^ <^<^ c, ^

^ -^ ^w ^^ . «.
\ ^ "^-S, "^

^^ ^ S?
• 5 ^ p- £-£•
<3»

>f^it
C'-^<L

L O* ,*. rk. rO' CV»

^^-^
r «> -^
-*£
V

•^k*
• £ 6 ^^ g.*
. ex ~
(t> X
^ &
$ e> t *§ y
?
S
X
s i"
££ i~ '"
^-^ ^ S" ^ ^ Oi
V
, Q, ^S ^ S7 ^
^ 3?
, ?J( *' ff s S - c^
^ ^

>
f^
Oi
* rr^
S gTji-
S fi^P'^l S S
^ ^ ^ ^ x- ^r^ - r^
-•"^v
-p S ^P' K
j cP •Oi
ic rx. r-i \j ^
\ O S* S> JS ^S ^
ffc pi X 5s rv. -^

If r§ £?,» ^s
\L/

^
rt
*\
 >
tf

, n^ 55 ^^ ^
V
^
^

^
>^^ -fi
7^ §
N S iv 0 S *

% ^11^!11
•^1
- J
c5
•—t
^ ^ ^ r ?
^
o ,^ ^s
o
^ $ ^ ^
^^rO
<5

1
V
^.
5 4 ^ ^
III &
•v- QJ n ~~>*>

.l?l^
3s ^!^
^5-
*v -o V- Q

II'
;H
M
7°
°^
^L^k
^ ^
^ -s y
^
•o \o ^
-*->
-n *^"?
os? c^ ^~

^ ^^ ^
 ' *

J *~

P<~
' . _=

- V. ' ('</

"

-j-

*>r
 CLCwtsC </£ <2 QA&.
fetd/n : :
\inafi
cffyi
* •--_*
:
t

&/< -

C/)x o-n / / c / • y

^/
WU>>m

•
Cs>- *&,
h *&•• fa
'- * ^ * A/asaA^... r
^ '^-, v*>i <_e •
*~ /U
'**« QAc[ -
• *&n .^e< .^^d( ^
n s\ * s\ t t ^^ "VD ' T'^VT? i <m"vi
a.*ec (^^r,^,,^^ .^^ '"

Scanned vjitli CarnScannei

 )

7:

...n^vc "i-i-t&K.
?
>^co ^>,/ -.>?•(? v^
^ ^c?<f /i>"

^.
- ^' >7?i
"66
> 7 a c/[/^^>

®^7?
fWf
yhj

.^> «/^c-'>;
i
>n/t/6> '7;
.
/
/'-•

,t^
,

Scanned wnh CamScanner

MANIFESTARI DE DEPENDENTA IM HEMOPTIZIE

reti

Tusc iritativ,
Aspect uf sangeh. -.11 aprins
- cu continut •

Anxietate
Trn
Tahipnee
Tahic
hTA

Scanned with CamSranne'

 ATITUDIKEA DE URGENTA IN HEMOPTIZIE

mer.i bh

<'ip ratin j funda.

So da boln. hea hchide reci in cantitati mid s repetate:
.
j
moptizi leabuidente I4gatur ( icelor4 membre
?0-30 mi'

(\0>

- tfc

» Solut i hifvtontr..- fj( NaCI 10 3lucoza 40%. ''40-50 m 1

lit gura du s;ire l;-i 1 pah;ir cu ap.T
•» Mediratie hemostatica
Clorura de calciu 10'-o iiO-30 ml i.v
• vitanina C (0,5-1 g i.u.j
• Etanisilitt Adrenostazin [i-?-4 f / z i ;
10 m i.v. foarlt- .
Transfuzi

• insport 3 lioln.ivu: .tr d,i

tratarnentut ' MmerHul :-tiologk

• :i in r o a r - : mari.

Scanned with CamScannar

 - .—

I
[M
('// •
Uc
1>u
— A<. -
£
d( a>
A- J/)?? (:. ( c/J >? < '/t c/j tAfi C< a L-
- £
/Vn cV d( J'oc ex ' IA'/O^I'^I ^ a.
^vud^ -c< '
7 a/. /0<_o. tkofi/^.y
U^ ( -/if/))

— , ,^SC6 nU- v

^' /i^<: 6-1 L£vici-5f ra c ioU^t ,\ -^

-^ ; tj/U t>^/nuS {"La.taC
tfe d? ^ K -i/^6-
-• - ft£»*:ti - r$

Scanned with Cam Scanner

 SURSELE DE DIFICULTATE IN EMBOLIA PULMONARA

FMBOIIA PULMONARA [Milmonare ^au ,1 unor ramuri al

•rterci pulmonare sau it ramurilor at

) unor cheaguri (tr-omb plerare o tromboza venoasa
profundd ;t menibrelfH inferioan-
•

Aparitia trombozei venoast

Insuficienta cardiaca, infarct miocdrdic
Interventiichirurgicale ..aumatisi.
ale rnembrclor inferioare si ale pelvisultii;
Nasteri neopfasme. boli infectioase
Imobilizari prelungite

} Obstructtn circulatiet arteriale pulmonn df embolia gazoasa [inn

• Injectii. pcrfuzii. catetere '• :aclavicuidra $<Ju vena cava
• Insuflatia de aer (retropet i^alpingor
• Interventii chirurgicale, m..

3 Obstructia arterelor pulmonai- embolie grasoasa, survenita in cazul

fracturior osoase (i (

Scanned with CamScafiner

—

—•

Scanned with CamScanner

 ~

nwi«-f - —
met;)-} I

/
'-/- ; i-; wjwaoj&i,

•
i.TV^TJ' ^<3-'^v x-
^ ^'^ '^2^ -V

)^-
!F^W P^-

77*?
~~ 7 „
' ' ) jr~ ~~~rnrj-<--r
 •^ ^
--' L -
5

:'\
^ ^ f *
-X *
°" I ^;$
f, X ^\i T**
N >- ^
\ •• rN. fv,
^ *

->> '<5
I
~^ V cs

i-« ^-5;
5i-*
^ ^

fs
V ^ ^
>4:"
^ C ;T "
O
•^, ^
^~i-
^
11 ^-
^.

^
v -r i>t, -O x
NJi '_,
Q
St * & Ks ^iS 345
-
• ^J

?
<£«!>N\^~3 •••
' St ^ I •
S G

-
-i ^ ^ i^
. i c? & * • <i ^ ^ V °

f^ -^ ^

s5
^f-
•^
II. MANIFESTARI DE DEPENDENTA IN COLICA BILIARA

Colica Biliara - este o durere acuta violenta, localizata in hipocondrul drept.

Durerea: - Care se datoreaza unor contractii spastice reflexe ale vezicului biliare sau ale cailor

biliare -

Debuteaza in hipocondrul dr. sau in epigastru, se accentueaza progresiv, atingand

intensitatea maxima cateva ore si cedeaza brusc sau lent; -

Iradiaza sub rebordul costal dr., in regiunea dorso - lombara, scapulara, in umarul dr.; -

- Greturi varsaturi cu continut alimentar sau bilios - Icter- coloratia se datoreaza unui edem,
c/t
spasm reflex al sfincterului Oddi si se poate instala fara sa existe un obstacol pftrrtalcul prin

coledoc;

- Frisonul-apare cand predomina infectia cailor biliare, este urmat de transpiratii abundente;

- Febra apare mai ales in colecistitele acute si angiocolitele secundare infectiei cu germeni

rnicrobieni;

- Semne locale - vezica biliara poate fi palpabila si foarte sensibila, atunci cand, cerandu-i

bolnavului sa insipire profund, medicul palpeaza cu mana hipocondrul drept si daca vezica biliara

este inflamata, bolnavul simte o durere accentuata (in acesta caz spunem ca semnul murphy

este prezent).
 ^
,xj

tt
o
 MANIFESTARILE DE DEPENDENTA IN HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPER10ARE (HDS)

H.D.S. este sangerarea care are loc in esofag, stomac, duoden si jejunul proximal,

exteriorizandu-se in special prin varsaturi (hematemeza) si/sau prin scaun (melena).

-Sangele eliminat din stomac este rosu, cu cheaguri sau brun-inchis, ca zatul de cafea, uneori

amestecat cu resturi alimentareVsau se vor pune 4- 5 perne asezate in trepte; capul se va sprijini
f " 1
cu o perna mica

-sub bratele pacientului se poate aseza cate o perna; pentru a impiedica alunecarea, se
procedeaza la fel ca si in cazul pozitiei semisezand. In fotoliu:

-pacientul este asezat confortabil /trebuie bine imbracat si acoperit cu patura. picioarele

atarnate; sub talpi se asaza un taburet. Decubit lateral Poate fi: drept sau stang:

-culcat pe o parte -capul sprijinit pe o singura^petpa -membrele inferioare flectate usor -sau

membrul inferior care este in contact cu suprafata patiitai.intins iar celalalt indoit

-spatele sprijinit cu o perna sau un sul sau cu rezematoare speciale

. -in pleurezii

-meningite-

dupa interventii intratoraeieeydupa interventii renale -in cazul drenajului cavitatii pleurale.
Se mai impune: /
-in cursul efectuarii toaletei -schimbari lenjeriei

-administrarii clismelorsi supozitoarelor

-masurarii temperaturii pec ale rectala

-pentru punctia lombara

-in cursul sondajului duodenal

-drenajuiui postural

-inima (decubit lateral stang)

-pozitia este ideala

-pentru a auzi murmurul cu sonor redus

Pentru a impiedica aparitia escarelor

-intre genunchi si maleolese introduce inelede vata

-sub trohanterul mare, un colac de cauciuc imbracat Varstnicii, adinamicii vor fi intorsi la interval
regulate de 1-2-3 ore pentru prevenire complicatiilor
i /
Daca'pacientul are un membru inferior:

-paralizat
 -fracturat

-dureros

-operat

Acesta" va fi mentinut in cursul manoperei de intoaXere de catre asistenta si asezat pe un

support pregatit in prealabil.
-*~
-Hematemeza apare brusc, fiind adesea procedata de greutate epigastrica, greturi, arneteli,

slabiciune, transpiratii, anxietate.

-Sangele eliminate prin intestine (melena) este negru ca pacura, fiind digerat pe parcurs de

sucurile digestive.

MejejjcLapare cand, in intestinal superior patrund eel putin 50-80 ml sange.

-In hemoragiile digestive mici(pana la 250ml de sange pierdut) semnele clinice in general sunt

absente.

Pot aparea uneori:

• slabiciune,

• transpiratii reel,

• hTA (hip^tensiune arteriala), eventual lipotimie.

-In hemoraejiie moderate (intre 250-lOOOml sange pierdut) se observa:

• tahicardie

• arneteli, vedere ca prin ceata

• hTA, lipotimie

-In hemoragiile digestive masive apar uneori, semne de soc hipovolemic:

• paloare intense

• polipnee, hTA

• anxietate, extremitati reci

• puls rapid si filiform

• transpiratii reci

• sete intensgj^

• greturi, adinarnie

• tendinta de pierdere a cunostintei

II. SURSE DE DEPENDENTA IN H.D.S.

Cele mai importante cause ale H.D.S. sunt:

* BgNale esofaguM - Varice esofagiene

- Ulcer peptic al esofagului

- Tumori maligne si benigne-^&l

- Sindromul Mallory-Weiss (fisura longitudinals a esofagului inferior dupa eforturi repetate de

varsatura)

- Diverticul esofagian, hernie gastrica transhiatala, etc.

- Boli ale stomacului si duodenului

- Ulcer gastric si duodenal (cauza principala si cea mia frecventa- 80%)

- Ulcerul acut de stres

- Gastrite hemoragice ( corozive si medicamentoase)

- Tumori maligne si benigne ale stomacului si duodenului

- Varice gastrice

-Traumatisme
- Boli ale intestinului subtirepana la^mphj|il Ini Trpit?

- Hipertensiune portala de diverse cause

- Cauzegeneraie

~ Boli ale vaselor

- Boii de sange

- Soc grav

- Boli ale_organelor im/ejdnate-

- Sange inghitit (provenit din gura, faringe, epistaxis, hemoptizie}

- Rupturqunui anevrism, abces, tumori etc.
II. HDI-MANIFESTARI DE DEPENDENTA

Hemoragiile digestive inferioare (HDI) reprezinta pierderea de sange la nivelul tubului digestive

inferior

Sangele de culoare rosie, care precede sau urrneaza scaunul, fara sa se amestece cu el, are

origine rectala (hemoroizi, rectite, polipi, cancere).

• Sangele rosu amestecat cu fecale, provine din portiunea colon transvers-sigmoid.

Hemoragiile digestive inferioare se manifesta clinic prin simptome digestive dominate de

sindromul recto -sigmoidian.

Sindromul recto-sigmoidian se caracterizeaza prin

- scaune cu sange rosu rutilant ( rosu aprins stralucitor), deseori si cu alte produse patologice

(mucus, puroi),

-tenesme si diaree care pot varia de la 2-3 scaune pe zi pana la 15 emisii imperoase

Sindromul recto-sigmoidian prezinta 3 forme evolutive:

Forma acuta fulminanta cu:

-dureri abdominale

-alterarea rapida a starii generale -tulburari hidroelectrolitice

-denutritie proteica

Forma cronica continua cu:

-persistenta atenuata a simptomelor din faza acuta

Forma cronica intermitenta:

-care evolueaza cu recaderi si remisiuni variabile in timp

-este tir/fpul eel mai obisnuit.

IN.

kb
 I !
\
<) v
£ ^ ^ o T* /—**
, ri>
(V> 0
- r - r-
p -sS^' ^0
J? g

i %&
r" ^-"
<" ? %» S
£*
| ^r ^
Cv. ^N
,. rU (^
^ c <•• £ ^
r
rx> c^-
^ rs.
V
S
|
, C
X c^
^ P
\ Cj
V"5" S ^ > ^rw*-

^•y^
rv p ^.

9 ^
^ ".Pp. '^
Q^
1 $
« <5 S
5"
r*"
1

rs.
v
r

f
^ s;
\

c\ ^
r^^

\'
^N

^-S
r
^1

' <t>
P ^
r*
a' ^1
^ rJ, rs
o ^ "• ^
z
r*.
?b
fX £? \K '£,
f* ?2> 3> ^
e^ r-
V"^
IP "5-^
^^ £r* §i § r^i
^
Oi
r-
_.fe 2^ >
^~ 2L ^
P>i 0 r
1=1
^
C"~ &
v^ £
r*
^
^
r*^. ^ <s t .^l ^
p
r* ^^•^
<^. N
tP
\ (rK.
-^
n

*•
J°

^C£ ^
Q .. o r K ,£> C ^ C*

?$•
fr
^ -^ <
~- ?-
c^- '0 > rj ^[

1^ >
^ ^
-^> rv O f>
fit ^v ^
J

to £\ •• ^.
(V
'> ^
f- 1 ^
r-C V
•f>-i

fe. j>>
?
^
0' & 5 O
Cl
r-
>**• r~o r^-,"
.&
,^i P
^
r> ^^ jIK
^ K S>
*

K.
V
'>
•~^> %- M ,
\" -r- ^
(^ P
S> k\
O T1*
t £ ^
3' ^•i cr- N ^| :^
,-5-*
••^r-.
rr -b
l"

i"A
\
'
-i "
*V ,E
A
L.j
iy s S ~^i
i^ .K fw
•0 K^ *n
^

\> (•-•••,_ ,V;

•y ,^v
f
fc .. ~ -^
\ X

S:
"i XV. r*-r

—* b, S'
O,
%
"^-.- '*
u $^
^: •O
£ fex
f'1
S —
?- fe
fe> ^
^i-
P*
v-
r-'
•s,^ '

t:
\* .
C.;,
**•
0**
'iO''
•^
f-1/
!*•
A
 _ -^ S i«S
r^
LCN.
^T)
* ^£
- (^
^ ? ^ • V
R
\J i^v
L >v

- - '£
^z*
-, -,
.
*^

c.
— oXJ -
" - . _ • - ''

X ,
~>

-.
— rl=
r i-t
^
•- - ~ -^ " -'^ .1 • •
\£ ., ~N
-
_,
' - . - ' • - •
'_,
• •'^- r£
-Tvj - •^
J

! :,
- v j . -^
_.
-'-

• •A*
.•J ..^
r^J
-• c.-
, r. *'• •'
_1 ^-' J ^/ -
->

-t
"-
£ <
,L.
- :: ° "?
J -
S: '-
: < c Vf.'
3 ^
'^ ._• -
• , -i ..
'O>
—> ^ -o
^-
: "*^ • . • —/
j5^ > _• .. <•-
'

1
f- • •o -u-J . XJ

••-o
\o •o •:• -^ £- 5 . •
" ^ ''J -' ^
-. ' ^•J
r\
~J -'
; f^ j • -J NO
--J J C - *- -
L> r-»»,
:
.-^J F

rj
v— EH
•J _

c £ Z ^ -
\ iJ. rC
I j
• —'
v
^^ J
g
-
' ' . - ' —>
.
.
~~
'-->'-.
~.j . *-- (wJ V
-J
^»-'

-
;•:
'—' 1 .--.~-^L
1
_;
~ ""
r-

,-~ ;
-

'\J
rv^ .----,
^J
-^j
-^

•:
i- »

sL-
•

C^ 1
—'
;
~

- ,-

j>
- l ' ,J

-
J -^
-^.^S *^i
- - . i jv - ^ ^,
. • -. J, ^ v .-' j
k.
., *v ' -^
^ > J . ' -.' • .
J J
>— • ^. - ' - " ^ ' -
,
^ •- 0 ' _,( r-
-, '-.^ -0 -^ - :
~
- c •<
^y •-v-'
~ ^ --J -_/ -x J - ^ .
- 'X - c u
r~— •
'^i-1 —, ^_, !"* /-J
^ ";
'--.-

o "*i.
-^'! I • - ',
;: Z-- •• ' --"-J ~> ^'° r ,
""-"" f .-^ ->. v i^ ^ H \^
'

" J — c-' ' .j

^*
J
- k! \ -
' ^—*
J ^
r*^
-^ ^
*^
-0 >1'^Q^ £'
•"•>. i ^ J

•--'_• ii.; - -! • • £."•-; . ; : • , - ,- ",,- ' J ^. .

^-O ' ^y ^ ' ^** -' ^
o> ; • ^J - S^/ ^J *^ •
•- !~i •
N o -J
-J -0
i <i '•-i- ^ " W, ^
^, -" J
-. ^
•_>
/-J -.*-*
--- • '

— -j- ' " - -^. •*-;- ^^ '-^Z. ? :-o ^

^
<^i
- _,
j r' -' •' ^> ^
„ ":J -' ' i- i ^ *-l
c ^- ro17 ^0 ^^, .,0
1

J
^r ^ ^. ^ . ^ ---•i -j •_•
^ ~ / ; -^ -- ^ ' ^,- <-- ^' ^ , :
,-»
«._)

C • —' *i -- • -J rs r-
->
^
' NJ
f-W
v. ^? O
>-. ^
-^^ , •-! >:• O -;_• :
~
-^ --..
?'J V '- . -^ -^ ^ *J -> . ->'
"-; ri ^ - -> : • o
-^
^ v^
^ ^ •"
^ -.> ( • > ' . '- -U O ^ ^ 0 iJ
l i
A^ . ^C
•"
~i

-j - "• '- -b - i '-' u '

n
_, -^..- J 'O r; --* ' -- '—'1 .-j i
-^>
.^ •
^/

-- •J -w<
3 7^
V "^ ^ C. " J

V "-—> - .^ "- •--'i

£" - i- ^ - K 1? 2.* •" ' ' : ~ - ^ cf t'

..^

* "->-'
^ ^ --S (-s
^
^-_J -'
,^'*•• >'
S-> -o-
\J
f-^ *X
; ^^
'^^ _.
"O
^^ ^j
•—
^ ,
x
i -j ' ' -'
•_/ r*-*
.
", •
' ~J
'^ ••!
~1 -J -'
^ '"-J ' "• /^
. ^ ^
0:0
-', ^

^ O; .O -? ^ • -^ ..--' ' ^ -• .
-; ^-> '"**-* cj
Jr i 'V 1 1 r -*
•^ J
V • • v- ^ -C
io <J
J
., ' I J^ -~—1
/
. ^J f .
•• _'
'-ij X , o '*"' —' -> -^
r-. ^J
: J
"
-j ,'.. >-- ^ -v-£i
^^: - 7 -'i J -• . '
-o .,
•M : • -^ —'
^
^-.
r-
-^J
>
^- . r
."
--
- ' - ^ --, H ' "^ c 0» ^ • — " . . "

' : • ' ? X , u :. '

-J
d
^" <^f '•i-' ^ ->_J

•
,__-
"** ^—^ "-*
O ^
- ^ ' a. <
-v-> •^
i- :
--
f r- . • J vl*

..ir ^ -
-<

*' ' ! j i i
i i ; f
 .

j'
^ /: •

'
b1 & '" " ' ""
cU

Vr ,,,

V. . , > I*
^ -3^
J -•_

^r*65 r »?^/T^;.J>}I. "v

^^u:-^,
^V' f.-^Y^'r.-.-:/'-
' V

: ,
y,
 /G->7^, g, -.^?

^^'-<*y %^^^c.a^T^^^^^^
"' '^.'' >7&&**pl®1&».-jQ< • \Qjzw

•' - • •
•• i : ^.

:
'-J

•*N

P-?r7-»-W?r3
1
~'V1 • i'
^cWn^^T?';'! •7)t///./>jf^-rt/y^-jr7^/> >/

,:./,/.v,,. J : -rrt^wi^Q&Tty -ftl} ?Wt£p^fy

J/v'j'fv'H 3 w; jaif&£u/j ^
'^Vl.pV2fc?fS> .^'KTZ&WdU- -V
~7f

rv
r-v
^.vZr?9T?
^ -^*
(-> ~ "
Wi
— ( _ ; /k k ^ v - ^ . - v - - w ^ -^-

1
--i7^
;- ^ ,
rrr^-' ^tf J ^j ^^KnCv.
, 1
x C vr/7^
1
r^, - 779t^-x fc^^Mf-w-wy^
>7
tTP2?T&3&)' W/ /iterjm&wdfP dtfUQlvwy #

fyrjjt-t/}frcwzni/*?

•-7
(
''Vftyv&rtf
w\j'dwm
i'y7///>-^cVp/W;

^"/ SL/.-t/./
 m S

$ ^ &1
a
^
' v
'r-3S
-T& -o
N
rO
^L,
^
r^
O
^
O\
N^Sv
XT
g
-\
S
V

- NJ
>'
N!
<^
C) QJ
vT
r\i W r\ ^>J "VI-1 N/° >J

Si s ^ $? ^
O ^ X
^8 r ^^
Vi ^
JN. \ ^ c xH ? r^
M <? ^>°
$ N ^-^
? ^ ^S
-S v ^
3
§ ^
O
1
VQ "V*
J^
-j\ <S
^ 3 -S
^
%
*<. Q)
3
^
^
^
* "11^
^
t-
^
^ 1? I)L
>V

3 ^
^~>v ^N
^ ^
N
V
"i
-.xj
QJ

VQ 3 s 3 I ^^ 5 ^
o
i0:
x_ ih -• ^ S^
_, N ^
<3^s Q , ' e^ v5 -5
Sl^j ? ^3
S -^o ^ ^
"5 ^
v
^ ^ vj
U) •
^ ^ ^ C^| j, ^ ^
^
-o
-§ : c^ff >uI s
^ "«iJ CN\ <? ^ - r» ^>

(
5 ? - S . ^ '•
•° •? ^ -c

L•^ ^*
-K "^ oJI
x "^^.^
5 >4 ^ ^
^ ^u r*> •& ' J e *>^
HJ V ^ y *c-
S
SO
M
^1 Hv
^>
'O X)
5
O-
<3V7
3
<^N
V
"5 c- ^ rtN £~
.5 S g 4j ^
0

1 ( 1 X * ^?^ -^
I <
 \I1IK1IIIIV.

In functie de aceste posibilitati de producere, ocluzia a fost clasificata in doua tipuri :

Clasificare:

LMECANICE:
prin obstacol mecanic situat oriundc in iunuul inicstinului subtirc sau al intcstinului tiros.

2. DINAMICE (H M ( IONALK):=oprirea tranzitului estc datorata unor

£
g
182

tulburari lunctionulc a motricitatii .

exagerarea contractiei musculaturii p>eretelui intestinal.
pareza sau purali/ia acestuia.
 w 1 . <- g
V

Ja>
V
V

v V

• .&
§^ ' '*
0
X.
- :s> %S3
1
1
N:
-\f
1 «
^
;•jl
ci
sa s-
<b

K '•§- <s x % 4, So

^
^ ^
1s5 -
' - ^
3 ^c^
^KJ
' . > ,.
• • /
<r £ 3
C? <£

.< • i
^( c;
£

^S
l'3
^i -C^
"^^l
L^ ^i cy
1\j
^ "N
1
fts ' J
<

i<$ '\~*V^ i3
4^

Lu
u d^ O
S-^ CN
^ <»
<,. 6X

iw
^' i ^
~ -. ^
CV)
G^
S
^ 'd
, Q. !
4,>
dj <£5\ 5
5=3 i

Sf

h
1°
K
 COM^I

tea. »j/>;?^/; • -i

. ^ w^ v c t A. ii-QjLp^fa A/>/,P,
* ftustoUofa. •>
faM*JL (L&J> AS £*>*.*<:+>•„
c ,/„ ,
«^ (!^a «9>?ec&rtf.
?vO - y- ' "^
"~> /^-^^u?^'

^^..c-^^?>-

^ <?

.
 .s § •

^^ I
X,

o ll
5 J?
*-u

s ^
S<
•£• 'cr
^J
-^ <s
o
>£-
^^u ^
o
s- &
'>b ^^
-
^^ ^
v^c
^
^^ ^-J? 1S
^
rl^ .-
's i1
o 3 ^ 3 ^' 3 :
•a; ^ O ^ Q Q <-
*.
t:
^ ^ d 3 ^ -^L;^
- ^ C3 05 o r ff , v L ^
>^ <Z> < .f .^ ^J ^ ><
M S
^ S ^ S | TJ
*J3**$ J
^ * o, -2
»S
 •s
>
1
N

£V
57 1
(>
kj
sMj ^
X-
^
"N3 i ^1
N( .
i <3
^j
^) 10
Uj
^
-N .^

Xx-s
 ^<J NO

* S^ ^ S ^^

SI
^
5J
•^
NJ
 MANIFESTARI DE QEPENDENTA IN

IM5UFICENTA RENALA ACUTA

Semr... - OUGURIA PAINiA LA ANURiE;

Diurcz- detiai^ra tfin puHC: • 3
I conceniraiie r^spertiv dens
Oboseaia -,; v t a f e de ran ene

Vars-it
Dispnce, tahipn^e, resptr, •
Diate;
- Sonif. • . : , -
- Com? in t'o^ina ft

Manifetari de dependents in i.R.A in functie de stadiui i.

Tulburari csrdiovasculaf
•• ; .
• A

.; erne,
l •-..

Tuiburai i respiratorii:
» pf;i

Tulburari gastrointestinal^ :
• G1
• Vars-
*

Tulburari neurons
• /"

'•
«
Tulfaurari hematologice:
• Mtci hemoragii cutanate >i i;i nu^M rmicosseior

Tulburari renale:
• Oiigo-anune;

Tulburari electroiitice:
• Ureea sanguina si nctdu! uric rre.sc proportional ci. dgrav«ij;Vd !imi •
renale;
• Creatinina sanguina - creste paralei cu ureea - scnd^rpa '•.iiutitni;-
de filtrare a nefronilor;
• Hiperkaliemja - cu efecrs asupr.-1 r-i.ocard'jlui;
• Hiponatriemia - este in functif- de ,5radul de df-^hidratarc ,1 hwinjvu 1
si are eferte neurologice-;- co*wulsi:, -'tan" confuzionalo.
• Hipocaicemie;
• Hiperfosfatemie • din cauza diiVu'nuani filtratulu/ glcmeru!.=r.
Tulburari acido-bazice:
• Acidoza metaDofica;
Dezechrlibre hidrice:
• HiperhirJrdtare mtracelulara deienninata de vors^twf < . i'jIr.M'-in -j>.
ronstienta:
• Hiperhidratare extraceiular^ r;; ri:,<; de crestrre ^ T A, M ap^riii.!
edemuiui cerebral.
 SURSE DE DIFICULTATE (CAUZE) IN INSUFICIENTA RENALA
ACUTA (I.R.A)

I.R.A se caracter/zeaza prin deteriorarea rapida a functiei renale de excretie ,

care determina acumularea de produsi metabolici in sange si de lichid
extraceluiar. In acest caz rinichiul nu poate produce ur/na in cantitate si
concentratie corespunzatoare, far produsefe rezultate din metabolism raman
in sange si provoaca intoxicatii.

1. CAUZE PRERENALE;
- In core agentii etiologici actfona?a indirect vsupro rinichilor prin
reducerea f/uxului sctnguin rent ' ; : retiei de un'no:
• Stari de soc [h/p.?1 -oler> - imatic,obstetricaf) , I.M.A,
-
«• Stari de deshidratare ( v; jpiratii abundente}
* Septicernie, avort septic, soc anafiiactic

2. CAUZHRENALE:
In core ogentif etioloqici actionei> \iro porenchimului renal
(tubi, gloweruli, vase songu'- ''vocondleziuni
anotomice:
• Necroze tubulare determinate de hemoliza intravascuiara
(transfuzie de sange incompatlbil) . soc prefungit, arsuri grave,
nefrotoxine (substante chimice, inedicamente)
•
fflmsAiu*p&**&
nBoll renale parenchimatoase (gla&5l©ftemte poststreptococice,
nefrite fnterstitiale)
• Boli vasculare ale rinichiului: ocluzii ale arterei renale, infarct renal
, ocluzia venei renale.

3. CAUZE POSTRENALE:
Obstocofe meconice pe coile excretorii:
• Calcufoza uretVala bilaterala;
• Tumori de veclnatate , afectand ambele uretTe;
• Procese urefr'ale inflamatorii.
 i*

£
.*]

•1
 . • •
:
'r VV ',(, ' -' * ' t-V

- " ' *-'':

• --run ?-M
- ^- *,"> -c/-^
'• -r - _. ' T ', .
^~
. -t •-. - ._ _
' ?" -1
"^ ~> tt,-t

- . ' • < • < 'V^: ;-j;-i^ ^ .

..... , - ' -"?-<">,/
- • T . . . ',^,,;. 3^ .} l ,,, 7 - i ,
. •. , , " ' ' V -r
r <! ^?^^"'- / r. •*- - -H :,: y
"''. ' -t
^
/• ". I-!'-,-.
' ^
? -*
, -,-.
- ^ J 11. »' /> _*-
(

-' " ' - l ( l • *' ^^/-;.;; ^y

' A / .^ , v/V5^'/. ? ,7 ^ »--» ^
' X ' '' / '^ : V ;" > W '?^V / ^ --<.
>7?7, , , ( ? A - ^^ '^r>\;?

- ) f " 7 ^ '^6n6 > r j .

iVWr _>?
nw
., , -- . ..'*'. . -> :>7W,, ? )^
^^>"^:w^7 V^, v
^OV^^V Hx ry^n ^^ ^^ ' ;

'- ' \ ' V . T v i r ? ; v ,- . ~3-r--f}*\r ^ >>-»-> 7-1 - i- ;v-7£^"~f —— . "

- '- V- -^ ^V^/v v^ _,-'- r- ^7??DO .^Tc?^ ^
'"' ^ ' 7/•' 'i /""' "i r^,-, ~ ,-/•--, I
• ^ n y^v^-'^y //-- 7:v*;>fi d/;>-i<jni(i
:rf
1 1
*'" V"""' ^,-^^-^^j-^? 9,o7.^<.3?
•' • " • - , - / r'v.v..;;, -JTC-'I •: '•"*•>->•>-9--pc;.-^.-> >^,T-,.vr-a/ -r^-s^-y-.^
' . • ^ . • p . m :>.-•>->;> J, -)_5^. -^> -'?>'7>;/> n-n-,-^^ a -^ 1? .; •>•>?-1J 7 ^ >

. ' • : ^ - ' - - - r'O.^; *>•':•>-„ ir>n ^?»^' v^jivm .nr.twntn^

•--.•^-,-T .>--n7; = ..9^' fV/^37? ~*Y rrp ^,-^yy T^-ni",^^^
'"".-'V ^ ? : VT - ^-: r/i-r^;> )r^r';^^.^^ -r>?^^ ^ i^^'V
-J '7. »; ,, ? .,- ,_-,-,. , _ - , . - , , , j , , . , .;« .;. l t , r J ^ ^7; ^ T^ ]7}W J J ft*?! ^

•y : r/:
v ;//p • ) AA/^r ) / ' v
2.ECLAMPSIA -MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

Este forma cea mai grava si se caracterizeaza prin accese convulsive asociate cu alte semne:

-edeme

-HTA

-proteinurie

-accesul eclamptic (accident paroxistic de toxerniea gravidatii) poate surveni in cursul sarcinii in

a 2 jumatate,mai frecvent in travaliu,mai rar in primele zile dupa nasteri.

-inainte de a se instala aceasta complicatie majora apare uneori un sindrom premergator care

consta in:

-cefalee

-tulburari senzoriale (ameteli)

-dureri epigastrice

-varsaturi

-accesele eclamptice sunt urmate de o stare comatoasa care poate sa dureze de la cateva ore

pana la 1-2 zile.

II. MANIFESTARI DE DEPENDENTA IN ENTORSE

Entorsa este o afectiune traurnatica a unei articulatii provocata de executare brusca si violenta

a unor miscari care depasesc amplitudinea fiziologica a acesteia, avand drept consecinta

intinderea ligamentelor si a capsule articulare, fara ca suprafetele capsule articulare sa-si piarda

contactul.

Entorsa este o leziune capsulo-ligamentoasa data de o miscare fortata, anormala.

Manifestarile de dependent sunt:

-durerea

- semnul eel mai important care se amplifica la orice miscare voluntara sau involuntara;

-impotenta functionala;

-deformarea regiunii prin edem (tumefierea apare in prirnele ore de la producerea entorsei);

-echimoza-coloratia violacee a tegumentului apare atunci cand se produc rupturi ale vaselor de

sange, dupa circa 6-12 ore

; -in acest caz este obligatoriu sa se faca radiografie deoarece entorsa poate ascunde o fractura;

-hidartroza-prezenta lichidului in cavitatea articulara, care este lichid clar si se pune in evident

prin punctie articulara;

-hernartroza

- prezenta sangelui in cavitatea articulara(de exemplu in articulatia genunchiului);

-mobilitatea anormala a articulatie

i - este semn ca s-au produs rupture ligamentare importante, ceea ce denota ca este o entorsa

grava;

-pozitie antalgica caracteristica a articulatiei.

II: LUXATII- DEFINITIE SI MANIFESTARILE DE DEPENDENTA

Luxatiile- sunt leziuni traumatice care constau in deplasarea permanenta a extremitatilor

articulare, acestea pierzandu-si raportul normal dintre ele (dislocarea oaselor din articulatii)

MANIFESTARILE DE DEPENDENTA SUNT:

-DURERE VIE, care se mareste odata cu tentativa de miscare

- IMPOTENTA FUNCTIONALA, cu pozitie vicioasa fata de pozitia normal a regiunii

- DEFORMAREA regiunii( prinedem)

- SCURTAREAeventuala a segmentului unde s-a produs leziunea

- HEMARTROZE, ECHIMOZE SUBCUTANATE Echimoza si hematomul irtsotesc aproape toate

luxatiile

- Uneori apar parestezii, usoara cianoza, paralizii( datorate unor compresiuni nervoase si

vasculare)

- Este posibila asocierea cu fracturi, leziuni nervoase sau vasculare( ex: radiographic este

necesar)
II. SEMNE DE PROBABILITATE IN FRACTURA

Durerea care apare odata cu traumatismul, este localizata intr-un punct fix unde atinge

maximum si se accentueaza la orice miscare a regiunii fracturate.

Deformarea regiunii cauzata de deplasarea fragmentelor osoase sau prin dezvotarea

hematomului local.

Impotenlja functional poate fi gasita si m alte afectiuni traumatice: entorse, luxajii etc.

Scurtarea segmentului lezat si pozi^ie vicioasa.

Echimoza (vanataia) ce apare imediat sau tardiv (24-28 ore) si la distan^a (cand segmentul osos

eacoperit de muschi).
II. SEMNE DE CERTITUDINE IN FRACTURA

Fractura este intreruperea continuitatii unui os asupra caruia a actionat o forta mecanica

externa.

Semnele de certitudine sunt:

MOBILITATE ANORMALA a segmentului fracturat la miscari active sau pasive (existenta unei

miscari unde acestea nu exista in mod normal).

CREPITATIE OSOA5A (frecatura osoasa) produsa la palparea segmentelor osoase fracturate.

LIPSA TRANSMITERII MISCARILOR DINCOLO DE FRACTURA (o miscare pe care bolnavul o poate

face intr-o parte a segmentului fracturat, nu se transmite celeilalte parti).

INTRERUPEREA TRAIECTULUI OSULUI depistata palpatoric si vizibil radiologic.

DE RETINUT!!! Uneoriaceste semne nuapar in mod evident deci, daca victima acuza dureri mari

pe traiectul unui os si membrul afectat nu apare deformat,nu trebuie sa executam toate

manevrele 187 amintite pentru a ne convinge asupra diagnosticului pentru ca riscam mobilizand

o fractura fara deplasare sa-i rupem periostui si sa se deplaseze fragmente osoase.

II. ATITUDINEA DE URGENTA?N INTOXICATIA CU MONOXID DE CARBON (CO)

SCOATEREA IMEDIATA DIN MEDIUL TOXIC;

* Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor;

• Vafiasezatm decubit lateral, avand degajate caile aeriene (capul in hiperextensie si sub nivelul

trunchiului);

• Respiratie artificiala daca nu respira sau respira greu;

• Oxigenoterapie (O2 este considerat antidotul CO) prin mijloace imediat disponibile (sonda

nazala cu debit 10-15 l/min, masca faciala), in concentrate de 100% m primele 30 min.

• Transportul bolnavului cat mai urgent la spital (Tn caz de stop respirator se va face respiratia

gura la gura sau cu aparate manuale, pe tot timpul transportului).

Atentie! Pentru determinarea concentratiei carboxihemoglobinei se recolteaza repede sange,

imediat dupa intoxicatie, inainte de administrarea 02.

Se respecta urmatoarele conditii:

# Sangele trebuie ferit de contactul cu aerul;

* Se recolteaza sub un strat de ulei de parafina sau ?n recipiente complet si astupate ermetic

sau recoltate pe anticoagulant;

# Tn cazurile grave (come) si atunci cand conditiile termice permit, se face oxigenoterapie

hiperbara (02 sub presiune- nu peste 3 atmosfere) si tratament de electie.

Dupa intoxicatiile grave, bolnavul trebuie supravegheat pentru depistarea complicatiilor si

tratarea lor.
vJ
V,

i
u
Uj

LO
U_
II. MANIFESTARI DE DEPENDENTA IN SOCUL AIMAFILACTIC

Debut este brusc ( l a cateva minute dupa administrarea substantei)

Stare de rau general

Semne cutanate (eruptii cu caracter acut)

Eriteme difuze insotite sau nu de prurit

Urticarie

Edem al fetei, al pleoapelor

Manifestari respiratorii:

-Edem laringian

-Sindrom de insuficienta respiratorie acuta

-Criza de dispnee cu respiratie suieratoare ( provocata de bronhoconstrictie)

Tulburari cardiovasculare:

-Hipotensiune arteriala

-Pulstahicardic

-Cianoza

-Tuse

Tulburari neurologice;

-Anxietate

-Acufene,vertij

-Uneori convulsii si coma

Manifestari digestive:

-Greturi, varsaturi

-Dureri abdominale

-Diaree

ATENTIEU! CAND TOATE ACESTE SEMNE CLINICE SUNT DE INTENSITATE MAI USOARA SI SUNT

TRECUTE USOR CU VEDEREA POATE Fl VORBA DE O REACTIE ANAFILACTICA ( 0 manifestare a

socului anafilactic medicamnetos) ASISTENTUL MEDICAL VA INFORMA MEDICUL IN ACESTE

SITUATII SI SE VA PRECIZA DIAGNOSTICUL DEOARECE REPETAREA MEDICAMENTULUI VA CAUZA

SOCUL ANAFILACTIC MEDICAMENTOS SEVER, POSIBIL FATAL

II. CONDUITA DE URGENTA IN SOCUL ANAFILACTIC SOCUL ANAFILACTIC

apare in cursul reactiilor alergice immediate,grave.Cel mai fregvent apare in :

-Alergie medicamentoasa

-Intepatura de insecta

•Alergie alimentara

CONDUITA DE URGENTA:

-APLICAREADEGAROURI

-in cazul in care socul a fost declansat de o injectie i.d sau s.c. sau i.m. sau printr-o intepatura de

insecta intr-o extremitate, trebuie stopata reactia generala prin ligaturarea acelei extremitati

deasupra locului inocularii.ln jurul locului inoculat se injecteaza 1 mg de Adrenalina 1% diluat in

10 ml de serfiziologic.

Garoul trebuie sa fie strans pentru a bloca intoarcerea venoasa si trebuie desfacut 2-3 minute la

un interval de 10-15.

-Asezarea bolnavului in pozitie Trendelemburg trebuie executate rapid pentru a impiedica

ischemia si leziunile cerebrale ireversibile. -Adrenalina 1% este medicamentul de electie in socul

anafilactic.Se administreaza 0,5-1 mg s.c (0,5-1 ml sol. Adrenalina 1%) se poate administra si i.m.

in cazuri grave se injecteaza i.v. foarte lent 2,5-5 ml dintr-o fiola de Adrenalina 1% diluata de 10

ori in 10 ml ser fiziologic,se injecteaza i.v. intr-un ritm foarte lent Iml/min.

- Corticoizi se administreaza numai dupa administrarea de Adrenalina.Se administreaza i.v. lent

HHC 250 mg ca doza de atac, se continua apoi pana la doze de 500-1000 mg in 24 h -adm i.v.,

fractionat sau in perfuzie continua,

-Lichide volemice- in caz de hipoolemie se administreaza substituienti coloidali de plasma pentru

cresterea volemiei:Dextran70,500-1000 ml la care se adauga o cantitate dubla sau tripla de

sol.Glucoza 5 %.

-Oxigenoterapia 6-8 l/min prin sonda nazofaringiana -miofilin 240 mg (1 fiola) in caz de

bronhoconstrictie severa i.v. Se poate administra si bronhodilatatoare sub forma de spray

aerosoli in stationar.

-Intubatia orotraheala de catre medical anestezist, in caz de spasm laringian sau bronchospasm

prelungit, pentru combaterea hipoxiei, insotita de cianoza generalizata;

-Traheostemia

- caz de asfixie se face de necessitate daca nu se poate aplica manevra I.O.R

 -**
^ 3" Kg
^Jj
tt 3S
.P -

:
O

U.

? >Ti |
tl
k