Baltagul - TEMA !!!

TEMA ȘI VIZIUNEA
Baltagul de Mihail Sadoveanu

Opera „Baltagul”, scrisă de Mihail Sadoveanu, a fost publicată în anul 1930 și este un roman realist
și simbolic, încadrându-se într-un tip aparte de realism, și anume realismul mitic.
O primă trăsătură a acestuia constă în faptul că acțiunea este structurată în funcție de două planuri
narative: unul realist și unul mitic. Coordonata realistă a structurii romanului se referă la călătoria pe care o
face Vitoria Lipan, la aflarea adevărului și la descrierea satului moldovenesc. Planul mitic are în centru miturile
din care s-a inspirat autorul, precum și sensul ritualic al gesturilor Vitoriei. Cel mai important mit care stă la
baza structurii acestui roman este mitul mioritic, fapt subliniat și de motto-ul pe care îl alege autorul pentru
opera sa: „Stăpâne, stăpâne/ Mai cheamă ș-un câine…”. Acest mit include modul de înțelegere a lumii de
către personaje, tradițiile pastorale, dar și comunitatea om-natură. Alt mit identificat în structura romanului
este mitul egiptean al lui Isis și Osiris.
O a doua trăsătură a realismului este perspectiva narativă. Narațiunea se face la persoana a III-a: „Pe
țigan l-a învățat să cânte cu cetera”, iar naratorul omniprezent și omniscient reconstituie în mod obiectiv,
prin tehnica detaliului și observație, lumea satului de munteni și acțiunile Vitoriei. Întreaga călătorie pentru
aflarea adevărului ne este prezentată de acest narator într-un mod neimplicat, impersonal și credibil. Viziunea
dindărăt apare prin procesul de focalizare zero.
Titlul anticipează destinul tragic al lui Nechifor și călătoria necesară aflării adevarului, dar și ideile
dretății și răzbunării, care vor fi înfăptuite de Gheorghiță cu baltagul tatălui său. Acesta este un instrument
de maximă importanță pe care Vitoria îl pregătește pentru călătorie, sfințindu-l. Fiind un topor cu două tăișuri,
el reprezintă un instrument ambivalent, arma crimei și obiectul justițiar.
Tema romanului este călătoria, unde se surprinde drumul parcurs de Vitoria Lipan pentru aflarea
adevărului despre moartea soțului ei, urmată de săvârșirea dreptății prin pedepsirea vinovațiilor. De
asemenea, se regăsesc și alte teme ale operei și anume: natura, iubirea, viața pastorală. În același timp,
romanul prezintă monografia satului moldovenesc de la munte.
O primă scenă relevantă pentru temă este pregătirea Vitoriei pentru călătorie. Înaintea plecării,
Vitoria se supune unui ritual de purificare: ține post negru douăsprezece vineri. Mai mult, merge cu fiul ei la
biserică pentru a se închina la sfânta Ana și vinde diverse lucruri pentru a face rost de bani de drum. Ulterior,
se duce la Piatra-Neamț pentru a consulta autoritățile și, nu în ultimul rând, sfințește baltagul care îi va
aparține lui Gheorghiță. Călătoria are valențe atât pentru Vitoria, cât și pentru fiul și partenerul ei de drum,
Gheorghiță, în ceea ce privește evoluția lor.
O a doua scenă relevantă pentru tema textului este identificarea și pedepsirea criminalilor lui
Nechifor. La parastas, Vitoria conduce din fundal, cu inteligență și tenacitate, acheta care duce la dezvăluirea
și pedepsirea vinovațiilor. Reconstituirea fidelă a scenei crimei surprinde pe toată lumea , chiar și pe ucigașii
Ilie Cuțui și Calistrat Bogza. Unul își recunoaște vina, însă celălalt devine agresiv. Din acest motiv, este lovit
de Gheorghiță cu baltagul lui Nechifor și sâșiat de câinele Lupu. Bogza însă își recunoaște vina și îi cere
iertare Vitoriei. Ea îi răspunde foarte rece: „Dumnezeu să te ierte”.
Un alt element de compoziție îl reprezintă incipitul romanului. El descrie o cosmogonie populară,

spusă uneori de Nechifor Lipan la nunți și cumetrii, care pune în relație destinul individual al acestuia
reprezentat de moldoveni, cu destinul altor neamuri. Prin dispariția lui Nechifor Lipan, ordinea cosmică a
fost distrusă. În opera lui Sadoveanu, natura se reflectă în om, deoarece tragedia este anunțată de schimbarea
stării naturii: „Vitoriei i se păru că brazii sunt mai negri decât de obicei”, vremea se tulbură, iarna vine mai
repede. Un alt element care confirmă moartea lui Nechifor este visul Vitoriei, care anunță și călătoria pe care
trebuie să o facă în căutarea celui dispărut: „Se făcea că vede pe Nechifor Lipan călare, cu spatele întors
către ea, trecând spre asfințit o revărsare de ape”. Semnele viitoareai călătorii vin și din partea naturii: „Cocoșul
dă semn de plecare”. Astfel, incipitul anticipează călătoria Vitoriei și soarta tragică a soțului ei , acestea fiind
în strânsă legătură cu natura.
În concluzie, romanul „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu, aparține realismului mitic datorită faptului că
are o structură polimorfă, datorită îmbinării planului realist cu cel mitic. Opera subliniază teme precum:
natura, iubirea, viața pastorală, călătoria.

Baltagul - TEMA !!!

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Baltagul - TEMA !!!

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Baltagul - TEMA !!!

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

TEMA ȘI VIZIUNEA

Baltagul de Mihail Sadoveanu

Un alt element de compoziție îl reprezintă incipitul romanului. El descrie o cosmogonie populară,

You might also like