Un Buddha va fi mereu inteles gresit 2

Iata si cealalta parte a discursului...

Pentru subtritrare alegeti Romanian

Un Buddha va fi mereu inteles gresit

Asta e una din realitatile vii, daca putina atentie acordam la ce s-a intamplat pe plantea asta cu fiecare care a aparut....afirmatia asta devine clara si e si normal sunt revolutionari sunt tiparosfaramtori si credintosfarmatori si pe deasupra mai o fac si cu zambetul pe buze , cu bratele deshise si cu ochii blajini si tandrii plini de compasiune pana la ultima lacrima si in acelasi timp atat de fermi incat se suie singuri pe cruce fara nici un fel de regret...isi mai cer si iertare pentru noi....



Pentru subtitrare selectati Romanian.

Colectie de Carti - Omrram Mikhael Aivahnov

Un om...

Am ras la povestioarele culese de el si am gasit multa intelepciune in munca si viata acestui Om...
Acum am gasit si un filmulet in care am gasit exact povestitorul din carti...

Vezi mai multe video din Film

Gandhi

Mahatma - Sprit Mare
Gandhi

Educatia ....si importanta sa....si mai ales unde incepe ea

Traim timpuri stim cu totii de ce natura si vedem , cei care au , ce se intampla cu copii nostrii si fiind constienti de ceea ce am suportat noi in sistemul educational si ce a sadit si cladit noi.
Vedem pe propriile noastre piei tabacite cate tipare dogme prosti si inutilitati sunt zvarlite in spatele indivizilor acestor societati de un sistem care prefera sa creeze marionete in locul oamenilor reali si autentici....si apare intrebarea:

Oare atltfel nu se poate?
Oare ca si parinte ma rezum la a crea pur biologic un copil ?
Este oare ceva mai mult de atat ?
Am un rol mai mare in viata acestei fiinte micute si aparent neajutoarate?
Cum si in ce mod il pot ajuta ?
Sunt capabil si mai ales vreau oare sa devin un parinte care ii respecta independenta si libertatea propriului sau copil ?

Raspunsul din punctul meu de vedere la aceste intrebari este un mare DA!

Cand oameni perecum Bruce Lipton in Sua , Rudolf Steiner in Germania inceputului de secol , Shetinin in Rusia Acum, au reusit sa fie pionieri in a arata ca importanta educatie este primordiala cand discutam despre membrii viitori ai unei societati si ca fiinta umana este mai mult decat o bucata de carne insufletita de o intamplare accidentala in univers....
noi suntem cei care avem in maini Tot ceea Ce Suntem.

Am atasat niste materiale care merita analizate cel putin.

Omraam Mikhael Aivhanov

Galvanoplastia Spirituala[1]

Rudolf Steiner

000a Educatia Copilului d.p.d.v. Al Stiintei Spirituale

293 Antropologie - Baza a Pedagogiei

Scoala lui Shetinin
Şcoala lui Shetinin

Anastasia

Nu voi posta decat o redirectionare spre un material foarte amplu si bine realizat in stilul pragmatic si realist al celor de la Iesirea Din Matrix, insa simt totusi impulsul de a completa cu faptul ca incet au aparut premisele formarii unei astfel de comunitati in Romania , o cumunitate in care oamenii si valorile descrise de in aceste carti sa fie transpuse in fapta si sa devina realitati, ca in rusia exista deja o scoala care are o astfel de abordare in ceea ce priveste educatia copiilor si se numeste scoala lui Shetinin ( sper sa nu-l fi botezat) , ca si in Romania exista o Alternativa educationala care are oarecum aceeasi abordare si este pedagoia Waldorf , iar ca si concluzie vreau sa punctez in faptul ca incet spre acest tip de fiinta umana ne indreptam fiecare in ritm propriu si pe calea proprie.

Ma bucur ca a aparut un material in care a fost prezentata aceasta zic eu valoroasa informatie pentru cei care o stiu valorifica.

Materialul complet se gaseste Aici.
Pentru mai multe detalii si informatii intrati aici.

Vipassana

Ce este meditaţia Vipassana?



Vipassana este una dintre cele mai vechi tehnici de meditatie din India. Intr-o perioada in care era de mult timp uitata, ea a fost redescoperita, acum 25 de secole, de Gautama Buddha. Vipassana inseamna “a vedea lucrurile asa cum sunt in realitate”. Este un proces de purificare personala prin observare interioara. La inceput se observa propria respiratie naturala, in scopul concentrarii atentiei. Cu ajutorul acestei atentii foarte ascutite se incepe observarea naturii schimbatoare a corpului si spiritului, a adevarurilor universale: al impermanentei, al suferintei si non-eului. Tocmai aceasta constientizare, prin intermediul experientei directe, constituie procesul de purificare. Calea, in ansamblul ei (Dhamma- in limba pali), este un remediu universal pentru probleme universale si nu reprezinta o religie sau o secta. Fiecare poate sa practice in mod liber, fara distinctie de rasa sau religie, oriunde si in orice moment, iar rezultatul se va dovedi salutar pentru toti.

Cum se poate învăţa

Tehnica de meditaţie Vipassana este predată în cursuri de zece zile, în care participanţii învaţă esenţa metodei şi practicii si acumuleaza suficientă experienţă practică pentru a experimenta rezultatele ei benefice. Nu este necesară o experienţă anterioară în meditaţie . După consultarea Codului de disciplină pentru cursurile Vipassana şi a programului cursurilor, puteţi completa cererea de înscriere pentru curs.

Unde se poate învăţa?

In România cursurile se organizează odată sau de două ori pe an în locuri închiriate.
În 2008 a fost organizat un curs în perioada 5 - 16 august în centrul ţării în comuna Moroieni, în apropiere de Sinaia şi Târgovişte. Informaţii despre datele cursurilor din 2009 şi modalităţile de înscriere se găsesc pe pagina de Cursuri (click aici) sau (click aici). Vă invităm să revizitaţi pagina ulterior. Informaţiile vor fi actualizate periodic. Dacă doriţi detalii suplimentare vă rugăm să trimiteţi întrebările dumneavoastră la adresa [email protected].
Pentru informaţii despre cursurile din alte părţi ale lumii, vă rugăm să vizitaţi www.dhamma.org (site-ul mondial al fundatiei Vipassana)

" Ce nu este Vipassana?

• Nu este un ritual bazat pe credinta oarba.
• Nu este nici un divertisment intelectual, nici unul filozofic.
• Nu este cura de odihna, nici tabara de vacanta, nici club de intruniri.
• Nu este mijloc de a fugi de greutatile vietii. Nu este centru de acordare de ajutoare materiale (hrana, adapost).

Ce mai este Vipassana?

• Este o tehnica ce are ca scop eliminarea suferintei.
• Este o arta de a trai care va permite sa aveti un rol pozitiv in societate.
• Este o metoda de purificare mentala care va permite sa faceti fata cu calm si echilibru tuturor problemelor si tensiunilor vietii.

Meditatia Vipassana permite atingerea telului cel mai inalt: eliberarea totala si Iluminarea. Scopul sau nu este de a vindeca maladiile fizice, dar purificarea mentala are ca efect secundar eliminarea multor maladii psiho-somatice. De fapt, Vipassana elimina cele trei cauze ale suferintelor noastre: dorinta, aversiunea si ignoranta. Printr-o practica continua, meditatia elimina tensiunile care se acumuleaza in viata cotidiana si desface “nodurile” create de obisnuinta de a reactiona in mod excesiv fata de situatiile agreabile sau dezagreabile. Chiar daca Vipassana este o tehnica pusa la punct de Buddha, practicarea ei nu este rezervata in exclusivitate budistilor. Nu se pune problema convertirii la o religie. Tehnica functioneaza pornind de la principiul ca toti oamenii au aceleasi probleme si deci o tehnica prin care se elimina aceste probleme trebuie sa fie universal aplicabila.

Persoane apartinand tuturor religiilor au putut experimenta binefacerile meditatiei Vipassana fara a fi vreodata in conflict cu religia lor.

Bineinteles, munca de purificare interioara, prin introspectie, nu este niciodata usoara. Trebuie, intr-adevar, sa nu-ti dramuiesti fortele. Prin propriul efort, practicantul (studentul) ajunge la realizarea sa personala, nimeni nu poate munci pentru aceasta in locul lui. Din acest motiv, meditatia va fi benefica numai pentru cei care lucreaza serios si respecta disciplina, care nu are alt scop decat propriul lor bine si protectia lor. Regulile de disciplina fac parte integranta din practica meditatiei.

Este adevarat ca zece zile sunt un interval de timp prea scurt pentru a ajunge la nivelurile cele mai profunde ale subconstientului si pentru a invata cum sa elimini complexele adanc inradacinate. Continuarea practicii constituie secretul reusitei in aceasta tehnica. Regulile de disciplina au fost stabilite din ratiuni practice si nu pentru satisfactia profesorului sau organizatorilor. Ele nu sunt nici expresia vreunui atasament la o traditie sau devotiune oarba la vreo religie, ci au ca fundament experienta practica, dobandita in timpul anilor, cu mii de studenti, ele fiind totodata stiintifice si rationale. Respectarea acestor reguli de disciplina creaza o atmosfera favorabila meditatiei, incalcarea lor perturband meditatia.

Credinte

Osho -varianta Dezbracatu-

Acum intram pe un teren minat si bine ca ii minat! sa de-a domnu sa dau de cat mai multe mine in calea mea imi plac minele !!! iubesc minele!!!
Fac parte din echipa special a Deminatorilor!am absolvit de curand in urma cu vro 200 de ani.

Discurs subtitrat

Scarface....din Poona....

sincer nu stiu ce sa spun , n-am putut niciodata sa ii pun o caracteristica acestui Om l-am iubit din prima clipa pentru ceea ce este si ceea ce a daruit ...restul.
cu respect taica Osho...

Un Mistic Nonconformist

Un om care este aproape de sufletul meu, un om al carui nonconformism e genial si unic unul dintre cei care au intors pe dos umanitatea .....prima data cand am vazut acest material video care-l postez aici nu m-am putut oprii din ras ....in stilu-ti caracteristic....

Jim Carry - Despre Trezire

Daca ar fi o scena de comedie n-as putea sa rad si totusi nu-mi pot abtine rasul in fata unui om care a jucat in atat de multe filme de comedie si nu numai a facut atatia oameni sa rada prin modul sau atat de caracteristic si original....
Taica Carry jos palaria ti-ai pus adevarata Fata!

Discursul este subtitrat

Renuntarea la gand - Eckhart Tolle

Omul nu are din punctul meu de vedere nevoie de nici un fel de prezentare postez aici o conferinta a sa si va las sa decideti singuri daca este nevoie sa descrii astfel de oameni!

Coincidenta?........nu prea cred.....

Profetiile de la Celestine ....

Cand am citit cartea prima data mi s-a parut fascinanta si asta sa intamplat in urma cu vro 3- 4 ani...adevarul prins dincolo de parabola nu imi pot permite sa va rapesc bucuria de a-l descoperii singuri si chiar va indemn sa o faceti ....evident doar daca simtiti ca e cazul....
si ar cam fi...:)))) oricum nu asta e ceea ce vreau sa ating aici ci sa fac o mica comparatie.
Cartea v-o recomand separat de comparatie si este cea care a stat la baza realizarii unui film care a iesit pe marile ecrane in 2007 film care se numeste ....

Profetiile de la Celestine

Am vazut filmul abia in urma cu o luna si ceva in Austria impreuna cu
o prietena si datorita motivului pentru care eram in acolo a avut o
semnificatie aparte filmul si un mesaj personal, nu asta e important,
am revenit in tara si la cateva sapt ma uit la un alt film foarte interesant...
........
Avatar.
Comparati voi...
lasand deoparte sf si alte chestii de gen...
vizionare placuta

Va pun aici luat de pe un site chinezesc filmul subtitrarea n-are desi
am incercat sa caut un loc unde este cu ...
asta e...
Pentru cei care doresc sa il ia de pe torrent dati clik aici.

Comunitate in inima Apusenilor

Meditatie orientala in izolarea Apusenil

or

Stefan Ciocan
Miercuri, 21 Iunie 2006

Ascunsi printre padurile Apusenilor, un grup de oameni au constituit o comunitate aparte, ghidata dupa regulile stricte de viata proprii culturilor orientale. In satul hunedorean Dumbrava de Sus traiesc "Copiii Soarelui", un grup de tineri care duc aici o viata linistita, echilibrata, lipsita de grijile ce apasa zi de zi asupra oamenilor care traiesc in lumea civilizata.
Membrii grupului practica meditatia "Vipassana", o disciplina indiana veche de mii de ani. In fiecare an, acestia organizeaza in catunul lor cursuri la care participa numerosi oameni din tara si din strainatate.

"Copiii Soarelui" sustin ca numai cu ajutorul meditatiei si al unor remedii naturiste, orice boala poate fi vindecata. Multe persoane bolnave urca pe cararile muntelui, pana in satucul ascuns intre crestele Apusenilor, cu speranta ca vor scapa de durerile sufletesti si trupesti.
Asociatia "Copiii Soarelui" si-a stabilit "cartierul general" in Muntii Metaliferi, in satul Dumbrava de Sus, situat la aproximativ 20 de kilometri de Brad. Zona este deosebit de pitoreasca pentru ca imbina blandetea crestelor cu padurile salbatice din care rasar ici

colo stanci golase.
Drumul spre catunul unde s-au retras tinerii practicanti ai meditatiei indiene este anevoios, ingust si ascuns de relief. Pe culmea unui munte

, asociatia a cumparat mai multe gospodarii traditionale si le-a transformat intr-un cartier general, suficient pentru traiul cotidian al comunitatii si capabil sa primeasca in fiecare vara cateva zeci de cursanti.

"Adi de la Brad", un guru in Apuseni

Coordonatorul Asociatiei "Copiii Soarelui" este Adrian Ardelean Farcas, pe care toata lume il cunoaste sub numele

de "Adi de la Brad". "Guru" din Apuseni s-a dovedit deosebit de deschis in fata reportofonului si a aparatului de fotografiat. In jurul sau s-au adunat imediat mai multi tineri, despre care am aflat mai tarziu ca sunt membri fondatori ai asociatiei.
De la inceput am fost mirati ca fiecare dintre "Copiii Soarelui" este mult mai in varsta decat arata. Inca de la inceputul discutiei, Adi de la Brad ne-a pus diagnostice medicale. "Ai grija! Tu ai probleme cu inima, tu ai probleme cu stomacul, tu ai probleme cu ficatul", lucruri perfect adevarate, descoperite de fiecare dintre noi cu ceva timp inainte, in urma unor consultatii medicale de specialitate.
Dupa ce am mai stat putin de vorba, ne-a surprins din nou atentionandu-l pe unul dintre membrii echipei: "Dumneata ai o minte tare agitata. Daca nu ai fi atat de nelinistit, ai intelege ce trebuie sa faci mult mai usor. Dumneata suferi, ai ceva care te nelinisteste si, cu toate ca pari foarte calm si optimist, nu e deloc asa. Sper sa nu te superi, dar procedezi gresit. E ca si cum ai merge in padure si ai incerca sa tai copacul cel mai gros de la mijloc, in loc sa ai rabdare, sa sapi la radacina lui si sa-l slabesti pana cand cade singur". Avea din nou dreptate.

"Vipassana" - meditatia "importata" din India

"Meditatia "Vipassana" este una dintre cele mai vechi tehnici de acest fel din India. Intr-o perioada in care era demult uitata, a fost redescoperita cu secole in urma de catre Gautama Buddha. Vipassana inseamna sa vezi lucrurile asa cum sunt ele in realitate. E un proces de purificare personala prin observare interioara", mai spune Adi de la Brad. El precizeaza ca Asociatia "Copiii Soarelui" este o organizatie

non-profit perfect legala si ca aceasta nu are nici un caracter religios.
"Organizam patru cursuri de meditatie de cate 10 zile in fiecare vara. Sa fim intelesi: nimeni nu te converteste la nici o religie. Oricine vrea sa invete este binevenit la noi. Cei care au probleme medicale sa nu creada ca vin aici, pune cineva mana pe ei si se vindeca. Vipassana elimina cele trei cauze ale suferintelor: dorinta, aversiunea si ignoranta - probleme de natura psihica. Ca purificarea mentala, alaturata unor remedii naturiste, are ca efect secundar si indepartarea unor afectiuni e altceva. Cine crede ca doctorul te vindeca, e un ignorant. Tu singur te vindeci. Trebuie doar sa vrei cu adevarat acest lucru. Nici eu nu vindec pe nimeni. Le spun doar unde au gresit si ce trebuie sa faca pentru ca starea lor sa fie mai buna", mai adauga Guru din Apuseni.

Locul incarcat cu energie

Dupa cum declara Ardelean Farcas, locul in care este situat centrul constituit de "Copiii Soarelui" are calitati unice in lume. In 1984, impreuna cu un prieten, el a zarit o lumina puternica pe culmea dealului, aproape de un palc de case. Apoi a constatat ca acolo se afla "cel mai puternic generator de energie benefica din tara", amplasament care este mult mai bun decat cele din Muntii Fagaras, unde, de obicei, se aduna yoghini din toata tara.
In urma cu sapte ani, a reusit sa faca rost de bani, sa cumpere cele cateva gospodarii si sa se instaleze aici cu ceilalti membri fondatori ai asociatiei. Aproape de catun, pe culmea unui deal, se afla o cruce de piatra, ridicata in urma cu mai bine de 100 de ani, despre care Adi de la Brad sustine ca emite si ea energii pozitive, iar vanatorii care trec prin zona o ocolesc pentru a nu avea dureri de cap din cauza ca au plecat la drum cu gandul de a ucide.

Printi din Emiratele Unite, tratati la Dumbrava de Sus

Adi de la Brad mai povesteste ca, impreuna cu colegii sai din asociatie, a descoperit mai multe remedii pentru diferite afectiuni fizice, multe dintre ele fiind chiar patentate de institutiile abilitate in acest sens. "De exemplu, si cancerul de plamani se poate vindeca, daca persoana respectiva poate ajunge la un echilibru interior

. Am avut si un copil bolnav de SIDA caruia i-am aplicat un tratament si, dupa 24 de zile, am reusit sa demonstrez ca maladia a disparut", sustine Guru din Apuseni.
"Copiii Soarelui" povestesc cum la centrul din Dumbrava de Sus vin persoane suferinde din toata lumea. La ajutorul lor au apelat persoane din SUA, Canada, Germania, Australia, Grecia, Cipru si multe alte tari, care nu au putut fi vindecate prin metode traditionale. Printre cei care s-au dus la Dumbrava pentru a se trata s-a numarat chiar si un cuplu princiar din Emiratele Arabe Unite.
Membrii asociatiei nu au dat, insa, nume, spunand ca toate datele legate de persoanele care le cer ajutorul sunt confidentiale.

Se gospodaresc singuri dupa reguli stricte

Membrii asociatiei traiesc din ceea ce produce pamantul. Cateva firme ii mai ajuta cu bani, dar aceste sume nu sunt de ajuns pentru a organiza cursuri si pentru a gazdui zecile de participanti la aceste instruiri. Pe intreaga suprafata arabila a dealului lor exista culturi de cartofi, varza, fasole, morcovi sau ceapa. Fructele sunt si ele o sursa importanta de supravietuire. Toamna, mari cantitati de mere si cartofi sunt transportate in judetul Arad, unde sunt schimbate pe faina si alte produse agricole ce nu pot fi obtinute in Dumbrava de Sus.
"Suntem un fel de haiduci. Traim izolati pentru ca asa e mai bine pentru noi. Multi au incercat sa ne puna "bete-n roate", dar au incetat atunci cand si-au dat seama ca nu vrem raul nimanui, ci dimpotriva. Ne trezim dis-de-dimineata si mergem la munca campului. Cursurile pe care le organizam in fiecare an sunt gratuite. Noi asiguram tot ceea ce este necesar pentru desfasurarea acestora, inclusiv masa si cazarea", mai spune, zambind, Ardelean Farcas.


Am preluat articolul din Romania libera pentru ca am primit intr-un mail ceva foarte vag despre aceasta comunitate din Apuseni si acum dupa ce am rasfoit putin netul am gasit mai multe articole despre ei. Ma gandesc in vara asta sa le fac o vizita daca ma vor primi macar pentru 10 zile:P.

What The Bleep Do We Know - Ce Naiba Stim Noi De Fapt

Ce Naiba Stim Noi De Fapt

L-am vazut in aceeasi perioada cu The Secret si apoi am trecut si la al doilea ca mai apoi sa imi cumpar cartea si sa pot azi sa afirm ca acel 2006 a fost un an plin de informatii am ajuns si la Frecventa Geniu si la Tolle si la multe altele in acel an si azi sunt bucuros sa impartasesc cu voi multi poate l-ati vazut deja poate nu am adaugat si niste paragrafe din carte ca sa fie mai interesant :P

Detalii

Succesul filmului What the Bleep Do We Know!? a fost doar începutul calatoriei. Multi români au vazut deja acest film, desi în mod oficial el nu exista în România. Modul în care a circulat („underground”) graieste el însusi despre setea de cunoastere a românului, dar si despre cât de mult era asteptat un asemenea film. Este un film care zguduie din temelii perceptia si atitudinea umana, un film care a creat fani printre toate nivelurile de receptare, inteligenta si cunoastere.
Producatorii si scenaristii lui au simtit ca trebuia sa aduca si „negrul” cuvântului pe albul hârtiei. Alt nivel de receptare si, mai ales, alte posibilitati de a aduce alte informatii, ori de a le întari pe cele existente în film.
Aceasta carte foloseste ideile, conceptele si stiinta care sondeaza si scormoneste mintea omeneasca precum minerul într-o mina, dar reprezinta doar un punct de pornire de unde poate începe explorarea în profunzime a noii paradigme. Fizica cuantica a proceselor noastre interioare si granitele exterioare ale universului cunoscut sunt cele ce trebuie recunoscute. Desfacatorul de conserve pentru constiinta este reprezentat de însasi actiunea de a pune Marile Întrebari.
Necesitatea schimbarii paradigmei actuale într-una noua, care sa cuprinda constiinta printre factorii care influenteaza viata si realitatea pe Pamânt, pare sa fie una din cele mai importante concluzii pe care cititorul o poate avea la finele lecturii acestei carti senzationale.

What the Bleep Do We Know?! – Ce naiba stim noi, de fapt?! este o carte ce contine o stiinta uluitoare. Cu ajutorul a mai mult de o duzina de oameni de stiinta, cercetatori renumiti si teoreticieni, pornesti într-o calatorie având pe nas ochelarii fizicii cuantice; pornesti într-un univers care este mai bizar si mai viu decât ne-am imaginat vreodata. Apoi, esti dus mai departe, la marginea exterioara a granitei cunoasterii noastre stiintifice despre constiinta, perceptie, chimia corpului si structura creierului. Din ce este facut gândul? Din ce este facuta realitatea? Si, cel mai important, cum poate schimba un gând natura realitatii?
Aceasta stiinta ne conduce nu doar în lumea materiala, ci într-un tarâm profund al spiritualitatii. Daca observatia afecteaza rezultatul, atunci noi nu doar facem parte din univers, ci suntem participanti în el. Daca gândurile sunt mai mult decât intersectii electrice neuronale întâmplatoare, atunci constiinta este mai mult decât un accident anatomic. Exista o putere mai mare, dar este cu adevarat acolo, în afara noastra? Unde este linia de demarcatie dintre acolo, afara si aici, înauntru?

Extrase din carte:

„Majoritatea oamenilor prefera sa ramâna în zona de siguranta decât sa intre în astfel de încurcaturi. Chiar daca se lovesc direct de o întrebare, mai mult ca sigur vor fugi de ea, îsi vor ascunde capul în nisip sau îsi vor gasi repede de lucru cu altceva.
De ce sa pui o Mare Întrebare? A pune o Mare Întrebare este o invitatie la aventura, o calatorie spre a descoperi. Este incitant sa pornesti într-o aventura noua; exista o fericire a libertatii, libertatea de a explora teritorii noi.
Asa ca, de ce nu punem aceste întrebari? Pentru ca, punând întrebari, se deschide usa catre haos, catre necunoscut si catre imprevizibil. În momentul în care pui o întrebare la care chiar nu stii raspunsul, ti se deschide calea catre un tarâm al tuturor posibilitatilor. Esti dispus sa primesti un raspuns care ar putea sa nu îti placa sau cu care sa nu fii de acord? Daca te face sa te simti incomod sau daca te departeaza de siguranta pe care ti-ai creat-o pentru tine însuti? Daca raspunsul nu este ce vrei tu sa auzi?
Ca sa pui o întrebare nu îti trebuie muschi, ci curaj.”

Cine ce vede!?

Cinci niveluri stabile de procesare ale creierului. Aceasta este tocmai ce ati facut pentru a „vedea” fiecare din aceste litere. Nu este vorba doar de faptul ca ochii au trimis catre „voi” niste imagini continând fiecare litera. Creierul vostru a procesat informatiile vizuale trimise catre el de ochi pentru a construi aceste litere. Realizeaza acest lucru spargând, reducând impulsurile care ajung la el la forme de baza, la culori si tipare de baza. Apoi, începe actiunea de potrivire a tiparelor cu amintirile despre lucruri similare stocate deja, asociind acestea cu emotiile si însemnatatea evenimentelor, legându-le pe toate la un loc într-o singura fotografie ce integreaza totul si pe care o trimite lobului frontal de 40 de ori pe secunda. Asa este. Noi nici macar nu vedem în mod continuu, ci este un fel de film alcatuit din fotograme ce se deruleaza fulgerator, dar si cu intermitente.
Aceasta înseamna ca tot ceea ce vedeti este pictat de creierul vostru. El picteaza fiecare frunza a fiecarui copac pe care îl vedeti. Picteaza conectându-se cu amintirile sau retelele neuronale ce contin informatii despre frunza, culoare, marime, forma, punând toate acestea cumva la un loc. Pare foarte scandalos si contrar felului în care ne învârtim prin lume. Cum au ajuns neurofiziologii la aceasta schema?
Dovada ca, de fapt, nu ochii percep, ci creierul, este demonstrata si la un nivel mai putin dramatic: locul unde nervul optic trece prin globul ocular înspre creier, nu are receptori vizuali. Prin urmare, ne-am astepta ca, daca închidem un ochi, sa vedem un punct negru în centru. Dar nu se întâmpla asa. Si aceasta pentru ca nu ochiul picteaza tabloul, ci creierul.

Mai multe informatii...

Oamenii de stiinta au descoperit ca daca masoara din punct de vedere electric ceea ce iese din creierul unei persoane (folosind RMN sau scannere PET, de exemplu) atunci când priveste un obiect si apoi când doar îsi imagineaza acel obiect, în ambele cazuri sunt active aceleasi zone ale creierului. Închiderea ochilor si vizualizarea obiectului, produce aceleasi tipare ale creierului ca si privirea acelui obiect.
Creierul nu numai ca nu distinge între ceea ce vede în mediul înconjurator si ceea ce-si imagineaza, dar se pare ca nu stie nici diferenta dintre actiunea în sine facuta si actiunea vizualizata. Acest fapt a fost descoperit pentru prima data în anii ’30, de Edmund Jacobson, M.D. (creatorul Tehnicii de Relaxare Progresiva pentru reducerea stresului). Când dr. Jacobson a rugat subiectii sa vizualizeze actiuni fizice, a descoperit miscari foarte subtile musculare care corespundeau cu miscarile muschilor care ar fi fost implicati în activitatea respectiva. Aceasta informatie a fost foarte bine folosita de multi sportivi, în lumea întreaga.

Adevarul despre perceptie

Perceptia este un proces complex, cu multe fatete, care începe atunci când neuronii receptori capteaza o informatie din mediul înconjurator si o trimit, sub forma impulsurilor electrice, creierului. Ca toate fiintele vii, receptorii nostri sunt limitati. Nu putem vedea lumina infrarosie, nu putem simti câmpurile electromagnetice asa cum fac pasarile (folosind aceste informatii pentru a naviga). Cu toate acestea, cantitatea de informatii care vine prin cele cinci simturi este uluitoare – undeva în jurul a 400 de miliarde de biti pe secunda.
Evident, nu privim si nu procesam constient nimic din toata aceasta cantitate. Cercetatorii spun ca numai aproximativ 2000 de biti trec prin constiinta noastra. Asa ca, în timp ce creierul trece la treaba „încercând sa creeze pentru noi o poveste despre lume”, dupa cum spune dr. Andrew Newberg, „trebuie sa si scape de o multime de informatii”.
De exemplu, în timp ce cititi aceste cuvinte, chiar daca simturile voastre receptioneaza temperatura din camera, senzatia corpului vostru aflat pe scaun, textura hainelor la nivelul pielii voastre, zgomotul frigiderului si mirosul samponului pe care l-ati folosit, sunteti mai degraba inconstienti de toate acestea în timp ce va concentrati asupra cuvintelor cartii. Dr. Newberg continua:

„ Creierul trebuie sa vada si sa sorteze o cantitate enorma de informatii care este inimaginabila pentru noi. Realizeaza aceasta inhibând alte lucruri, prin oprirea anumitor raspunsuri si a anumitor informatii neuronale de a ajunge în constiinta noastra. Si, facând astfel, noi ignoram chiar scaunul pe care stam. Aceasta este scoaterea din monitor a cunoscutului. Apoi se elimina necunoscutul...
Daca vedem ceva ce creierul nu poate identifica, ne agatam de ceva similar. (Nu este o veverita... dar e ceva similar cu ea) Daca nu gasim nimic apropiat sau daca e ceva ce stim ca nu este real, dam la o parte spunând probabil ca mi-am imaginat doar.”

Asa ca, de fapt, noi nu percepem realitatea, noi vedem imaginea realitatii pe care creierul nostru a construit-o pe baza imputurilor senzoriale si a nenumaratelor asocieri extrase din vasta retea neuronala a creierului. „Depinde de experientele pe care le-ati avut si felul în care procesati informatia, ceea ce creeaza, cu adevarat, lumea voastra vizuala... Pâna la urma, creierul este ceea ce percepe realitatea si ceea ce creeaza reprezentarea noastra despre lume”, afirma dr. Newberg.

Emotii si Perceptii

Cercetarile doctoritei Pert la Institutele Nationale de Sanatate (National Institutes of Health) sugereaza ca nu numai ceea ce credem este real, dar si felul în care simtim despre ceea ce simturile noastre percep, ceea ce determina daca si felul în care vom percepe. Ea spune: „Emotiile noastre decid ce merita atentia noastra... Decizia despre ce devine gând ivit din constiinta si ce ramâne un gând nedigerat, un tipar ramas îngropat adânc în corp, este mediata de receptori.”
Dupa cum spune Joe Dispenza: „Emotiile sunt menite sa stimuleze chimic ceva în memoria pe termen lung. De aceea le avem.” Emotiile noastre sunt legate/conectate la un nivel inferior al procesarii vizuale, undeva în apropierea primului pas. Acest lucru are un sens din punct de vedere al evolutionismului. Daca mergând pe poteca apare în fata ta un tigru, vei procesa aceasta imagine si vei începe sa fugi înainte de a întelege de ce.
400 de miliarde de biti pe secunda! Chiar si daca eliminam lucrurile care sunt nereale (martienii) si pe cele care sunt „irelevante”(mirosul samponului), tot ramân o multime de biti. Emotiile dau acestora greutatea si importanta lor relativa. Ele sunt scurtatura catre perceptie. Ele ne ofera si capacitatea unica de a nu vedea ceea ce nu vrem sa vedem.

Paradigma si perceptie

Deci, daca ne construim realitatea din deja existenta magazie de amintiri, emotii si asocieri, cum am putea percepe ceva nou vreodata?
Cheia este o noua cunoastere. Largind paradigma, modelul nostru despre ceea ce este real si posibil, adaugam noi optiuni listei pe care o pastreaza creierul nostru. Ţineti cont ca acea lista nu este decât o descriere a realitatii care se bazeaza pe experienta personala; nu este realitatea însasi. O noua cunoastere ne poate deschide mintea catre noi tipuri si noi nivele de perceptie si experienta.
Este importanta o informatie noua, dar o cunoastere completa implica atât întelegerea, cât si experienta. Daca vrei ca cineva sa stie cum este sa manânce o piersica, poti sa-i dai informatii despre asta – „este zemoasa si dulce si moale...” – dar nu va stii niciodata, cu adevarat, pâna când nu va musca din acea piersica. Asa ca, pentru a ne largi paradigma si a ne deschide catre o viata mai buna, ne trebuie si experiente noi.
Este De exemplu, când a fost ultima oara când ati facut ceva atât de inimaginabil încât, ramânând cu gura cascata, sa spuneti: „nu pot sa cred ca am facut asta!”?
Este În Calatorie catre Ixtlan, Carlos Castaneda aminteste una din lectiile lui Don Juan: a te pândi pe tine însuti. Cu alte cuvinte, a-ti învata propriile obiceiuri ca si când ai studia pe altcineva, astfel încât sa te poti surprinde atunci când faci ceva ce este un obicei si sa schimbi, facând ceva complet nou. Dar ne întoarcem la vechile întrebari: daca percepi numai ceea ce stii, cum vei putea percepe vreodata ceva nou? Daca te creezi pe tine, cum vei putea creea un nou tine?
Odata ce s-a înteles ca noi putem experimenta viata în limitele cunoscutului, a ceea ce cunoastem deja, devine evident ca, daca ne dorim o viata mai bogata, daca dorim mai multe oportunitati de dezvoltare, realizare si fericire, atunci avem nevoie sa facem o miscare puternica în noi însine, punându-ne mari întrebari, experimentând noi emotii si adunând mai multe informatii/date în retelele noastre neuronale.

Noi ne cream lumea

Concluzia, cel putin atât cât a putut stiinta sa realizeze pâna acum, este urmatoarea: Noi cream lumea pe care o percepem. Când deschid ochii si privesc în jur, nu vad „lumea”, ci lumea pe care echipamentul uman senzorial este capabil s-o vada, lumea pe care sistemul meu de credinte îmi permite s-o vad si lumea pe care emotiile mele vor sau nu s-o vada.
Cu toate ca respingem aceasta notiune si vrem sa credem ca exista o „lume reala” pe care o putem percepe cu totii si asupra careia sa cadem de acord, de fapt, deseori oamenii – si poate ca întotdeauna – au o perceptie cu totul diferita a acelorasi lucruri. De exemplu, când este descrisa o crima de catre mai multi martori (ca în filmul japonez Rashomon), versiunile despre „ce anume s-a întâmplat de fapt” difera mult – nu numai în ceea ce priveste detaliile, dar chiar si în privinta înfatisarii (cum ar fi culoarea parului, înaltimea, îmbracamintea) atât a victimei, cât si a criminalului. Fiecare martor crede ca el sau ea detine povestea adevarata, dar ceea ce detin cu adevarat este propria lor perceptie despre ceea ce s-a întâmplat.
Noi ne cream lumea mereu în miliarde de feluri. Din punct de vedere stiintific, vederea si perceptia sunt cele mai evidente si demonstrabile modalitati prin care facem astfel. Marea întrebare este: totul se opreste aici? Este aceasta limita pâna la care afectam lumea pe care o vedem?

Un pas mai departe

Ca nu cumva sa credeti ca stiinta a ajuns la capitolul descurcarii itelor misterului vederii, hai sa ne aruncam mai jos în stiti-voi-care-gaura (rabbit hole).
Karl Pribram a revolutionat felul în care gândesc oamenii despre creier prin afirmatia ca acesta este esentialmente holografic. Karl Pribram a afirmat ca procesarile sunt raspândite în tot creierul si ca, întocmai ca o holograma, fiecare parte contine întregul. Acest lucru a fost suficient de ciudat în sine, dar apoi Karl Pribram a aplicat acest model felului în care percepem. El a spus ca universul este, în esenta, holografic si ca singurul motiv pentru care noi simtim ca suntem „în” realitate, în loc sa „percepem” doar realitatea, este faptul ca acest creier se conecteaza holografic cu acel „acolo, afara” (caz în care timpul si spatiul dispar - de fapt, este o alterare a frecventei si a relatiilor de faza) si astfel perceptia noastra nu este doar procesata în creier, ci mutându-se în afara creierului, interactioneaza cu „acolo, afara”(spatiul cosmic).
De aceea, indiferent de cât de buna este realitatea virtuala, nu va va convinge niciodata ca sunteti „în” acea realitate.
Dar daca realitatea este holografica, este posibil sa o percepem direct? Simturile noastre sunt limitate; sunt ca formele de taiat biscuiti presând realitatea. Cu toate acestea, întâlnim exploratori în constiinta relatând ca este posibil sa experimentam lumea complet, direct, întregul univers si o boaba de nisip, totul deodata. Si din acel punct de vedere, totul – tot ceea ce percepem prin simturile noastre – este maya, iluzie. Deci, nu este vorba decât de punctul de vedere, de perspectiva.

Dorinta si pasiunea - prieteni sau dusmani?

Dorinta si pasiunea alimenteaza evolutia si schimbarea. Dr. Dispenza spune: „trebuie sa ai disponibilitatea si pasiunea de a iesi din propriile limite de confort”. Cu siguranta, aceasta scena din viata lui Iisus e una de pasiune: „Si, facându-Si un bici din streanguri, i-a scos pe toti afara din templu, si oile si boii, si schimbatorilor le-a varsat banii si le-a rasturnat mesele.”(Ioan 2:15).
Când analizam o dorinta data, e important sa facem doua lucruri: sa nu judecam si sa fim sinceri cu privire la adevaratul obiect al dorintei. Pentru a examina cu claritate o dorinta, orice tendinta de a judeca trebuie sa dispara, deoarece nu reprezinta altceva decât o etichetare a respectivei dorinte ca fiind rea, fapt ce o trimite în mecanismul respingerii. Dorinta apare. Cineva îti ia fata pe autostrada, pentru un moment dorinta ta este sa ai un tun cu laser cu ajutorul caruia sa-l spulberi de pe drum. Daca te simti groaznic si rusinat, atunci ai toate sansele ca motivul mâniei tale sa nu fie niciodata descoperit.
Cât priveste adevaratul motiv al dorintei, iata un exemplu: cineva candideaza pentru o functie publica dorindu-si puterea. Dar, foarte adesea, oamenii încep sa se simta vinovati cu privire la adevaratul motiv al dorintei lor si intra într-un dans al declaratiilor în care afirma ca doresc sa-i ajute pe cetateni - când ei, de fapt, vor sa experimenteze sentimentul puterii. Si cine poate spune ca pentru ei acest lucru nu reprezinta un pas înainte pe scara evolutiei? Sau vor afirma poate ca-si doresc puterea pentru a contrabalansa un sentiment adânc de insecurirtate si lipsa a valorii. În acest caz, obtinerea puterii nu le va aduce niciun beneficiu.
Exista si un motiv foarte pragmatic pentru care e imperativ sa ajungem la radacina dorintei. Manifestarea! Asa cum a mentionat Bill Tiller, va doriti o concentrare a mintii asupra unui singur punct. Daca adevarata dorinta este dublata de una corecta din punct de vedere politic sau o dorinta are o alta la baza sa, înseamna ca sunt activate doua retele neurale. Iar odata ajunsi în acest punct, e vorba de o diviziune ce nu poate fi rezolvata prin intentie. Dar, înainte de aceasta, se pune marea întrebare: oare ce dorinta din alaiul nesfârsit (sau care, cel putin, pare astfel) va trebui sa fie activata?

Alegerea

Cineva este în fata unei alegeri. Dar oare cine alege de fapt? Din ratiuni de simplitate, sa zicem ca e vorba de una din doua entitati. Una e personalitatea, iar cealalta sinele transcedental. Acest mod de organizare al celor doua aspecte ale noastre ne duce înapoi la separarea ego/Dumnezeu, materie/spirit. Stim ca daca personalitatea e cea care face alegerea, aceasta va proveni din retelele neurale preexistente, însemnând experiente si emotii trecute, ca si dependentele fata de acestea. Într-un asemenea caz, pe butonul declansare am putea lipi eticheta repetitie. Si mai adesea, aceasta alegere provine dintr-o decizie inconstienta, asa cum se întâmpla cu animalele de laborator care continua sa apese pe pârghia peptidelor.
Adevaratul buton declansator provine din zona spirituala. În acest caz, alegerea nu este motivata de trecut, ci de transformarea necunoscutului în cunoscut - adica de evolutie. Având în vedere acestea, apare o întrebare interesanta – cum putem sti, în fata unei dorinte trezite, daca aceasta este bazata pe ego sau pe suflet? Mai cu seama daca luam în considerare faptul ca dorintele provenite din zona spirituala sunt putin mai ciudate, mai stranii în comparatie cu rutina noastra cotidiana.
Exista unele exemple importante ale acestui fapt în istoriile studentilor si învatatorilor spirituali. În multe relatii de acest tip, învatatorul este vocea naturii spirituale adormite a studentului. Ideea fundamentala a acestui fapt este ca daca ar lucra singur, studentului i-ar lua mii de ani pâna sa-si auda propria voce interioara, asa ca i-o comunica învatatorul. În mod obisnuit, noi credem ca razboiul este rau, nu-i asa? Dar în exemplul lui Krishna, el conduce carul de razboi al lui Arjuna, spunându-i ca sarcina lui spirituala este sa mearga si sa lupte.
Un alt exemplu este o poveste buddhista despre Marpa si Milarepa, care construiesc o uriasa casa de piatra. Dupa ce o finalizeaza, Marpa îi cere lui Milarepa sa puna fiecare piatra înapoi de unde a luat-o, deconstruind întreaga casa. Acest lucru suna nebunesc, dar nici pe departe atât de mult ca faptul ca au repetat acest dans de înca patru ori.
Don Juan l-a pus pe studentul sau Carlos Castaneda, astazi un autor celebru, sa manânce la cina hamburgeri timp de luni de zile. Oare Don Juan credea în iluminarea prin hamburgeri si cartofi prajiti? Dupa câteva luni, o femeie tânara si frumoasa a intrat cautându-l pe Carlos. Acesta a ramas tacut pâna când o limuzina eleganta a oprit. Femeia a spus: „E Carlos”, moment în care Carlos a realizat ca, de fapt, cauta faima, iar în acea clipa si-a înteles adevarata natura.
Foarte adesea, vocile provenite din partea transcedentala conduc la o transformare pe care nimeni n-ar fi crezut-o posibila. Iata de ce este atât de important sa nu judecam dorintele, ci sa le examinam atent înainte de a alege. Si, în plus, mai e si alegerea.
Iata ce ne spune Dr. Pert: „Liberul arbitru se gaseste în cortexul nostru frontal, iar noi ne putem antrena sa facem alegeri mai inteligente si sa fim constienti de alegerile pe care le facem. Ei bine, eu cred ca acest lucru reclama exercitiu, diferite feluri de exercitii. Putem merge la sala pentru a ne întari bicepsii sau ne putem antrena cortexul frontal recurgând la yoga, meditatie si alte practici”.
Asadar, cine alege? Desigur, noi o facem, dar ajungem din nou într-un punct în care ne întoarcem la întrebarea: cine sunt eu? Ce aspect al nostru alege (personalitate/ego sau spiritul transcedental)? Din punct de vedere neurologic, se pare ca întrebarea poate fi reformulata astfel: oare alegerea provine dintr-o retea neurala existenta sau din cortexul frontal? Profitam de avantajul oferit de caracterul cuantic aleatoriu, ce ne permite sa alegem ceva nou, sau suntem un dispozitiv mecanic, ce actioneaza întotdeauna pe baza unor conditii preexistente (vechi)?
Si ne întoarcem înca o data la întrebarea: în ce lume traim? Într-un univers viu, organic si interconectat sau într-unul divizat si imobil?
Noi alegem.



Intentia

Iar de cealalta parte a alegerii e actiunea! Când dr. Tiller si-a desfasurat cercetarea cu privire la capacitatea intentiei de a influenta sistemele fizice, el a folosit „patru meditatori foarte bine calificati”. Dupa cum sugereaza dr. Pert, aceasta abilitate de a mânui intentia este un talent ce poate fi dezvoltat. Dr. Tiller adauga cu privire la abilitatea de a focaliza intentia: „Acesta e motivul pentru care unele învataturi oculte stravechi învatau oamenii sa se concentreze asupra unei flacari. În acest fel înveti sa îti aduci atentia pe un canal foarte îngust, astfel încât densitatea energetica devine mai mare”.
În acest punct vorbim tot despre crearea realitatii. Dar acum este vorba de motivul pentru care cream ceea ce suntem, de nivelurile de la care cream si de modul în care facem aceste creatii mai constiente si mai puternice. Se pare ca extraordinarul nostru creier este conectat cu lobul frontal tocmai în acest scop. Dr. Dispenza spune:

„Ceea ce ne diferentiaza de toate celelalte specii este raportul lobului frontal cu restul creierului. Lobul frontal e o zona a creierului responsabila de intentia ferma, luarea deciziilor, reglarea comportamentului si inspiratie. Si, pe masura ce dezvoltam aceasta abilitate ca fiinte umane, vom lua alte decizii care, de fapt, ne vor influenta potentialul si evolutia.
O decizie care i-ar lua unui câine în mod literal mii de ani, poate fi rezolvata de fiinta umana în numai câteva momente, datorita dimensiunilor mai mari ale lobului frontal.”

Am vorbit asadar despre motivul pentru care dorinta e necesara si nu întotdeauna „rea”. Si iata de ce: pentru a aduce în realitate sanatatea, bogatia si fericirea trebuie sa luam decizii si sa ne aliniem la ele prin intentie. Iar daca înca simtiti o legatura imperfecta cu aceste lucruri, Ledwith ne explica mai departe: „Si de ce nu pot atinge aceste lucruri? În esenta, din cauza lipsei concentrarii. Nu putem sta concentrati, mintea umbla încolo si-ncoace, iar noi suntem prea puternic racordati la vibratiile planului material”. Aici e aici. Pentru ca intentia sa functioneze cu adevarat, ea trebuie sa fie focalizata - dar lumea în care traim ne solicita permanent atentia. Se cheltuiesc miliarde de dolari pentru a atrage atentia oamenilor. (Iar termenul operativ este cheltuiesc). E o dilema reala, observa dr. Dispenza, ca „majoritatea oamenilor se opresc deoarece cauta rezultatele dupa un efort foarte mic, iar când nu le vad renunta imediat la respectiva posibilitate. Totusi, potentialul exista si dupa momentul în care ei se opresc. Suntem foarte lenesi ca fiinte umane. Traim într-o lume conventionala si daca nu primim imediat exact ceea ce dorim, devenim nerabdatori”.
Dar, desigur, nu putem arunca vina pentru lipsa noastra de concentrare asupra lumii. Aceasta e o mentalitate de victima. Mai degraba, pentru a obtine o intentie buna, trebuie sa ne dorim acest lucru si sa luam deciziile necesare dezvoltarii ei. E vorba, de fapt, despre o reactie în lant cu rezultate extraordinare.
În capitolul dedicat creierului cuantic am vorbit despre efectul Zeno - ce presupune ca realitatea este influentata atunci când cineva se concentreaza continuu asupra aceleiasi intentii directionate spre lumea cuantica. Pentru a-l cita din nou pe Henry Stapp, „În virtutea legilor cuantice ale miscarii, o intentie puternica manifestata printr-o mare rapiditate a actelor intentionale similare va tinde sa mentina modelul asociat al actiunii.” Asadar, nu e suficient sa avem o intentie si sa mergem la cinema, caci ceea ce numim magic se poate întâmpla numai printr-o dorinta si o focalizare repetate.Preluare www.divin.ro



Pentru Downlod clic aici

Secretul Legea Atractiei

Un film care a insemnat mai mult decat o revelatie a fost si este un mod de viata, un film care a reunit ceea ce stiam pe pelicula video si a fost daruit....restul asa ca in toate cazurile de altfel

DEPINDE DE TINE!

Legea Atractiei la acest nivel ...mai departe descoperiti voi ;)

Bruce Lipton - Noua Biologie - unde mintea si materia se intanlesc

Cat este de important sa fi parinte?
Pana unde si de unde incepe si ce este educatia?
Cum sa fim parinti ?


pentru detalii despre Bruce Lipton si munca sa

Holy Man - Picat din Cer

Un guru lipsit de prejudecati – G - e gata sa dea o mana de ajutor unui realizator de emisiuni de vanzari prin televiziune, fara succes. Pentru ca nu stie ce inseamna reclama de televiziune in lumea agitata si grabita de azi, G spune in fata tuturor purul adevar despre ciudatele lucruri pe care le prezinta. Echipa de realizatori crede ca emisiunea va fi desfiintata. Dar, satui de minciuni, cei ce-l privesc pe G nu se mai simt pacaliti, capata incredere in el si cumpara fara ezitare tot ceea ce prezinta el. G devine celebru!

E o comedie inspirata.

pentru vizualizare online
http://stagevu.com/video/vlttctxtwbnl



Apasati butonul Download pentru a descara flimul.
Pentru subtitrare faceti clic aici.

Puterea Prezentului

"Esti aici pentru a permite scopului divin
al universului sa se manifeste.

Asta este dimensiunea reala a importantei Tale."

Echart Tolle

ECKHART TOLLE - Puterea Prezentului