ROMÂNIA

DIGITALĂ
2030
Despre ANIS
Asociația Patronală a Industriei de Software și ANIS este un promotor al digitalizării și
Servicii (ANIS) este asociația reprezentativă a reprezintă interesele industriei de IT de 25 de
industriei de IT și software din România. ani, fiind un partener de dialog credibil care
poate contribui la crearea de politici publice
ANIS are peste 150 de membri care, cumulat, au care să faciliteze valorificarea tehnologiei pentru
o cifră de afaceri de 66% din totalul veniturilor dezvoltarea socio-economică.
generate de industria de IT la nivel național și
aproximativ 42% din totalul angajaților industriei
de IT din România.
CUPRINS

00 SUMAR EXECUTIV

00 INTRODUCERE

01 CONTEXT

02 VIZIUNEA ANIS

03 DIRECȚII

04 RECOMANDĂRI

A Dezvoltarea industriei

B Transformare digitală

C Societate digitală
 00 SUMAR EXECUTIV

Sumar executiv
„România Digitală 2030” prezintă o viziune structurale care încetinesc performanța digitală a
cuprinzătoare pentru transformarea digitală, cu României și valorificarea avantajelor competitive
scopul de a poziționa România ca un jucător pentru a trece la un nou nivel de dezvoltare, pe
cheie în tehnologie, cercetare și dezvoltare fondul contextului extern favorabil în care
(R&D) și inovație. Această viziune are în centru tehnologia și inovația sunt în prima linie a
rolul strategic al sectorului IT în stimularea procesului de relansare a economiei europene.
competitivității prin efectul multiplicator al
adopției tehnologiei la nivelul economiei în ANIS lansează un apel pentru un efort național
ansamblu, pe de o parte, și potențialul industriei coordonat pentru asumarea transformării
de a se maturiza și reinventa prin tranziția către digitale drept prioritate strategică. Cu un
inovație și generarea de valoare adăugată, pe de ecosistem digital robust, susținut de investiții
altă parte. masive în tehnologie, educație și inovație,
România poate deveni un campion al tranziției
Documentul identifică o serie de direcții pentru digitale, contribuind la atingerea unor obiective
viitorul digital și propune recomandări pe trei de anvergură europeană, precum și la propria
piloni principali – dezvoltarea industriei de IT, dezvoltare socio-economică.
transformarea digitală și societatea digitală. 3
Acestea au ca obiectiv depășirea provocărilor
 Introducere
Evoluția rapidă a tehnologiei aduce cu sine accelerată a noilor soluții, care reclamă agilitate
transformări masive la nivel de economie și și adaptabilitate.
societate. Astăzi, industria IT reprezintă nu
doar un motor de inovare și competitivitate, ci Pentru a valorifica aceste oportunități, România
și un catalizator pentru dezvoltare și creștere are nevoie de o abordare holistică a transformării
economică. Adopția tehnologiei revoluționează digitale, materializată printr-o viziune clară, o
întregi sectoare economice în termeni de strategie coerentă și o guvernanță integrată la
eficiență și productivitate. Nu în ultimul rând, nivel de proces, alături de finanțare adecvată.
tehnologia reprezintă o revoluție în sine, dovadă
4 avansul fără precedent al inovației și dezvoltarea
 00 INTRODUCERE

„România Digitală 2030”

reprezintă manifestul industriei
de IT, reunită sub umbrela
Asociației Patronale a Industriei
de Software și Servicii (ANIS),
pentru o transformare digitală
profundă, incluzivă și sustenabilă,
care să aibă în centru:

un sector IT dinamic și puternic, cu un rol

strategic în ecosistemul național;

o economie modernă, productivă și

competitivă;

o societate educată digital, aptă să valorifice

oportunitățile generate de tehnologie.

5
 01 CONTEXT
01.1 Context european

We believe that digital

transformation can power our
economies & empower our citizens.
Ursula von der Leyen1

Februarie 2020. Strategia digitală europeană Pandemia a determinat alocarea unor fonduri
se lansează o dată cu asumarea transformării substanțiale pentru redresare economică (de
digitale (“making Europe fit for the Digital Age”) exemplu, mecanismul NextGenerationEU în
drept o prioritate politică a noii Comisii Europene valoare de 750 de miliarde de euro, dintre care
și un pilon al strategiei industriale a UE. O lună 250 de miliarde îndreptate către digitalizare) și
mai târziu, debutul pandemiei COVID-19 nu doar o anvelopă financiară dedicată la nivelul statelor
că reconfirmă rolul tehnologiei pentru a menține membre (minim 20% din fonduri) pentru proiecte
economia și societatea în parametri funcționali, de transformare digitală. Acestora li se adaugă alte
ci determină o recalibrare a contextului european programe europene, parte a Cadrului Financiar
la două tendințe majore de dezvoltare, respectiv Multianual 2021-20272.
dubla tranziție – climatică (verde) și digitală.

6
1
European Commission, Shaping Europe's digital future: op-ed by Ursula von der Leyen, 19 februarie 2020, disponibil la:
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/AC_20_260
 01 CONTEXT

Skills
20 million employed ICT specialists, more
graduates + gender balance
80% of adults can use tech for everyday
tasks

Government Infrastructure
Key Public Services - 100% online Gigabit connectivity for everyone,
high-speed mobile coverage (at least 5G)
Everyone can access health records online
everywhere EU produces 20% of world's
Everyone can use eID semiconductors
10 000 cloud edge nodes = fast data
access
EU quantum computing by 2025

Business
75% of companies using Cloud, Al or Big Data
Double the number of unicorn startups
90% of SMEs taking up tech

Martie 2021. Comisia Europeană lansează un nou membre, cât și atingerea convergenței digitale la
mecanism de măsurare a performanței digitale, nivel european, până în 2030.
care duce Indicele Economiei și Societății Digitale
(DESI) la următorul nivel. Busola Digitală (“Digital
Compass”) cuprinde cele patru puncte cardinale Perioada 2021-2024 a fost caracterizată
(competențe digitale, infrastructură, digitalizarea printr-o efervescență legislativă fără precedent
întreprinderilor și a serviciilor publice) pentru în domeniul digital – o analiză asupra
succesul transformării digitale la nivelul UE și mandatului Comisiei von der Leyen indicând
este susținută de un plan de acțiune (“Path to aproximativ 70 de noi reglementări în ultimii 5
the Digital Decade”) cu ținte care vizează atât ani, în timp ce raportul Draghi estimează un
traiectorii de progres individual ale statelor total de 100 de acte normative de profil, în

7
2
European Commission, Funding for Digital in the 2021-2027 Multiannual Financial Framework, disponibil la:
https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/activities/funding-digital
 vigoare – cu impact asupra viitorului pieței și Iulie 2024. Direcțiile politice promovate de
segmentelor de activitate asociate economiei Ursula von der Leyen cu prilejul realegerii sale la
digitale. Efectele noilor reglementări vor fi conducerea Comisiei Europene recunosc
resimțite în viitorul ciclu instituțional, astfel că inovația și tehnologia drept motoare de
implementarea unitară la nivelul UE va fi un dezvoltare și creștere economică3.
factor decisiv pentru o piață digitală funcțională, Transformarea UE într-un lider global în inovație
în timp ce atenuarea poverii administrative are la bază triada știință-tehnologie-industrie și
asociate conformării mediului de afaceri, prin presupune investiții masive în cercetare și
simplificarea administrativă, armonizarea și dezvoltare (R&D), adopția la scară largă a
consolidarea reglementărilor va fi esențială inteligenței artificiale și valorificarea potențialului
pentru un climat economic dinamic și competitiv. noul val de tehnologii avansate (Quantum,
semiconductori, IoT, biotehnologii etc.).

Timeline intervenții legislative în Septembrie 2024. Raportul privind viitorul

domeniul digital competitivității europene, redactat de Mario
Draghi, fost președinte al Băncii Centrale
Iunie 2021
Europene, propune o agendă ambițioasă pentru
Propunerea revizuirii eIDAS (intrarea
în vigoare eIDAS 2.0: Mai 2024) relansarea economiei Uniunii Europene într-un
moment de cotitură și pledează pentru investiții
Februarie 2022 masive, vizând o creștere de 5% din rata totală a
Propunerea Data Act (intrarea în investițiilor în PIB a UE4. Raportul promovează
vigoare: Ianuarie 2024)
un nou concept de creștere sustenabilă,
Septembrie 2022 fundamentat pe trei piloni esențiali:
Propunerea Cyber Resilience Act
(CRA) ▪ reducerea decalajelor în materie de inovație
și tehnologii avansate;
Noiembrie 2022
Intrarea în vigoare a DMA & DSA ▪ un plan coordonat de decarbonare și
competitivitate industrială;
Ianuarie 2023
Intrarea în vigoare a NIS2 ▪ consolidarea securității economice prin
Aprilie 2024 reducerea dependențelor externe și a
Intrarea în vigoare a Interoperable vulnerabilităților la nivelul lanțurilor de
Europe Act aprovizionare.

Mai 2024 Raportul Draghi plasează tehnologia și inovația

Aprobarea AI Act și înființarea EU în prima linie a economiei europene și în centrul
AI Office
unei noi strategii industriale pentru Europa,
recunoscând rolul sectorului IT pentru stimularea

8
3
European Commission, Europe’s Choice: Political Guidelines for the next European Commission 2024-2029, 18 iulie 2024, disponibil la:
https://commission.europa.eu/document/download/e6cd4328-673c-4e7a-8683-f63ffb2cf648_en?filename=Political%20Guidelines%202024-2029_EN.pdf
4
European Commission, The future of European competitiveness: Report by Mario Draghi, 9 septembrie 2024,
https://commission.europa.eu/topics/strengthening-european-competitiveness/eu-competitiveness-looking-ahead_en
 01 CONTEXT

inovației într-o varietate de sectoare adiacente ▪ regândirea modelelor de finanțare pentru

(sănătate, energie, industria auto, apărare etc.). mobilizarea capitalului public și privat;
Printre măsurile propuse de Draghi se numără
▪ tranziția de la cercetare pură către o abordare
adopția la scară largă a noilor tehnologii și
“research-to-market”;
integrarea “verticală” a AI la nivelul industriei
europene, întărirea capacității de comercializare ▪ reducerea poverii administrative și
a inovației și a ecosistemului de finanțare și, nu în uniformizarea legislativă în spiritul unui
ultimul rând, dezvoltarea competențelor pentru echilibru între nevoia de reglementare și
o transformare digitală incluzivă. asigurarea unui climat propice inovării;

Stimularea inovației productive, accelerarea ▪ consolidarea capacității de formare, atragere

tranziției digitale și dezvoltarea tehnologiilor și retenție a forței de muncă5.
avansate reprezintă premise necesare pentru
În ceea ce privește dimensiunea societală, cel mai
impulsionarea productivității și a competitivității,
recent Eurobarometru lansat cu prilejul publicării
dar și pentru a ameliora declinul înregistrat la
Raportului privind Stadiul Deceniului Digital
nivel european în raport noile tehnologii – potrivit
arată un nivel semnificativ de conștientizare a
datelor, doar 4 din top 50 companii de tehnologie
impactului pozitiv al transformării digitale în
la nivel global sunt europene, iar veniturile
rândul cetățenilor europeni – 73% consideră că
generate din tehnologie la nivel UE au scăzut de
digitalizarea le face viața mai ușoară, în timp ce
la 22% la 18% între 2013 și 2023, în contrast cu
83% recunosc importanța tehnologiilor digitale
SUA care a înregistrat o creștere de la 30% la 38%
pentru serviciile publice. În ce privește măsurile
– care modelează viitorul creșterii economice.
necesar a fi întreprinse de către autorități, o
majoritate semnificativă a cetățenilor indică
Performanța în tehnologiile critice reprezintă un
importanța sprijinirii populației în procesul
indicator al securității economice, prin prisma
de „navigare” a transformării digitale (88%),
competitivității industriale și a vulnerabilităților
stimulării cercetării și inovării (86%), construirii
asociate lanțurilor de aprovizionare. Un studiu
unor infrastructuri digitale eficiente și sigure
al DIGITALEUROPE atrage atenția asupra
(84%) și facilitării creșterii și internaționalizării
decalajelor înregistrate de UE în raport cu 7
companiilor europene (82%)6.
din 8 tehnologii critice la nivel global, atribuite
provocărilor precum dificultatea de scalabilitate
a companiilor din cauza fragmentării la nivelul
pieței interne (i.e. doar 11 din top 100 cele
mai profitabile companii tech la nivel mondial
sunt din Europa), deficitul de investiții și
complexitatea cadrului de reglementare. Pe
acest fond, raportul pledează pentru o recalibrare
a strategiei UE pornind de la 4 piloni-cheie:

9
5
DIGITALEUROPE, The EU’s Critical Tech Gap: Rethinking economic security to put Europe back on the map, 19 iunie 2024, disponibil la:
https://www.digitaleurope.org/resources/the-eus-critical-tech-gap-rethinking-economic-security-to-put-europe-back-on-the-map/
6
European Commission, Special Eurobarometer 551: The Digital Decade, 3 iulie 2024, disponibil la:
https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/2024-state-digital-decade-package
 01.2 Context național
Ultimul Raport privind stadiul Deceniului capacitatea de inovare, cu o performanță de 34%
Digital (“Digital Decade”) recunoaște progrese raportat la media UE, în categoria “Inovatorilor
înregistrate la nivelul performanței digitale Emergenți”. Cele mai recente date indică o
a României, precum și o conștientizare a involuție față de anul 2023 (-1,6%) și un ritm
importanței transformării digitale la nivelul de dezvoltare a capacității de inovare mult mai
spectrului politic și societal, însă relevă o serie lent comparativ cu dinamica la nivel comunitar.8
de provocări sistemice, care frânează un ritm Subfinanțarea inovării este un impediment major,
mai accelerat de dezvoltare: în condițiile în care alocările pentru R&D din
bugetul de stat reprezintă o proporție infimă –
▪ gradul redus al competențelor digitale de aproximativ 0,46%, vs. media UE care ajunge la
bază la nivelul populației; 2% - România investind 21 euro/cap de locuitor,
în timp ce media UE ajunge la 276 euro/cap de
▪ acoperirea limitată 5G (32,8% vs. 89,3%
locuitor.
media UE), cu riscul de a eroda unul din
avantajele competitive tradiționale ale Planul Național de Redresare și Reziliență, alături
României, infrastructura de conectivitate; de Planul de Acțiune pentru Deceniul Digital
includ obiective ambițioase, însă este necesară o
▪ intensitatea digitală redusă a IMM-urilor
mobilizare de forțe mult mai puternică pentru a
(27% comparativ cu 58% media UE);
susține un ritm accelerat și durabil de dezvoltare
▪ digitalizarea serviciilor publice a cunoscut a transformării digitale.
o creștere, alimentată preponderent de
angajamentele asumate prin Planul Național
de Redresare și Reziliență, însă aspecte
precum arhitectura fragmentată și ineficientă
în anumite sectoare și nivelul redus de
interoperabilitate reprezintă piedici în calea
unei transformări digitale sustenabile.7

În timp ce Raportul conține drept una dintre

recomandările principale extinderea măsurilor
pentru sprijinirea unui sector IT bazat pe inovație,
European Innovation Scoreboard 2024 plasează
România pe ultimul loc în ceea ce privește

10
7
European Commission, Romania 2024 Digital Decade Country Report, iulie 2024, disponibil la:
https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/factpages/romania-2024-digital-decade-country-report
8
European Commission, European Innovation Scoreboard 2024: Country Profile Romania, iulie 2024, disponibil la:
https://ec.europa.eu/assets/rtd/eis/2024/ec_rtd_eis-country-profile-ro.pdf
 România trebuie să devină
un hub de tehnologie,
R&D și inovație

02 VIZIUNEA ANIS
 Transformarea digitală reprezintă șansa României cu condiția păstrării și valorificării avantajelor
de a recupera decalaje sistemice și de a urma o competitive care conturează profilul de țară din
traiectorie de dezvoltare accelerată și sustenabilă punct de vedere tehnologic, și a maximizării
în context regional și european. Mai mult decât potențialului de creștere a pieței locale și
atât, România are premise favorizante pentru a impactului industriei de IT la nivelul economiei
deveni un hub de tehnologie, R&D și inovație, naționale.

Analiză SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

▪ calitatea educației tehnice și ▪ nivelul scăzut al competențelor

know-how-ul specialiștilor digitale la nivelul populației
români generale
▪ infrastructura de conectivitate ▪ intensitatea digitală redusă a
companiilor
▪ creșterea exponențială a pieței
de IT și diversitatea la nivel de ▪ dialogul nestructurat cu sectorul
value chain privat și superficialitatea
consultărilor publice

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

▪ fondurile europene ▪ instabilitatea politică și fiscală

▪ stimulare R&D și inovație ▪ concurența pentru atragerea de
investiții
▪ creșterea cererii globale pentru
tehnologie/inovație ▪ deficitul de talente și emigrarea
specialiștilor IT
▪ dezvoltarea ecosistemului de
start-ups și internaționalizarea ▪ bariere administrative pentru
companiilor românești finanțarea și localizarea
start-up-urilor inovatoare

12
03 DIRECȚII

9
D Digitalizare și dezvoltare

I Inovație

G Guvernanță

I Internaționalizare

T Talent

A Abilități digitale de bază

L Leadership digital
 03 DIRECȚII

Digitalizare & Dezvoltare

Percepția asupra transformării digitale trebuie aduce o majorare cu 14% a PIB-ului global
să evolueze către o abordare centrată pe până în 2030, urmare a creșterii productivității,
efectul multiplicator al adopției tehnologiei la profitabilității și ajustării comportamentelor de
nivelul economiei în ansamblu. Potrivit Băncii consum.10
Mondiale, economia digitală reprezintă 15%
din PIB-ul mondial, înregistrând o creștere de De la creșterea eficienței operaționale și
două ori și jumătate mai rapidă decât PIB-ul valorificarea datelor pentru fundamentarea
global în ultimii 15 ani, în timp ce capacitatea deciziilor de politici și de alocare a resurselor,
țărilor de a beneficia de oportunitățile generate până la economii generate la bugetul de stat,
de tehnologii precum cloud, 5G sau inteligența transformarea digitală produce valoare adăugată
artificială (AI) este un factor critic pentru și poate fi cheia de boltă a unei dezvoltări
evoluția economiilor și calitatea serviciilor economice accelerate. Dincolo de aportul direct
esențiale.9 În ceea ce privește tehnologiile la creșterea PIB, importanța digitalizării și a
emergente, studiile arată că atât potențialul sectorului IT trebuie cântărite și prin prisma
transformativ, cât și rentabilitatea economică, impactului indirect și indus, respectiv efectele de
sunt exponențiale. Dacă raportul Draghi antrenare produse în alte ramuri ale economiei
vorbește despre o “o nouă revoluție digitală” naționale, pe termen mediu și lung.
prin AI, un raport al PwC estimează că AI poate

Inovație

Regândirea modelului economic pe o paradigmă inovației trebuie să aibă în vedere un mix de

de dezvoltare centrată pe tehnologie și inovație acțiuni pe diverse paliere, începând cu cadrul
prezintă un potențial masiv de creștere a valorii legislativ prin promovarea flexibilității și agilității
adăugate generate local și a competitivității. în raport cu reglementarea tehnologiilor
În același spirit, viitorul sectorului de IT din emergente (de exemplu, instituționalizarea
România va depinde în mare măsură de tranziția spațiilor de testare experimentală/regulatory
către inovație – de la o industrie preponderent sandboxes) și culminând cu definirea unui cadru
concentrată pe servicii către o industrie care să fiscal și de finanțare atractiv pentru stimularea
stimuleze dezvoltarea de produs și proprietate investițiilor în R&D (de exemplu, introducerea
intelectuală. unui regim IP/Patent Box, operaționalizarea
unor mecanisme de sprijin de tip credit fiscal
Bunele practici internaționale și regionale arată sau deduceri, dezvoltarea unor instrumente de
că existența unui pachet de măsuri dedicat finanțare dedicate pentru proiecte de R&D).
este un factor de succes pentru crearea unui
ecosistem național de inovare. Susținerea

15
9
World Economic Forum, Digital Transition Framework: An action plan for public-private collaboration, ianuarie 2023, disponibil la:
https://www3.weforum.org/docs/WEF_Digital_Transition_Framework_2023.pdf
10
PwC, Global Artficial Intelligence Study: Exploiting the AI Revolution, 2019, disponibil la:
https://www.pwc.com/gx/en/issues/data-and-analytics/publications/artificial-intelligence-study.html
 Guvernanță

Succesul transformării digitale rezidă într-o salturi notabile la nivelul performanței digitale
guvernanță solidă la nivel de proces. Lipsa pentru desemnarea și legitimarea unui punct
unei strategii holistice și a unei abordări unic de contact și coordonare în domeniul
sistemice, fragmentarea competențelor la nivel transformării digitale. Rolul unei astfel de
instituțional pentru îndeplinirea obiectivelor de structuri poate fi unul benefic din perspectiva
digitalizare și utilizarea unor arhitecturi insulare, unui agregator al inițiativelor sectoriale de
cu niveluri reduse de interoperabilitate au frânat, digitalizare și al monitorizării progresului în
în mod istoric, procesul de transformare digitală raport cu țintele asumate la nivel național și
în România. european, facilitând deopotrivă și o raportare
unitară și corectă.
Bunele practici la nivel european indică o
predilecție în rândul statelor care au realizat

Internaționalizare

Internaționalizarea reprezintă un pilon esențial export aduce cu sine, din punct de vedere
pentru dezvoltarea sectorului de IT, prin macroeconomic, un impact pozitiv la nivelul
deschiderea către piețele internaționale și balanței comerciale.
atragerea de investiții străine. De-a lungul
timpului, industria a reușit să se afirme drept un Sprijinul autorităților pentru extinderea pe piețe
exportator net de top, chiar și în absența unui internaționale este des invocat drept un imbold
stimulent dedicat din partea autorităților, astfel pentru companii să fructifice oportunități de
că această capacitate poate fi optimizată și internaționalizare. Strategiile de diplomație
exploatată mai eficient prin implementarea economică, susținerea mediului de afaceri prin
unor măsuri de sprijin adecvate. Totodată, programe de sprijin logistic sau financiar (spre
tranziția către inovație productivă va potența exemplu, fonduri mixte de capital de risc sau
profitabilitatea și competitivitatea companiilor, instrumente de finanțare cu dobândă redusă
precum și perspectivele de extindere pe piețe pentru accesul pe piețe externe) reprezintă
internaționale. Notabil este și faptul că odată posibile soluții cu impact rapid.
cu aceste evoluții, creșterea capacității de

Talent

Capitalul uman reprezintă cea mai importantă industria de IT se confruntă cu un deficit de

verigă din lanțul de valoare al economiei bazate specialiști estimat între 10.000-20.000 angajați
pe tehnologie și inovație. Potrivit datelor ANIS, anual, în timp ce numărul de absolvenți

16
 03 DIRECȚII

este insuficient pentru a acoperi necesarul de unei baze de talente (“talent pool”) raportată
forță de muncă din sector din punct de vede la nevoile sectorului trebuie să fie o direcție
calitativ și cantitativ.11 Atenuarea deficitului de prioritară pentru a asigura sustenabilitatea
specialiști, prin intervenții la nivelul sistemului creșterii industriei de IT și a implementării
de educație și pieței muncii, și asigurarea transformării digitale.

Abilități digitale de bază

Tranziția echitabilă către economia digitală Pentru a reduce decalajul de abilități digitale
și valorificarea potențialului tehnologiei este de bază, este necesară implementarea de
puternic legată de nivelul de competențe programe de incluziune și alfabetizare digitală,
digitale (de bază, respectiv avansate) la nivelul în baza unui audit al nevoilor identificate în
populației. Dincolo de capacitatea de a accesa și rândul diverselor segmente de populație,
“consuma” serviciile publice digitale, importanța împreună cu articularea unor politici de
abilităților digitale este reliefată și la nivelul învățare pe tot parcursul vieții care să integreze
pieței muncii, cu o proporție considerabilă (și competențele și educația digitală.
în creștere) a locurilor de muncă care solicită
un anumit nivel de competențe TIC pentru
desfășurarea activității profesionale.

Leadership

Accelerarea adopției tehnologiei nu doar că va domeniul tehnologiilor critice, indicate în

contribui la realizarea obiectivelor Deceniului Strategia UE pentru Securitate Economică,
Digital, ci poate transforma România într-un îi poate conferi României noi avantaje
hub de tehnologie, R&D și inovație, oferindu-i competitive și un rol activ în consolidarea Pieței
premisele unui leadership regional și european. Unice Digitale și a competitivității europene
prin contribuția la reducerea decalajelor
Alinierea viziunii și strategiei de dezvoltare tehnologice dintre UE și competitorii globali.
a capabilităților digitale la nivel național cu
direcțiile de acțiune la nivel european în

17
11
ANIS, Industry Study 2022: Software and ITC Services in Romania. Current Situation and Outlook in a Local and Global Environment
04 RECOMANDĂRI
 03 RECOMANDĂRI

A. Dezvoltarea industriei B. Transformare digitală

1. Menținerea unui cadru fiscal stabil I. Accelerarea adopției tehnologiei în
4.
și predictibil, dublat de un mecanism mediul public și cel privat, prin:
de evaluare de impact și consultare
I. asumarea unei politici “digital-first”
transparentă cu mediul de afaceri, pentru
alături de integrarea inteligenței
a alinia perspectivele de reglementare
artificiale (AI) și a tehnologiilor
la realitățile pieței, respectiv a evita
emergente la nivelul economiei în
potențiale măsuri cu impact negativ
ansamblu;
asupra operațiunilor companiilor,
respectiv a proiecțiilor de investiții; II. flexibilizarea cadrului achizițiilor
publice de tehnologie;
2. Încurajarea inovației printr-un pachet
integrat de politici publice, cuprinzând: III. după caz, crearea unui regim de
bonificații pentru investiții în
I. un cadru de reglementare funcțional
digitalizare;
și agil pentru proiecte și tehnologii
inovative; II. Consolidarea securității cibernetice, prin:
5.

II. stimulente pentru activități R&D, I. implementarea eficace a

precum implementarea regimului reglementărilor europene în domeniu;
Patent Box; II. întărirea rezilienței cibernetice
III. pilotarea unor programe în parteneriat a infrastructurilor critice (rețele
public-privat pentru testarea și energetice, transport, comunicații,
dezvoltarea proiectelor inovatoare sănătate);
(“regulatory sandboxes”). III. promovarea unei igiene de securitate
3. Creșterea și maturizarea pieței locale, pe cibernetică la toate nivelurile
două direcții: populației și mediului de afaceri.

I. extinderea/atragerea investițiilor tech 6.

III. Dezvoltarea infrastructurii de
printr-o schemă de ajutor de stat conectivitate pentru creșterea
dedicată; randamentului investițiilor digitale, prin:

II. dezvoltarea ecosistemului de I. modernizarea și extinderea rețelelor

IMM/start-up pe direcții clare de broadband și 5G pentru o acoperire
scalare și internaționalizare, cu regională completă și uniformă
facilitarea accesului la finanțare II. dezvoltarea infrastructurii centrelor
prin instrumente precum fonduri de de date și facilităților de cloud
capital de risc. computing pentru găzduirea
ecosistemului de servicii digitale.

19
 C. Societate digitală
I. Dezvoltarea competențelor digitale de
7. II. Implementarea unui sistem național
8.
bază și specializate, pe trei nivele: de identitate digitală sigur, accesibil și
conform cu standardele europene eIDAS,
I. realizarea unei campanii de
cu dezvoltarea de API-uri (Application
alfabetizare digitală pentru populația
Programming Interfaces) standardizate
generală în baza DigCompRo;
pentru a facilita integrarea cu serviciile
II. integrarea abilităților digitale în publice și private;
politicile de life-long learning
III. Accelerarea transformării digitale a
9.
prin lansarea unor programe
serviciilor publice, cu realizarea unor
de perfecționare/reconversie
standarde de calitate și a unei matrici
profesională;
pentru dezvoltarea și actualizare
III. integrarea STEM ca direcție a serviciilor digitale, pornind de la
transversală la nivelul sistemului de nevoile utilizatorului final (cetățeni și
educație și adecvarea curriculei de întreprinderi), alături de un mecanism de
specialitate la nevoile de formare ale benchmarking al performanței digitale la
industriei de IT; nivel național.

10.
IV. Consacrarea transformării digitale drept prioritate strategică la nivel național, cu un gir
politic solid și o asumare la cel mai înalt nivel decizional. Recomandăm, în acest sens:
I. desemnarea și legitimarea unui punct unic de contact și coordonare la nivel
supra-ministerial pentru proiectele de transformare digitală, împreună cu
II. alocarea unui portofoliu de Vicepremier în viitorul executiv pentru integrarea
traiectoriilor sectoriale de transformare digitală și monitorizarea progresului, și
III. asigurarea unei anvelope financiare dedicate pentru proiecte de digitalizare în bugetul
național pe modelul Mecanismului de Redresare și Reziliență.

20
03 RECOMANDĂRI