Lucrul mecanic
F
definiie: L F r A
dL F dr
r1
r r2 r1
kg m kgm 2
L N m 2 m 2 1J(Joule ) r2
s s B
L= lucrul mecanic total efectuat de forta F urmand curba care leaga punctele A si B
dL F dr
dr dx i dy j dzk
F Fx i Fy j Fz k F F(r )
B B
L(A B) F dr (Fx drx Fy dry Fz drz )
A A
Energia cinetica. Variaia energiei cinetice
B dv d r
L A F dr F m v dr vdt
dt dt
B dv
L A m vdt
dt
d ( v 2 ) d ( v v ) dv dv dv
v v 2 v
dt dt dt dt dt
2
B m d( v ) Bm mv 2B mv 2A
L A dt A d ( v )
2
2 dt 2 2 2
mv 2
Ec E c L
2
Variatia energiei cinetice este egala cu lucrul mecanic efectuat de forta F in
lungul curbei care uneste punctele A si B
Conservarea energiei mecanice
A
B
Fore conservative A (1)
F dr
B
B
A ( 2)
F dr
Dac B
A (1)
F dr F dr
A ( 2)
(1)
(2)
atunci forele sunt conservative
B
Fore neconservative
B B
Dac A (1) F dr A ( 2) F dr exemple:
1)fore neconservative: forele de frecare
atunci forele sunt necoservative 2)fore conservative: forele centrale
(forta gravitationala, forta electrica, forta elastica)
Gm1m 2
F 2
r F kxx
r
Energia potenial
Definitie
In cazul forelor conservative deoarece lucrul mecanic depinde doar de
configuraia sistemului se poate defini o funcie de poziie numit energie
potenial astfel nct:
B
E p (rB ) E p (rA ) A F dr
Experimental se determin diferenele de energie potenial EP
B
Daca se alege arbitrar EP(rA)=0 atunci: E p (rB ) F dr
A
iar Ep (rB) se poate numi energia potentiala a punctului B
Legea conservrii energiei mecanice
EC(B), EP(B)
A
EC(A), EP(A)
Ec(A)+EP(A)=Ec(B)+EP(B)
In absena forelor neconservative energia mecanic total a sistemului, EC+EP, rmne constant
Legtura dintre energia potenial i for
caz unidimensional:
F
x
E P ( x ) E P (A ) Fdx A x
dr dx i
A
x x
A
dE P ( x ) Fdx
A
dE P
F
dx
generaliza re
r x i y j zk
E P E p ( r ) E P ( x , y, z )
dE P dE P dE P
F ( i j k ) E P
dx dy dz
Forta este minus gradientul energiei potentiale
Aplicatie 1: Campul gravitational
Un punct material de mas m1 atrage orice alt punct material din univers de mas m2 cu o for
km1m2
F12 2
r
r
r r
m1 r F12 m2 m1 F21 F12 m2
F21 F12
k=6.6710-11 Nm2/kg2
constanta atraciei universale
Cmp gravitational
r P
m1 r g
g = intensitatea cmpului graviational (acceleratia cmpului graviational
km km1
g 21 r g
r r2
Dac se cunoate acceleraia gravitaional atunci fora de atracie
dintre particula de mas m1 i o alt particul de mas m2 se poate
scrie astfel:
F12 m2 g r m2
m1 r F12 m2 g
Energia potenial a dou puncte materiale aflate la distana r
rA
r
m1 r F(r ) m2 F ( rA ) m2
Energia potenial a sistemului format de punctele materiale m1 i
m2 este egal cu minus lucrul mecanic fcut de fora gravitaional
pentru a deplasa pe m2 dela distanta rA la distanta r fa de m1
B
E p (rB ) E p (rA ) A F dr
r km 1 m 2
E p (r ) E p (rA ) r 2
r dr
A r
r km 1 m 2 km 1 m 2 km 1 m 2
E p (r ) E p (rA ) r 2
dr
A r r rA
km 1 m 2
rA E p
r2
Fora de gravitaie Cmpul gravitaional
km1m2 km
F12 2
r g 2 r
r r
km1m2 km
F g 2
r2 r
km1m2 km
Ep
r r
=potenialul cmpului gravitaional
F E p g
Aplicatie 2: campul electric
r
Forta lui Coulomb r
q1 F21 F12 q F21 q1 q2 F12
2
F21 F12
1 q1q 2
F12 r 0=8.85 10-12 C2/Nm2
40 r 2 constanta dielectric a vidului
1 q1q 2
F12 r - constanta dielectric a relativ a mediului
40 r 2
Fora lui Coulomb Cmpul electric
Forta
Intensitatea cmpului electric
1 q1q 2 1 q
F12 r E r
40 r 2
40 r 2
1 q1q 2 1 q
F12 E
40 r 2
40 r 2
1 q1q 2 1 q
W
40 r 40 r
Energia potentiala =potenialul cmpului electric
F W E
ENERGIA UNUI SISTEM DE PURTATORI DE SARCINI
Fore centrale - fore conservative - energie poteial
Fd s (F31 F32 )d s F31dr F32dr
q1q 3 q 2q3
W3
40 r31 40 r32
q 1q 2 q 3q 2 q 1q 3 1 q jq k
U
N
U Energia electric
40 r12 40 r32 40 r31 2 j1 k j 40 rjk a unei reele cristaline
Cmpul electric creat de un dipol electric
Potenialul unui dipol electric
+ r1 Potenialul dipolului este suma potenialelor
+ E1 create de cele dou sarcini:
2a r
E2 1 q q q r2 r1
r2 1 2
- 40 r1 r2 40 r2r1
-
presupunem: r>>2a i aproximm:
r2 r1 2a cos r1r2 r 2
nlocuim n expresia potenialului:
q 2a cos 1 p cos 1 pr
40 r2 40 r 2 40 r 3
Vectorul p avnd marimea p=2aq este numit momentul dipolului
Y
Cmpul electric creat de un dipol electric
1 p cos
E E
40 r 2
+
y
r
2a
x
X
E
- Trecem de la coordonate sferice (r,) la coordonate carteziene
(x,y,z) pentru punctul unde s-a calculat potenialul electric
r x2 y 2 1/ 2
cos
y
( x 2 y 2 )1 / 2
Cu aceste transformri potenialul dipolului devine:
p y
40 x 2 y 2 3/ 2
E E ( i j k)
x y z
p y
Ex Ey Ez
40 x 2 y
2 3/ 2
x y z
3p xy p x2 2 y 2
Ez 0 Ex Ey
40 x 2 y 2 5/2
40 x 2 y 2
5/2
3p xy p x2 2 y 2
Y Ez 0 Ex Ey
40 x 2 y 2 5/2
40 x 2 y 2
5/2
E
cazuri particulare:
2p 1
1. punct n planul meridianului dipolului y=0 Ex 0 E y
40 x 3
2. punct pe axa dipolului x=0 1p
Ex 0 E y
40 y 3
p
X
E
Potentialul si campul magnetic creat de un dipol magnetic
Vectorul moment magnetic dipolar M potential magnetic V
latitudinea
p colatitudinea p=90-
V potentialul dipolului magnetic
M vectorul moment magnetic al dipolului
Hh component orizontala a cmpului geomagnetic
Hv component vertical a cmpului geomagnetic
tan = tg (tangenta)
Relatia dintre inclinatia campului geomagnetic creat de un dipol geocentric
si axial si latitudine
Relatia dintre intensitatea campului geomagnetic creat de un dipol geocentric si axial si latitudine
Ipoteza fundamentala in paleomagnetism:
Campul geomagnetic mediat pe cateva mii de
ani coincide ca campul magnetic al unui dipol
geocentric si axial
Camp magnetic normal Camp magnetic invers
Polaritate normala Polaritate inversa
