Dr.

Ana Manuela Crișan

Clinica de Hematologie si Transplant Medular
Institutul Clinic Fundeni
-Coagularea Intravasculara Diseminata (DIC)

- Fibrinoliza Primara
TROMBOZA SANGERARI
 hemostaza primara

 hemostaza secundara

 sistemul fibrinolitic
-peretele vascular

-sistemul trombocitar
-Calea intrinseca= Calea de contact 5

Coagulation Pathways
Intrinsic Pathway Extrinsic Pathway
-Calea extrinseca = Calea Contact IX TF Pathway Tissue Factor + VII

factorului tisular= principalul XI TF-VII a X

factor implicat in DIC PL

XIIa HK a Common Pathway
Prothrombin
XIa
PL (Tenase)
IXa
VIIIa PL
-Calea comuna Xa
(Prothrombinase)
Va XIII

Protein C, Protein
Thrombin
S, Antithrombin III
XIIIa
Fibrinogen Fibrin Fibrin
(weak) (strong)

Www.coumadin.com
1. Antitrombina III (ATIII):
-inhibitor principal al coagularii
-inhiba trombina 5

Coagulation Pathways
-inhiba F IXa, Xa, XIa si XIIa Intrinsic Pathway Extrinsic Pathway

-activitatea este potentata de Contact IX TF Pathway Tissue Factor + VII

heparina. XI TF-VIIa X

XIIa HK a PL Common Pathway

2. Inhibitorul caii factorului Prothrombin
tisular (TFPI) XIa
IXa
PL (Tenase)
VIIIa PL
3. Proteina C Xa
Va XIII
(Prothrombinase)

-activata de Protein C, Protein

Thrombin

trombina/trombomodulina
S, Antithrombin III
XIIIa
Fibrinogen Fibrin Fibrin
(weak) (strong)
-activitate anticoagulanta si
fibrinolitica
-vitamina K si proteina S sunt
cofactori
4. Proteina S
Plasmina
-produsa din plasminogen
sub actiunea tPA 7

-degradeaza fibrina si Fibrinolysis

fibrinogenul Plasminogen
Extrinsic: t-PA, urokinase
-degradeaza F V, VIII, IX, XI si Activation
Intrinsic: factor XIIa, HMWK, kallikrein

XII Exogenous: streptokinase

Fibrin, fibrinogen
-activitea este inhibita de
antiplasmina Plasmin

Fibrin, fibrinogen
degradation products

Www.coumadin.com
1. Alpha2-antiplasmina
-inactiveaza rapid plasmina
-actioneaza lent asupra 7

plasminei sechestrate in Fibrinolysis

cheagul de fibrina
Plasminogen
-inactiveaza lent F XI si XII Extrinsic: t-PA, urokinase
Activation
Intrinsic: factor XIIa, HMWK, kallikrein
Exogenous: streptokinase
2. Inhibitorul activatorului de Fibrin, fibrinogen
plasminogen -1(PAI-1)
Plasmin
-inhiba t-PA
-activitate inhibitorie impotriva Fibrin, fibrinogen
degradation products
urokinazei, plasmina,
trombina, PC, F XII si
kalikreina
 PAI-1 Prot. S

Antiplasmina Prot. C
TFPI
Factorul tisular
Sistemul
Factorii de fibrinolitic
ATIII
Coagulare

Procoagulant Anticoagulant
DIC este un sindrom caracterizat prin activarea sistemica a cascadei
coagularii ce poate duce la singerare severa si insuficienta
multipla de organ (MODS)

Principalele simptome depind de boala subiacenta si evolutia

acesteia.

Diagnosticul precoce si tratamentul sunt importante in imbunatatirea

rezultatelor la pacientii cu DIC.

Nu exista teste specifice pentru diagnosticul DIC si strategii

terapeutice standard.
-stare plurietiologica: cauze multiple declanseaza un mecanism
comun => activarea coagularii

-mecanismele activarii sunt cele obisnuite: trigger CE si/sau CI =>

Stare de hipercoagulabilitate

-succesiunea evenimentelor este cea normala

-neobisnuite si particulare sunt:
 locul derularii fenomenului: sistemica
 intensitatea fenomenului, cu depasirea mecanismelor fiziologice
de control

-consecinte:
 consum de factori de coagulare FI, II, V, VIII, XIII
 activarea secundara a fibrinolizei care accentueaza consumul de F
I, V, VIII
 consum de trombocite = trombocitopenie
 consum de eritrocite = anemie microangiopatica (fragmentarea
intravasculara a eritrocitelor)
Calea Extrinseca:
-initiata de activarea FVII,
-trigger: tromboplastina tisulara

Calea Intrinseca:
-initiata de activarea FXII,
-trigger in vivo: colagenul dezgolit din subendoteliul vascular

Calea comuna: activarea FX este urmata de continuarea activarii in

cascada pana la formarea cheagului de fibrina

In conditii fiziologice, coagularea este declansata de o leziune

vasculara si toate secventele se deruleaza la acest nivel; in
plasma circulanta nu se formeza trombina ,iar eventualele urme
care scapa sunt neutralizate de ATIII
-in CID, trombina se formeaza liber in plasma, mecanismele
antitrombinice sunt depasite
-markerii generarii sistemice a trombinei sunt MF
-coagularea se desfasoara sistemic si genereaza urmatoarele
evenimente:
 vasele mici sunt obstruate de trombi fibrino-plachetari:
FENOMENE OCLUZIV- ISCHEMICE IN ORGANE SI TESUTURI

 in vasele mari, se formeaza retele de filamente de fibrina in care

sunt sectionate eritrocitele : HEMOLIZA INTRAVASCULARA cu
aparitia de eritrocite fragmentate pe FSP

 consumul de factori de coagulare si de trombocite

-daca proces lent si de mica intensitate = CID compensat cu fenomene
trombotice
-daca proces rapid si intens, consumul nu mai poate fi compensat=
CID acut cu fenomene hemoragice
FIBRINOLIZA
- in conditi fiziologice, se activeaza in interiorul cheagului de
fibrina
- in conditii patologice, plasmina se formeaza sistemic si produce
consumul de FI, FV si FVIII
-in CID se produce activarea secundara a fibrinolizei
 in anumite limite, este un fenomen benefic: lizeaza cheagurile
generate de CID si combate tulburarile vaso-ocluzive
 daca intensitatea este mare, contribuie la instalarea sau agravarea
sindromului hemoragic prin consum suplimentar de fibrinogen si
factori de coagulare
 COAGULARE INTRAVASCULARA DISEMINATA

CONSUM DE TROMBOCITE SI DEPOZITE DE FIBRINA IN

FACTORI DE COAGULARE MICROCIRCULATIE

FIBRINOLIZA
SECUNDARA
POTENTARE
SOC

LEZARE
FRAGMENTARE
TISULARA
ERITROCITARA
ISCHEMICA

SINDROM
HEMORAGIC
-sindrom dobandit caracterizat
de activarea sistemica a
coagularii care este 6

intotdeauna evenimentul Thrombosis

initial Platelet
Red Blood Cell

-morbiditatea si mortalitatea
depind de extinderea
Fibrin

trombozei intravasculare

-cauze multiple
1.activarea cascadei coagularii

2. fibrinoliza defectuoasa

3. supresia mecanismelor anticoagulante fiziologice

 CAI PATOGENICE IMPLICATE IN CID
(Levi, 1999)
Factor tisular
+
Factor VIIa
CITOKINE

Factor IXa Plasminogen

Factor Xa
(+ factor VIII)

(+ factor V) Activatori
Plasminogen

Factor II PAI - 1 Plasmină

TROMBINA
• Nivele scăzute AT III
• Tulburarea funcţiei
sistem proteina - C
Fibrinogen Fibrina • TFPI insuficient Fibrină FDP
DD
Afectarea căii Supresia fibrinolizei
anticoagulanţilor prin PAI - 1

Indepărtare inadecvată
Formare fibrină
a fibrinei

Tromboza vaselor mici şi medii

 CID - FIZIOPATOLOGIA FENOMENELOR TROMBOTICE
SI HEMORAGICE

ACTIVAREA COAGULARII

EV.CE CONDUC LA TROMBOZA EV.CE CONDUC LA SANGERARI

TROMBINA CIRCULANTA

PDF + CONSUM
OCLUZIA TROMBOTICA FIBRINOLIZA IN
CIRCULANTE TROMBOCITE SI
in MICROCIRCULATIE MICROCIRCULATIE
PROTEINE ALE
COAGULARII

SEMNE DE TROMBOZA SEMNE ALE DIATEZEI

IN MICROCIRCULATIE HEMORAGICE

NEUROLOGICE : multifocale, delir, coma

PIELE : ischemie focala, gangrena NEUROLOGICE : sangerare i.c.
RINICHI : oligurie, azotemie, necroza corticala PIELE : echimoze, sangerari
PLAMAN : sindr de detresa resp acuta (ARDS) venopunctii
GASTROINTEST. : ulceratii acute RINICHI : hematurie
ANEMIE HEMOLITICA MICROANGIOPATICA MUCOASE : epistaxis, gingivoragii
GASTROINTEST. : sangerari masive
MECANISME MAJORE DE INITIERE A CID
BACTERIEMIE GRAM NEG.
GRAM POZ.
TRUMA
FUNGEMIE
CANCER
VIREMIE
CAUZE OBSTETRICALE
PARAZITEMIE
ARSURI
POLITRAUMATISM
ANEVRISME
ARSURI
VASCULITE
BOLI AUTOIMUNE
SOC PRIN CALDURA
SOC HEMORAGIC

S.raspunsului inflamator sistemic

• Generarea FT de monocite si
celule endoteliale indusa de TNF
Expunerea sangelui
si IL-1
la tesuturi cu FT
• Scaderea TM
• Inhibitia fibrinolizei (PAI-1)

Declansearea coagularii
pe calea FT Veninuri; Conc.FIXXI;
Ineficienta Procoagulant cancer
mecanismelor de
control Amplificare prin activare TR,
factori V, VIII, XI
GENERARE TROMBINA

CID
 CID
FACTORI CAUZALI

ACTIVAREA COAGULARII

VIIa XIIa ACTIVAREA FIBRINOLIZEI

Bradikinina
Activarea C’

TROMBINA HIPOTENSIUNE PLASMINA

SOC

Activare + consum Depunere de fibrina in vase Biodegradare

• trombocite • inhibitori • factori de coagulare
• factori de naturali (I, V, VIII, XIII)
coagulare (AT III, PC, PS)
(I, II, V, VIII, XIII)
I
SINDROM VASO-OCLUZIV PDF/DD
Ia
HEMOLIZA MICROANGIOPATICA

SINDROM HEMORAGIC
 ACTIVAREA ENZIMELOR EFECTOARE IN CID

TROMBINA PLASMINA
(proteoliza limitata  activare) (proteoliza totala  biodegradare)

Fbg. Fbp. A & B + MF Fibrina F.V, VIII biodegradare

F.V, VIII activare + consum Fbg. PDF (X, Y, D, E)
F.XIII activare Fibrina PDF + D-dimeri
 -AP complexe PAP
Trombocite * schimbarea formei
Trombi
+ agregare
* expunerea F3P consum
* secretia golirea depozitelor

hipofunctie

Implicare in generarea
sdr.hemoragic
AT III consum (complexe TAT)
CONSECINTELE CID

CID

Consum
MOF Consum TROMBOCITE
AT III (F.V, VIII SANGERARE
Prot.C Fibrinogen)

MOD ISCHEMIE OBSTRUCTIE

VASCULARA

Anemie
hemolitica FDP Inhiba
FIBRINOLIZA
microangiopatica D-dimeri Trombina
Agregare trombocite
Polimerizare fibrina

MOD : disfunctie multiorganica

MOF : insuficienta multiorganica
 Stari septice 20 - 29 %
 Neoplazii diverse 18 - 24 %
 Interventii chirurgicale 18 - 20 %
 Hepatopatii cronice 8 - 10 %
 Cauze obstetricale 4-6%
 Traumatisme 2 - 5%
 Diverse 18 - 23 %
Cauzele CID si schema patogenica a CID
• infectii : germeni gram negativ
• traumatisme : zdrobiri, arsuri intinse
• interventii laborioase : uter, pulmon, pancreas
• cancere : stomac, pulmon, pancreas, prostata
• LA promielocitara; monocitara
• complicatii neinfectioase ale sarcinii: dezlipirea de placenta, retentia de fat mort
• hemolize intravasculare acute : posttransfuzie, criza siclemica, criza malarica,
crize acute de HPN
• veninuri de sarpe

mecanism comun :
formarea trombinei in circulatie
(tulburarea centrala a CID)

3 consecinte fiziopatologice :
transformarea masiva a Fbg. in Fb. in circulatie
consumul de factori de coagulare si de trombocite
anemie hemolitica microangiopatica (nu apare obligatoriu in toate cazurile)

3 sindroame clinice :
• vaso-ocluziv tulb.ischemice
• sindrom hemoragic
• sindrom anemic (hemoliza + hemoragii)
 -variabil: simptomele pot fi consecinta starii de hipercoagulabilitate
sau tendintei la hemoragie.

-DIC poate fi sindrom fatal, complicind patologii precum sepsisul,

malignitati non- hematologice , traume si complicatii obstetricale.

-netratat agresiv poate duce la MODS.

Evolutia clinica poate fi subdivizata in:

1) Stadiul de hipercoagulabilitate
2) Stadiul de consum (coagulopatia de consum)
3) Hiperfibrinoliza
TABLOUL CLINIC AL CID

Boala de baza

Activare sistemică a coagulării

Depozitare Consum de
diseminată de trombocite şi
fibrină factori de
coagulare

Obstrucţie Trombocitopenie şi
trombotică deficit de factori de
microvasculară coagulare

Insuficienţă de Sângerare
organ
MANIFESTĂRILE CLINICE ALE BOLII DE BAZĂ
SINDROMUL HEMORAGIPAR, caracterizat prin:
 echimoze întinse “în hartă geografică”, peteşii
 hematoame la locul de venopuncţie sau a cateterelor
 gingivoragii, epistaxisuri
 hemoragiile gastro-intestinale, hemoptizia sau hematuria
 hemoragiile prin locurile de dren sau traheostoma în cavităţile
seroase
 În CID-ul cronic, sindromul hemoragipar este frust, fiind
caracterizat prin echimoze, episoade repetate de epistaxis sau alte
sângerări mucoase
MANIFESTARI TROMBOTICE :
-necroze extinse la nivelul extremitaţilor (falange, nas) ca urmare a
ocluziilor trombotice şi a infarctelor tegumentare, întâlnite în CID-
ul acut

-pentru CID-ul cronic sunt caracteristice episoadele de tromboflebită

recurentă (semnul Trousseau = tromboflebite migratorii
recurente, este o manifestare frecvent întâlnită în CID-ul asociat
neoplaziilor)
MANIFESTĂRI ALE SUFERINŢEI DE ORGAN prin
hipoperfuzie:
 insuficienţă renală acută
 detresă respiratorie
 Suferinţă hepatică
 tulburări funcţionale ale sistemului nervos central (comă, delir,
reacţii meningeale)
ANEMIE HEMOLITICA MICROANGIOPATICA (prin pasajul
eritrocitelor prin reţeaua de fibrină de la nivelul microtrombilor
diseminaţi în circulaţie)
DIC ACUT: urgenta medicala
- durata scurta (ore) si grava (exitus in peste 80% din cazuri)
- tablou clinic dominat de sdr. hemoragic
- ex: avort septic
DIC SUBACUT
- durata: zile, saptamani
- tablou clinic dominat de manifestari trombotice, sindromul
hemoragic discret , se agraveaza dupa traumatisme ( extractii
dentare, act operator, plaga)
- ex: cancer metastazat
DIC CRONIC

-condiţii etiologice: moartea fetală intrauterină, hemangiomul

cavernos, adenocarcinoamele, amiloidoza, rejectul de allogrefă
renală, metastaze carcinoide

-aspecte clinice si paraclinice foarte variate, estompate si dificil de

diagnosticat

-ex: moartea fetala intrauterina, hemangiomul cavernos

 CONDITII ASOCIATE CU CID

ACUT şi SUBACUT

 INFECTII
Bacterii Gram-
Bacterii Gram + încapsulate
Virusuri
 COMPLICATII OBSTETRICALE
Abruptio placentae
Embolii cu lichid amniotic
Sepsis
Avort indus cu soluţii saline
 MALIGNITATE
Leucemii, limfoame
 INJURIE TISULARA
 ARSURI
 ACCIDENT CEREBRAL

CRONIC

 MALIGNITATE
Tumori solide
 COMPLICATII OBSTETRICALE
Făt mort în uter
 COAGULARE INTRAVASCULARA LOCALIZATA
Anevrism de aortă
Hemangioame (S.Kasabach-Merritt)
 Boală hepatică avansată
Le Veen shunt
Ficat geas de sarcină
 prezenta bolii asociate DIC

 tablou clinic sugestiv

 semne clinice de tromboza, hemoragie sau ambele.

 teste de laborator
 nu exista un singur test specific
 testele seriate sunt mai utile
 ORGAN ISCHEMIC HEMOR.
Manifestarile ischemice
sunt precoce! Skin Pur. Fulminans Petechiae
Gangrene Echymosis
Acral cyanosis Oozing
CNS Delirium/Coma Intracranial
Infarcts bleeding
Renal Oliguria/Azotemia Hematuria
Cortical Necrosis
Cardiovascular Myocardial
Dysfxn
Pulmonary Dyspnea/Hypoxia Hemorrhagic
Infarct lung Hemoragia este cel mai evident sem
GI Ulcers, Infarcts Massive
Endocrine Adrenal infarcts hemorrhage.
-trombocitopenie variabila din fazele iniţiale ale CID-ului + tulburări
ale agregării trombocitare
-TS prelungit
-Timpii de coagulare
– PT şi aPTT – în limite normale sau foarte uşor prelungiţi în fazele
iniţiale ale CID-ului; se prelungesc progresiv în faza secundară.
-Timpul de trombină (TT) şi timpul de reptilază (TR) sunt de
asemenea prelungiţi
-Concentraţiile plasmatice de fibrinogen şi factori ai coagulării (în
special factorii VIII, V şi XIII) sunt scăzute
-HLG
– anemie microangiopatica
- frotiului de sânge periferic - prezenţa de schizocite, microsferocite,
hematii în coif sau alte fragmente eritrocitare
-Teste de hemoliza pozitive (nivele crescute de LDH, scăderea
haptoglobinei serice, hemoglobinemie şi hemoglobinurie)
-Testul monomerilor de fibrină - pozitiv în prima fază a CID-ului (faza
de hipercoagulabilitate) şi se negativează în evoluţie
-Testele de fibrinoliza - Timpul de liză a cheagului euglobulinic
(TLCE) este scurtat, nivele crescute de produşi de degradare ai
fibrinei şi fibrinogenului (PDF) si D-Dimeri
 DIAGNOSTICUL CID
1. Constelatia semnelor clinice
2. Modificarea testelor de Activarea coagularii
hemostaza F1+2
3. Evidentierea markerilor  Fbp A si B
 TAT
4. Trombocitopenie
5. Schizocite Activarea fibrinolizei
D – D +++
PDF ++++
 Plasmina
 PAP
Consumul inhibitorilor
 AT III
 2 AP
 Prot C si Prot S
 Complexe TAT
 Complexe PAP
Sugestii pentru leziuni organice
 LDH
 Cr.
 pH
 PaO2
-Fragmentul 1 + 2 rezultate din transformarea protrombinei în
trombină (F 1 + 2)
-Fibrinopeptidele A si B
-Complexele trombină – antitrombină III (TAT)
-Antitrombina III – test important în diagnosticul şi monitorizarea
terapiei CID
-nivele plasmatice scăzute de plasminogen
-prezenţa plasminei libere în circulaţie
-α2 antiplasmina, PAI-1 - scăzute
-evidenţierea complexele PAP, plasmină – alfa2 macroglobulină
 Insuficienta hepatica severa

 Deficit de Vitamina K

 Boli hepatice

 Purpura Trombotica Trombocitopenica

 Anomalii congenitale ale fibrinogenului

 Sindrom HELLP (Hemoliza, Transaminaze crescute, Plachete

scazute)
ALGORITM PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE CID (ISTH)
Sufera pacientul de o afectiune care poate produce CID ?

NU DA

Efectuarea urmatoarelor
Nu exista CID teste :

DETERMINAREA SCORULUI
FACTORI DE RISC IN CID
Soc
Acizoda
Hipoxemie
Reducere flux sanguin
Deshidratare
Staza
Hipertermie
Stress
Insuficienta renala cronica
Insuficienta hepatica cronica
Malnutritie

MORTALITATEA IN CID

Varsta
Severitatea tulburarilor hemostazei
Gravitatea disfunctiilor organice
1.tratamentul afecţiunii primare care a generat DIC

2.neutralizarea trombinei deja existente (oprirea procesului de

coagulare intravasculara)

3.substituţia factorilor de coagulare, a trombocitelor şi a hemoglobinei

4.combaterea fibrinolizei secundare

5.tratamentul complicaţiilor
1. ANTITRIGGER 2. ANTITROMBINA 3. ANTIPLASMINA

2.1. PPC (15mL/kg) EAC

• infectie
Substitutie Ac.Tranexamic
• soc
Crioprecipitat
• neoplazie
Trombocite
• accidente
ME
obstetricale
•neinfectioase
2.2. Heparina
AT III concentrata (rar)

EVALUARE :
- monitorizarea sangerarilor
- Monitorizarea:
Fbg.
AT III
Trombocite
D - dimeri
Stop proces declansator .
 Unica modalitate terapeutica cu eficienta dovedita

Terapie suportiva:
 terapie de substitutie
 terapia cu inhibitori ai coagularii
- terapia antifibrinolitica
TRATAMENTUL DE SUBSTITUTIE

 ME=Hb intre 6- 10 g/dL

PPC =10-15 mL/kg

• CRIOPRECIPITAT
1 U = 250 mg fibrinogen
Nivelul necesar de Fbg : 50 - 100 mg/dL
3 g de fibrinogen creste nivelul plasmatic cu 100 mg/dL

•MT/ Afereza Tb : nivel ideal 50.000/L

- indicatia este data de riscul de sangerare
 Heparina

 Antitrombina III
- controversata – nu exista trialuri clinice randomizate

-indicata la pacienti cu tromboza

-contraindicata la pacienti cu sangerare / leziuni SNC

-necesita nivel normal de ATIII

-inhibitor major al cascadei coagularii
 Nivel scazut in CID.
 Activitate anticoagulanta

-nivel terapeutic eficient ATIII >125-150%

 trialurile clinice nu au aratat un beneficiu clar
-fibrinoliza este necesara pentru a “curata ” microcirculatia de
trombi

-poate induce tromboze diseminate fatale

-poate fi indicata in urmatoarele conditii: sangerari masive non-

responsive la alte terapii si /sau dovezi de laborator pentru
fibrinoliza severa

-Agenti: Acid tranexamic, EACA

-rar indicata in CID

 combaterea socului

 hemodializa în caz de IRA

 terapia afectărilor pulmonare şi digestive

56
-Infuzia de proteină C activată- in faza de hipercoagulabilitate

-Factorul VII recombinant – administrat în sindroamele hemoragipare

fulminante, cu scopul de a activa coagularea pe calea extrinsecă

57
FIBRINOLIZA
= afectiuni congenitale/dobandite manifestate clinic fie prin sindrom
hemoragipar, fie prin manifestari trombotice

ACTIVAREA fibrinolizei=> SINDROM HEMORAGIPAR

DEPRIMAREA fibrinolizei =>MANIFESTARI TROMBOTICE

! Sindromul hemoragipar datorat tulburarilor de fibrinoliza se

caracterizeaza prin aparitia hemoragiilor in doi timpi (apare o
noua sangerare la cateva ore dupa punctii venoase, punctii
evacuatorii, biopsii, interventii chirurgicale, ca urmare a lizei
premature a dopului hemostatic)
ANOMALII CONGENITALE CARE PREDISPUN LA SANGERARE:
-Deficitul de α2 – antiplasmina
-Deficitul de PAI
-Cresteri cu caracter familial al t-PA
ANOMALII CONGENITALE CARE PREDISPUN LA TROMBOZA:
-Scaderea activitatii t-PA
-Anomalii cantitative si calitative ale plasminogenului
-Cresteri cu caracter familial al PAI
ANOMALII DOBANDITE CARE DUC LA SINDROM
HEMORAGIPAR (ACTIVAREA FIBRINOLIZEI):
-Ciroza hepatica
-Leucemia promielocitara
-CID
-Fibrinoliza primara

62
ANOMALII DOBANDITE CARE DUC LA TROMBOZA
(DEPRIMAREA FIBRINOLIZEI):
-statusul postoperator

-vasculite

-ateroscleroza

-neoplazii
1. Afecţiuni severe ale ficatului (ciroză hepatică)
2. Neoplazii urogenitale (carcinomul metastazant de prostată)
3. Intervenţii chirurgicale la nivelul aparatului uro-genital, a pancreasului,
plămânului, bypass cardio-vascular
4. Leucemia acută promielocitară (LAM3)
5. Supradozarea terapiei trombolitice (steptokinaza)
6. Hipoxia
7. Şocul termic (arsuri grave)
8. Electrocutarea
-tulburări ale epurării t-PA (ex. în ciroza hepatică)

-eliberarea excesivă de t-PA (intervenţii chirurgicale)

-eliberarea excesivă de u-PA în neoplasmele uro-genitale

-terapia trombolitică cu Streptokinază

-scăderea inhibitorilor fibrinolizei (deficitele genetice de PAI-1 sau

alfa2-antiplasmină)
 Fiziopatologie: supraactivare de PLASMINA=>
- consumul rapid de antiplasmine

- proteoliza: fibrina/fibrinogen
F VIII c, FXIII, V, VII
complement
- activare bradikinina=> hipotensiune severa
Tablou clinic similar CID
 Numărul de trombocite este normal
 timpii de coagulare (PT, aPTT, TT) - foarte uşor prelungiţi sau chiar
normali
 Fibrinogenul este mult scăzut
 TLCE mult scurtat
 Plasminogenului, alfa2-antiplasmina - scăzute
 plasmina liberă si complexe plasmina-antiplasmină (PAP) în circulaţie
 Produşii de degradare ai fibrinogenului şi fibrinei (PDF) sunt intens
crescuţi în plasmă
 D-Dimerii sunt în limite normale
 Fibrinopeptidele A şi B, testul monomerilor de fibrină -sunt în limite
normale
 Fibrinoliza primară CID
Număr trombocite Normal Scăzut
PT, PTT Normale/uşor Prelungite
prelungite
FV, FVIII, FXIII Scăzuţi Normali/scazuţi
Fibrinogen Scăzut Scăzut
ATIII Normală Scăzută
TMF Negativ Pozitiv
TLCE Scăzut Mult scăzut
PDF Intens pozitiv Intens pozitiv
Plasminogen Scăzut Scăzut
D-Dimeri Normali Crescuţi
Frotiul periferic Relativ normal Anemie
70 microangiopatică
Agenţi antifibrinolitici
 Acidului epsilon amino-caproic (EACA) iv 0,1g / kg la 6 ore (max
24 g / 24 ore)
 Acidul tranexamic iv 10 mg/kg / 24 ore
!!!! nu se administrează decât dacă este exclus diagnosticul de CID, în
special prin testul D-Dimerilor

Terapie substitutiva