plusa

Romanian

Etymology

From plus +‎ -a.

Verb

a plusa (third-person singular present plusează, past participle plusat) 1st conj.

1. (card games) to raise

Conjugation

    conjugation of plusa (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a plusa
gerund			plusând
past participle			plusat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	plusez	plusezi	plusează	plusăm	plusați	plusează
	imperfect	plusam	plusai	plusa	plusam	plusați	plusau
	simple perfect	plusai	plusași	plusă	plusarăm	plusarăți	plusară
	pluperfect	plusasem	plusaseși	plusase	plusaserăm	plusaserăți	plusaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să plusez	să plusezi	să pluseze	să plusăm	să plusați	să pluseze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		plusează			plusați
	negative		nu plusa			nu plusați