adica numai cei care fac parte din adunarea respectiva au voie sa-l semneze) al Parlamentului. De regula, motiunea ordona unui ministru sa execute o dorinta a adunarii respective (asa cum Parlamentul american a votat motiunea prin care ordona presedintelui sa declare razboi Bulgariei în 1942 -> www.senate.gov/artandhistory/history/resources/graphic/xlarge/HJRES319_WWII_Bulgaria.jpg) Va înteleg necunostinta, wiki ro nu explica ce este o motiune, doar aia de cenzura. Bun si atât

-Legea este un act juridic normativ, adica stabileste niste norme (n-ai voie sa ucizi, n-ai voie sa râvnesti la nevasta altuia etc.). Din aceeasi categorie mai fac parte regulamentele.

-Senatul nu se întrunea decât în zilele în care avea loc o sedinta a camerei

-Trebuia sa fie de fata cel putin un ministru, care sa raspunda interpelarilor parlamentarilor

-Legile nu puteau fi propuse decât de un parlamentar sau de catre rege. Ca sa treaca, trebuiau discutate articol cu articol, mai întâi într-o camera si apoi în cea decizionala (pentru bugete se faceau trei ping-ponguri pt ca adunarea decizionala era adunarea). Dupa vot, legea era promulgata printr-un decret de catre principe/rege.

-Sarbatorile oficiale au devenit libere abia dupa 1897 (parlamentarii au lucrat si înainte de parada si dupa în 10 mai). Zi nationala nu a fost în 1866 (nu avea cum) ci eventual din 1867, în realitate din 1869 (zilele oficiale erau doar zilele patronimice, dar cum nu exista niciun sfânt Carol sau, ulterior, Elisabeta, au trebuit gasite unele motive rapid). Luati orice calendar din acei ani si va lamuriti, la început este un tabel cu aceste date.

În Bucuresti se stia ca se va întâmpla ceva, fiind doar o coincidenta ca s-a potrivit cu 10 mai. Nici chiar monarhistii cei mai înfocati nu pretind ca Alexandru a declarat razboi Turciei ca România sa devina independenta în 10 mai. Simpla coincidenta. În ziarele vremii este descris evenimentul:

Adunarea deputaților

9/21 maiu

Şedința se deschide la douĕ ore. Tóte tribunele suntŭ pline de publicŭ. Tribuna damelor, tribuna ḑiariștilor și o parte din sală suntŭ ocupate de dame.

Spectacolulŭ într'adevĕrŭ este grandiosŭ.

La deschiderea ședințeĭ, D. Fleva a anunțat și desvoltatŭ următórea interpelare:

„Décă guvernulŭ a comunicatŭ oficialŭ tutulorŭ puterilorŭ ruperea legăturilor nóstre cu Turcia, și prin urmare independința absolută a Românieĭ.

„Décă în starea de resbelŭ în care de găsimŭ, în urma provocațiuniĭ Turcieĭ, d. ministrŭ de esterne a rechematu pe agintele românŭ din Costantinopole și déca s'a comunicatŭ în modŭ oficialŭ puterilorŭ acéstă stare de resbelŭ și s'a luatŭ tóte mĕsurile necesariĭ.”

După desvoltarea acesteĭ interpelațiunĭ și rĕspunsulŭ d-lui min. de esterne, amândouĕ aplaudate din tóte părțile, d. Fleva a propusu următórea moțiune care s'a votatu cu unanimitatea de 79 voturi prin apelŭ nominalŭ și douĕ abținerĭ:

„Camera mulțumită de esplicările guvernuluĭ asupra urmărilorŭ ce a dat votului eĭ de la 29 Aprilie anul curentŭ

„Ia actŭ că resbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor nóstre cu Pórta și Independența absolută a Românieĭ aŭ primit consacrarea lorŭ oficiala, si, comptându pe dreptatea puterilorŭ garante, trece la ordinea ḑilei.”

Ce nesimtiti, domnule, ca parlamentul sa-i ceara ministrului de externe sa anunte Puterile garante ca România este independenta, fara macar sa-l anunte pe principe, nicidecum sa-i supuna motiunea spre promulgare drept lege, si fara sa astepte ziua de 10 mai.

Atât interpelarea cât si discusul lui Kogalniceanu sunt publicate în Monitorul oficial.

La ora 15 era rândul Senatului. Întrucât se stia despre ce era vorba, afacerea a decurs rapid. A doua motiune a fost similara primei. Iata ce scria ziarul Românul din 10 mai 1877 (ziarele erau post-datate, adica ziarul din ziua X purta data de X+1):

„Independența absolută a României este oficial consacrată și proclamată. Starea noastră de război față de imperiul otoman este asemenea categoric și oficial consacrată și proclamată. Știm în fine pozitiv unde mergem, ce facem, și în fața dominațiunii musulmane, devenită odioasă tuturor puterilor din Europa, putem striga plini de încredere în viitor: Trăiască România absolut independentă!“

Cu stima,

Marian

PS: de fata erau si rusii, dar avea gradul de colonel, ca atâta gasisera, normal ca Stalin a vrut ceva mai de soi.

PS2: Numele de România a fost folosit cu mult timp înainte, chiar în actele oficiale. Puteti vedea decretele lui Cuza dupa unirea propriu-zisa (23 decembrie 1861).

PS3: adunarea fusese într-adevar invitata, dar numai presedintii camerelor nu si grosul parlamentarilor. Cu ocazia independentei s-au dus cu totii.

PS4: smecheria cu Coroana României a mai fost folosita, dar prosteste pentru ca nu se numeste Legea Independentei ci ...

Dar va dau un mic ajutor - dreptul domnitorului de a înfiinta si da decoratii exista în constitutie si a fost folosit si de Cuza, care mai avusese si ideea monedei nationale cu numele de român (care a cazut nu numai din pricina opozitiei Turciei ci si din cauza ca acelasi Kogalniceanu i-a spus ca nu suna bine "am dat 100 de români pe un bou".

Fiindca motiunea intra în vigoare în momentul emiterii, România devenise independenta din 9 mai. De aceea si-au permis sa dea legea prin care tributul era varsat în bugetul armatei. Acest lucru însemna independenta nu o tinichea: neplata tributului.

PS5: Sa stiti ca mult-hulitii comunisti au pacatuit în interpretare nu în documentatie. Vad ca epigonii moderni fac ceea ce nici Roller nu a îndraznit sa faca, sa inventeze fapte si documente, iar când le ceri sa le arate primesti filozofie. Comunistii, cu alogenii în frunte nu s-au atins de Monumentul Soldatului Necunoscut, dar a vrut Daniel CEO al BOR sa-l darâme pentru bunkerul sau cu clopote cu chipul lui cioplit poreclita Catedrala.

PS6: Ministrii si parlamentarii nu se duceau la Parlament ca sa declame din Sofocle, ci ca sa puna tara la cale. Este drept ca parlamentul de astazi e numai caterinca si smecherii de Dâmbovita si din cauza asta sa credeti ca asa trebuie sa functioneze. Nu.

PS7: S-ar putea ca dvs sa va schimbati opiniile. Insist pe prezentarea actlui semnat de Carol. 93.193.157.93 (discuție) 18 aprilie 2022 15:34 (EEST)

Va mai ofer o mostra de "idiotism" antebelic:

Dintr-un ziar ce a prezentat desfasurarea evenimentelor din 10 Mai:

Bucurescĭ, 10 Maiŭ

În capitală s'a serbatŭ erĭ [ziarul a aparut în 11 mai] cu mare entusiasmŭ a un-spre-ḑecea aniversare a suireĭ pe Tronulŭ Romănieĭ a Principelui Carol. Acestŭ entusiasmŭ era cu atâtŭ mai mare, cu câtŭ în ajunulŭ ḑileĭ de 10 Maiŭ se împlinise acelŭ mare actŭ doritŭ de națiunea română de secolĭ și pentru care eroiĭ noștriĭ străbunĭ îșĭ vĕrsase șiróe de sânge.

...

Până la ora 2 și 1/2 s'a făcutŭ la Palatŭ recepțiunea oficială a corpurilor statuluĭ și s'au ținutŭ mai multe discursurĭ la care au rĕspunsŭ Maria Sa Domnulŭ, plinŭ de emoțiune și bucuriă pentru proclamarea deplineĭ independințĭ a acestei țĕrĭ.

Colectia de discursuri politice a lui Carol insista pe exact acelasi tip de activitate (Va multumesc, bravo baieti, sunt recunoscator, Atta' boy).

Cu stima,

Marian

PS: nu pot fi chiar toti prosti, oricum nu în acelasi timp (desi razboiul din Ucraina pare sa indice contrariul).

PS2: interesant, frizând teoria conspiratiei, cum NU se gasesc ziarele cu data de 11 mai (aparute în 10 mai) din arhivele online, noroc ca le mai am pe hârtie si traiasca vecinii unguri, desi exista cele din 10 sau 12 (ma rog, din toata luna).

PS3: stiti când mi-am pierdut respectul fata de Cioroianu? Când l-am auzit la 5 minute de istorie ca regele Carol2 a fost un barbat român mediu si m-am simtit jignit, pentru ca n-am decât o nevasta nu 3, n-am copii din flori, si nici n-am fost saptamânal la curve. De atunci am fost atent la ceea ce spune despre regi si pot sa va spun ca este extrem de relativ fata de ei si de cinic fata de adversarii lor, totul culminând cu "prezentarea" data lui Antonescu în duelul Mari români, unde nu a fost întrecut decât de avocatii lui Ceausescu la "proces". 93.193.157.93 (discuție) 18 aprilie 2022 17:26 (EEST)

Nu îmi este clar la care dintre cei doi Iorga va referiti, la Iorga (Filip, monarhistul) sau la Iorga (Nicolae, istoricul si politicianul).

De aceea îmi permit sa citez din cartea celui de-al doilea, aparuta la semicentenarul independentei, Razboiul pentru independenta României - Actiuni diplomatice si stari de spirit (am îngrosat în text niste idei si concepte iar în italice am adaugat mici comentarii personale):

Cu toată opunerea statornică a lui Nicolae Ionescu, care găsi un singur vot ca să se adauge la al lui, Camera luă act de această stare de lucruri și pecetlui prin moțiunea ei «independența absolută», în credința că Puterile garante, în «dreptatea» lor, nu vor lipsi să o recunoască. Vorbind și de sprijinul avut din partea lor, Senatul, în care moțiunea fu presintată de D. Ghica, fostul președinte al Consiliului conservator, cerea Guvernului să lucreze nu numai pentru recunoașterea, dar și pentru garantarea independenței astfel solemn proclamate.

La 10 Maiu, delegațiile Corpurilor Legiuitoare se presintau la Palat, pentru a aduce [la cunostinta] lui Carol I-iu îndeplinirea dorinței lui celei mai fierbinți [aici Iorga exagereaza un pic, fiind în plina campanie electorala iar numire sa drept prim-ministru depindea si de voda: scrisorile schimbate cu Karl Anton îl aratau pe Carol sceptic iar tac-su îl sfatuia mereu sa nu se aventureze]. I.C. Brătianu, în numele Guvernului, înșira în fața prințului, acum un Suveran, întreaga listă a păcatelor săvârșite de Turcia și arăta hotărîrea să nu mai participăm la agonia Imperiului otoman, asigurând în același timp că nu e vorba de nicio «aventură», ci numai de «apărarea drepturilor și a independenței noastre». Domnului român i se dădea încredințarea că un popor întreg, care nu și-a vădit încă toate însușirile, îi va încunjura steagurile. Mitropolitul Primat, Calinic Miclescu, adăugia binecuvântările Bisericii. În numele Senatului, Dimitrie Brătianu punea, într’o ciudată legătură, pe Frederic-cel-Mare în capul lui Ștefan-cel-Mare și lui Mihai Viteazul. Rosetti, necontenitul îndemnător pe calea faptelor, constata că stăpânitorul îndeplinește făgăduielile făcute cu unsprezece ani în urmă, la sosirea sa în țară.

După cuvintele de mulțămire îndreptate fiecăruia dintre vorbitori, Domnul ceti apoi o frumoasă cuvântare al cărui text original e întreg în mâna lui Kogălniceanu. Într’însul el se presinta ca urmașul vechilor Voevozi în urmărirea visului lor de a înlătura ultima umilință, a «legăturilor rău definite și fără niciun temeiu care se chemau la Constantinopol suzeranitate și la București vasalitate». Hotărîrea luată încununa astfel silințile a două generații românești, de la Divanurile ad-hoc până atunci. În același timp, misiunea istorică pe care și-o atribuise creatorul de dinastie, se îndeplinise. Operei începute el era hotărît să-i consacre munca și devotamentul său, România trebuind să fie de acum înainte o țară absolut liberă și, în același timp, «un membru util, pacific și civilisator al marii familii a Statelor Europei». Marile Puteri, «auguștii suverani», ajutătorii statornici ai unei grele renașteri naționale nu vor putea să refuse unui popor vrednic de încredere prin faptele sale simpla recunoaștere a dreptului său la libertate. Independența românească, recăpătată, e de «înalt interes european». Proclamația înfocată către oștire amintia zilele de biruință de la Racova moldovenească și de la Călugărenii lui Mihai Viteazul.

Deci, în Parlament au fost transate lucrurile si s-a pus tara la cale, la 10 mai s-au vorbit vorbe (textele sunt disponibile în Monitorul oficial, în colectiile de cuvântari ale lui Carol, în colectiile de cuvântari ale lui Kogalniceanu si Bratianu, în presa zilei). Exact pe dos dupa cum prezentati dvs lucrurile.

Va multumesc anticipat pentru rabdarea pe care ati afisat-o si eu am terminat. Ramâne sa luptati cu constiinta dvs.

Cu stima,

Marian

PS: Proclamatia catre ostire la care se refera Iorga este Ordinul de zi din 10 mai 1877. 93.193.157.88 (discuție) 19 aprilie 2022 09:46 (EEST)

As dori o fotocopie sau o indicatie pentru un act diplomatic

Domnule RSandu,

tot înlocuiti sau adaugati pe unde apucati fraza urmatoare:

conform Constituției, Declarația a căpătat putere de lege prin sancțiunea și promulgarea regală, făcute a doua zi, pe 10 Mai 1877.

As dori sa-mi indicati care dintre cele 195 de state independente si-a declarat independenta printr-o lege? Printr-o declaratie de independenta cunosc destule, dar stim ca România e unica în felul ei, macar pentru faptul ca permite cetatenilor sa încalce articolul 152 din constitutie.
As mai dori sa-mi indicati si ce prevederi constitutionale îi dadeau competenta necesara "regelui" (o "promulgare regala" nu poate fi emisa decât de un rege sau de un print cu apelativ echivalent dar care e suveran peste o tara independenta, sa zicem cum e Monaco al carui print este alteta regala) sa sanctioneze o motiune parlamentara adresata guvernului (act executiv) si s-o transforme în lege (act normativ) adresata tarii.
Si ca sa duc pomana pâna la capat, v-as ruga sa-mi indicati si unde se gaseste respectivul act purtând semnatura excelentei sale principele Carol.

De aceea va rog respectuos ca daca mai scrieti undeva chestia asta s-o referentiati cu indicatia bibliografica indicând spre respectivul document.
Pâna atunci, independenta României a fost declarata de Kogalniceanu în dimineata si apoi repetatata în dupa-amiaza zilei de 9 mai (stil vechi) si recunoscuta în mod oficial de catre parlament, singurul îndreptatit prin constitutie sa reprezinte poporul român (vezi art. 38) iar Carol era "impotent" prin art. 92 (prevederile articolului echivalent din constitutia din 23 l-ar fi împiedicat pe Mihai sa-l gratieze pe Antonescu,... sau pe Maniu ... sau pe cei 1000 de studenti...). Carol era un fel de CEO (PDG pentru francofili), cineva adus sa domneasca peste o întreprindere care nu-i a lui.

Cu stima,
Marian

conform Constituției, Declarația a căpătat putere de lege prin sancțiunea și promulgarea regală

Domnule Razvan Sandu, daca nu va pricepeti la legi, decrete, motiuni, atributii si competente, poate ca n-ar strica sa va documentati si singur, la fel cum ati sfatuit pe altii sa o faca în cazul Insurectiei, cu trimiteri la Dexonline. Un dictionar de termeni juridice sau, de ce nu, o licenta în drept, ar fi mai bune decât Dex.

Va rog frumos, faceti un bine istoricilor si oferiti-le documentul cu semnatura regala (princiara, domneasca etc.) - este un document primordial pentru România si merita mediatizat.

Altminteri va faceti de rusine (acuma, în ce stare de degradare intelectuala au ajuns românii, poate ca nu ar mai conta acest lucru).

Acelasi ca cel mai de sus 93.193.154.107 (discuție) 5 ianuarie 2024 20:07 (EET)