August Zaleski
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Varșovia, Imperiul Rus[2] Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Londra, Anglia, Regatul Unit[8] Modificați la Wikidata
Cetățenie Polonia Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomist
diplomat
istoric
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[9]
limba poloneză Modificați la Wikidata
Guvernul polonez în exil Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deVladislav Racikevici[*][[Vladislav Racikevici (President of Poland from 1939 to 1947)|​]]
Succedat deStanisław Ostrowski[*][[Stanisław Ostrowski (politician polonez)|​]]
Ministru al afacerilor externe[*] Modificați la Wikidata
Ambasador Modificați la Wikidata

PremiiOrdinul Vulturul Alb
Ordinul Polonia Restituta în grad de mare cruce[*]
Ordinul Polonia Restituta în grad de comandor cu stea[*]
Grã-Cruz da Ordem Militar de Cristo[*][[Grã-Cruz da Ordem Militar de Cristo |​]]
Kotkaristi I klassi teenetemärk[*][[Kotkaristi I klassi teenetemärk |​]]
a Magyar Érdemrend nagykeresztje[*][[a Magyar Érdemrend nagykeresztje |​]]
Ordinul Trei Stele, clasa I[*]
Orden al Mérito de Chile[*][[Orden al Mérito de Chile (Chilean award)|​]]
Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta
...mai multe...
Partid politicIND  Modificați la Wikidata
Alma materȘcoala de Economie și Științe Politice din Londra
Semnătură

August Zaleski (n. 13 septembrie 1883, Varșovia – d. 7 aprilie 1972, Londra) a fost un politician și diplomat polonez, ministru al afacerilor externe (de două ori), Președintele al Republicii Poloneze în exil[10]

Biografie

modificare

A absolvit liceul din cartierul Praga din Varșovia în 1901. Înainte de Primul Război Mondial a terminat studiile la London School of Economics. A lucrat o perioadă de timp în calitate de bibliotecar al bunurilor familiei Krasiński. În 1917 a început să predea literatură și limba poloneză în Londra. Acolo a stabilit legături cu francmasoneria[11]. În timpul războiului i-a convins pe britanici că acțiunea lui Piłsudski nu este împotriva intereselor statelor din Ententa, ci împotriva Rusiei.

După recâștigarea independenței a devenit diplomat acreditat în Elveția, Grecia și Italia. A participat în lucrările Societății Națiunilor. După lovitura de stat din mai 1926 a fost ministru al afacerilor externe în toate guvernele până la 1932. Între anii 1928-1935 a fost senator. Îndeplinea funcție de șef al Consiliului de Administrație al Băncii de Comerț din Varșovia și președinte al Camerei de Comerț Polono-Americane.

În septembrie 1939, după anexarea teritoriului Poloniei de către Wehrmacht și Armata Roșie fiind rezultat al agresiunii Germaniei și URSS, August Zaleski a fugit în Franța, unde a fost numit ministru al afacerilor externe în guvernul polonez în exil (al doilea guvern al lui Władysław Sikorski).

Și-a dat demisia în iulie 1941, protestând astfel împotrivă acordului Sikorski-Maiski și al felului de negocieri, precum și al faptului că ministru al afacerilor externe a fost omis la formularea și încheierea acordului. După aceeia a devenit șef al Cancelariei Civile a Președintelui RP Władysław Raczkiewicz.

În 1947, după moartea lui Raczkiewicz a fost numit președintele RP în exil. Denumirea lui a născut controverse, pentru că primul candidat a fost Tomasz Arciszewski. Însă Paridul Socialist Polonez nu s-a opus denumirii lui, dar consecința haosului politic a fost căderea guvernului lui Arciszewski. În 1954, după terminarea mandatului de 7 ani, cei mai mulți politicieni din exil (printre ei generali Władysław Anders și Tadeusz Bór-Komorowski) au anunțat dezobediență față de el.

Considerând că August Zaleski a încălcat legea când și-a prelungit mandatul și având sprijinul Consiliului de Unitate Națională, opoziția a convocat în 1954 Sfatul celor Trei – post de șef al statului colegial substitutiv care a existat până la moartea lui August Zaleski din 1972. Primii membri ai Sfatului celor Trei erau Władysław Anders, Tomasz Arciszewski și Edward Raczyński.

Zaleski l-a numit pe Stanisław Ostrowski ca succesorul său. Sfatul celor Trei s-a desființat, recunoscând legimitatea succesorului care provenea din Partidul Socialist Polonez din exil. August Zaleski a fost înmormântat la Cimitirul Aviatorilor Polonezi din Newark, Marea Britanie.

A fost decorat printre altele, cu Ordinul al Crucii cu Vulturul din Estonia (1931)[12], Krzyżem Wielkim Ordinul portughez a lui Hristos , Marele Cruce a Ordinului lui Hristos din Portugalia (1931)[13]. În 1930 a fost numit cavaler al Marei Crucii Magistrale a cavalerilor de Malta Cavalerii de Malta[14]..

Pe 11 noiembrie 1935, „pentru fapte deosebite pentru Stat” a fost decorat cu Marea Panglică a Ordinului Polonia Restituta[15]. Când August Zaleski a devenit președintele RP pe 9 iunie 1947, a devenit cavaler al Ordinului Vultur Alb[16].

Referințe

modificare
  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ „August Zaleski”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ August Zaleski, SNAC, accesat în  
  4. ^ August Zaleski, Munzinger Personen, accesat în  
  5. ^ August Zaleski, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  6. ^ August Zaleski, Autoritatea BnF 
  7. ^ August Zaleski, Internetowy Polski Słownik Biograficzny 
  8. ^ „August Zaleski”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ IdRef, accesat în  
  10. ^ Garlicki, Andrzej (). Przewrót majowy. Warszawa: Czytelnik. p. 340. ISBN 83-07-00069-6.  Parametru necunoscut |autor link= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |pagina= ignorat (posibil, |pages=?) (ajutor)
  11. ^ Przemysław Waingertner. sacrificial/ Mason ofiarny Verificați valoarea |url= (ajutor).  Parametru necunoscut |lg= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |Data de acces= ignorat (ajutor)
  12. ^ Lista odznaczonych Orderem Krzyża z Orłem I klasy.
  13. ^ CIDADÃOS ESTRANGEIROS AGRACIADOS COM ORDENS PORTUGUESAS.  Parametru necunoscut |publicat= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |Data de acces= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |język= ignorat (ajutor)
  14. ^ Paweł Czerwiński, Zakon Maltański i stosunki jego z Polską na przestrzeni dziejów((Ordinul al Cavalerilor de Malta și relațiile lui cu Polonia de-a lungul veacurilor), s. 175.
  15. ^ Monitor Polonez|an=1935|număr=258|poziție=308
  16. ^ Krzysztof Filipow. Order Orła Białego (ed. Białystok 1995).  s. 55.