APLICAREA „TEORIEI INTELIGENŢELOR

MULTIPLE" CA MODALITATE DE ABORDARE

INTERDISCIPLINARĂ A DEMERSULUI DIDACTIC

Neguţa PETCU •

Abstract: The application of Theory of Multiple Intelligence as a form

of scale between disciplines of teaching measure

The the01y was elaborated by Howard Gardner, teacher of cognition

and education theory and psychology, at Harvard University in 1 983; it is
considered today as the mast important discovery from the psycho­
pedagogic post piagetian sphere.
What we generally call intelligence it is to in fact a homogenous trait
but the resultant of eight distinctive capacities, activated in various
circumstances of knowledge, understanding and learning: verbal­
linguistics; logical-mathematics, musical-rhythmic, visual-spatial,
naturalistic, kinesthetic, interpersonal and introspective.
The knowledge and application of Theo1y of Multiple Intelligence is
importantfor the teachers from the perspective of educational reformation:
- Ali normal individuals possess each of this intelligence in a certain
measure. What makes the difference is their degree of development and
exclusive nature of their mixture. Anyone have the possibility to develop al!
of the eight intelligences at a reasonable levei if it is involved in adequate
teaching situation.
- Each of this intelligence represents a bio-psychological potential,
which is expanding at a levei as it is valuated in an instntctive­
informational framework or in an appliance field. Unaccesing it convey the
diminish of this potential.
- Practically, an individual may not be prepared in a special way
within none of these intelligence and stil! to match very well to a certain
social and professional status due to a certain combinations of intelligences.
- New national curriculum is considering maximal evaluation of the
po tentia l for each pupil through exposing it into various situations which

Profesor, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân", Constanţa

1 15
https://biblioteca-digitala.ro
can give the opportunity to demonstrate plentiful within domains whereto
his capacities are obvious.
- The teachers must create alternative models of active learning
focused on different types of intelligences ensuring a genuine difference of
schoolingfor each pupil.

Keywords: Multiple Intelligence Theory, capacities, mixture,

individual values, real potential, learning, teaching situation, educational
reforma/ion

I. „Teoria inteligenţelor multiple" -importanţa aplicării ei în

procesul didactic

Teoria inteligenţelor multiple a fost elaborată de Howard Gardner,

profesor de teoria cunoaşterii, educaţie şi psihologie la Universitatea
Harvard şi de neurologie la Facultatea de Medicină din Massachusetts,
S.U.A. El critică modelul unilateral în care este privită, recunoscută şi
valorizată inteligenţa umană şi, pe baza studiilor neurologice şi
antropologice, propune un model alternativ, numit teoria inteligenţelor
multiple 1 • Î n accepţiunea lui, inteligenţa nu este considerată o însuşire pusă
în lumină prin teste standard, ci capacitatea de a rezolva probleme şi a
realiza produse în situaţii concrete de viaţă. 2
Pe baza studiilor amănunţite, Gardner distinge următoarele opt tipuri
de inteligenţă:

1 Crenguţa-Lăcrămioara Oprea, Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi

Pedagocică, R.A.,Bucureşti, 2006, p. 65.
, .
- Inst111irea diferenţiată. Aplicaţii ale teoriei inteligenţelor multiple, Ministerul Educaţiei ŞI
Cercetării, Consiliul naţional pentru pregătirea profesorilor, ghid pentru fonnatori şi cadre
didactice, Bucureşti, 200 I , .p. 5
Crenguţa-Lăcrămioara Oprea, op. cit., p. 66: „completându-şi teoria în 1 999, Gardner
subliniază faptul că inteligenţa umană este „un potenţial bio-psihologic de a prelucra
infonnaţia, care poate fi activată pentru rezolvarea de probleme şi crearea de produse
preţuite de cel puţin o cultură" (lntelligence Reframed: Multiple Intelligences for the 2 l st
Century )".

1 16
https://biblioteca-digitala.ro
 1. Inteligenţa verbal/ lingvistică
Cei care posedă acest tip dominant de inteligenţă gândesc cu
predilecţie în cuvinte şi folosesc cu uşurinţă limbajul pentru a exprima şi
înţelege realităţi complexe, pentru a se exprima retoric, poetic, pentru a-şi
aminti informaţiile. Manifestă plăcerea de a citi, a scrie, a vorbi, sunt atenţi
la folosirea limbajului şi sensibili la sensurile cuvintelor. Pot fi: jurnalişti,
poeţi, avocaţi, profesori, scriitori, moderatori etc.
2. Inteligenţa logico-matematică
Prevalenţă ce determină analiza cauzelor şi a efectelor, înţelegerea
relaţiilor dintre acţiuni, obiecte şi idei; abilitatea de a calcula, cuantifica,
evalua propoziţii şi efectua operaţii logice complexe sunt caracteristici care
ies în evidenţă în cazul acestei inteligenţe, împreună cu abilităţi de gândire
deductivă şi inductivă şi capacităţi critice şi creative de rezolvare a
problemelor. Cei ce au dezvoltat acest tip de inteligenţă au darul numerelor
şi al logicii, se caracterizează prin capacitatea de a analiza logic problemele,
capacitatea de a opera cu modele, categorii şi relaţii, de a grupa şi ordona
date, precum şi de a le interpreta. Sunt cei ce manifestă o gândire logică şi
critică, sunt ordonaţi şi exacţi în datele pe care le oferă sau le solicită de la
alţii. Pot fi matematicieni, contabili, programatori, oameni de ştiinţă etc.
3. Inteligenţa muzical-ritmică
Persoanele cu această inteligenţă posedă darul, aptitudinile şi talentul
muzical; gândesc în sunet, ritmuri, melodii şi rime. Ele se implică într-o
ascultare activă şi sensibilă şi stabilesc o legătură puternică între muzică şi
emoţii. Au capacitatea de a produce şi de a aprecia muzica, formele de
expresivitate muzicală. Se manifestă prin „capacitatea de a percepe (în
calitate de meloman), de a discrimina (în calitate de critic muzical), de a
transforma (în calitate de compozitor), şi de a exprima (în calitate de
interpret). Sunt muzicieni, cântăreţi, compozitori.
4. Inteligenţa vizuală/spaţială
Î nseamnă a gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea vizuală;
posesorii ei au capacitatea de a înţelege relaţiile din spaţiu şi de a lucra cu
obiecte, de a gândi în trei dimensiuni, de a recrea aspecte ale experienţei
vizuale, cu ajutorul imaginaţiei . Sunt oameni care înţeleg cel mai bine lumea
prin intermediul vizualizării şi orientării spaţiale. Această inteligenţă o
posedă cu precădere pictorii, arhitecţii, fotografii.
5. Inteligenţa naturalistă
Persoanele la care această inteligenţă este dominantă înţeleg lumea
naturală, iubesc plantele şi animalele, au abilitatea de � recunoaşte şi

117
https://biblioteca-digitala.ro
clasifica indivizi şi specii, interacţionează eficient cu creaturi vii şi pot
discerne cu uşurinţă fenomene legate de viaţă şi de forţele naturii:
astronomii, biologii, ecologii. Pot fi biologi, astronomi, ecologi, fermieri etc.
6. Inteligenţa corporală/kinestezică
Dominanţa acestei inteligenţe aduce cu sine gândirea în mişcări şi
folosirea corpului în moduri sugestive şi complexe. Ea implică simţul
timpului şi al coordonării mişcărilor întregului corp şi ale mâinilor, în
manipularea obiectelor. Simt nevoia să se afle mereu în mişcare şi
reacţionează fizic la tot ce-i înconjoară. Sunt foarte îndemânatici şi folosesc
corpul în moduri sugestive şi complexe. O au, cu precădere, dansatorii,
sculptorii, sportivii, actorii etc.
7. Inteligenţa interpersonală (socială )
Î nseamnă a gândi despre alte persoane şi a înţelege, a avea empatie, a
recunoaşte diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor de gândire, fiind
sensibili la motivele, intenţiile şi stările lor, înţelegând cum „funcţionează"
oamenii. Interacţionează eficient cu ceilalţi, crează şi menţin sinergia
grupului, motivând membrii acestuia să acţioneze în vederea atingerii
scopului comun. Dispun de capacitatea de a sesiza, aprecia şi înţelege
stările, intenţiile, motivaţiile, dorinţele celorlalţi, mediază cu succes
conflictele, demonstrează calităţi de lider şi participă la activităţi colective.
Pot fi profesori, directori, politicieni, consilieri etc.
8. Inteligenţa intrapersonală
Determină o gândire şi o înţelegere de sine, a fi conştient de punctele
tale tari şi slabe, a planifica eficient atingerea obiectivelor personale,
monitorizarea şi controlul eficient ale gândurilor şi emoţiilor, abilitatea de a
se monitoriza în relaţiile cu alţii. Este vorba de cunoaşterea de sine şi de
luarea deciziilor pe baza acesteia. Cei ce au dezvoltat acest tip de inteligenţă
au darul autoreflecţiei, capacitatea de autocunoaştere şi autoapreciere
corectă a propriilor sentimente, motivaţii, temeri. Le place să lucreze
singuri, sunt independenţi, introspectivi, contemplativi.
?· Inteligenţa existenţială
In urma studiilor efectuate, Gardner a descoperit şi al nouălea tip de
inteligenţă, cea existenţială, dar, datorită faptului că nu a reuşit să
determine care zonă cerebrală este responsabilă de activarea acelei
inteligenţe, este pe jumătate luată în consideraţie.
Gardner are convingerea că este o modalitate de cunoaştere a lumii
care îi caracterizează pe filosofi, pe cei care pun întrebări despre sensul
vieţii, de ce suntem pe pământ, cum am ajuns aici, ce misiune avem, de ce

1 18
https://biblioteca-digitala.ro
murim, ce este fericirea, începutul şi cât de mare este universului etc.
Probabil că şi spiritualitatea aparţine acestui tip de inteligenţă. 3
Cunoaşterea şi aplicarea teoriei inteligenţelor multiple este
importantă pentru profesori, din perspectiva reformei educaţionale:
- fiecare persoană posedă cele opt inteligenţe într-o combinaţie unică:
unii au un înalt grad de dezvoltare a tuturor inteligenţelor, foarte puţini
prezintă un nivel scăzut de dezvoltare a lor, iar, cei mai mulţi se găsesc
undeva la mij loc, cu un număr mic de inteligenţe foarte dezvoltate, cele mai
multe dezvoltate mediu şi una sau două inteligenţe slab dezvoltate;
- oricine are capacitatea să-şi dezvolte toate cele opt inteligenţe la un
nivel rezonabil, dacă primeşte încurajare, sprijin şi instruire adecvată;
- să creeze situaţii de învăţare care favorizează interacţiunea
inteligenţelor.
* Noul curriculum naţional are în vedere valorificarea maximă a

potenţialului fiecărui elev, prin expunerea sa la situaţii variate, care să-i dea
ocazia de a se manifesta plenar în domeniile în care capacităţile sale sunt
cele mai evidente.
* Profesorii trebuie să creeze modele alternative de învăţare activă,

centrate pe diferite tipuri de inteligenţe, asigurând o diferenţiere reală a

instruirii, pentru fiecare elev. 4
* Teoria lui Gardner justifică ceea ce se poate constata, de altfel, în

activitatea cotidiană a fiecăruia: că nu învăţăm în acelaşi mod, că avem

stiluri şi atitudini de învăţare diferite şi, ca urmare, avem nevoie de un
tratament diferit, individualizat, pe tot parcursul procesului de instruire şi
formare.
Este, deci, dreptul fiecărui individ de a fi tratat diferenţiat, în aşa fel
încât să se asigure o dezvoltare armonioasă a personalităţii sale, în funcţie
de dominantele sale de inteligenţă şi tipul său de personalitate.
Diferenţierea nu înseamnă renunţarea la un program unitar de
instruire, pentru că se păstrează aceleaşi obiective, aceleaşi conţinuturi.
Instruirea unitară nu înseamnă un învăţământ „la fel" pentru toţi, ci
înseamnă crearea situaţiilor favorabile fiecărui elev pentru descoperirea
intereselor, aptitudinilor şi posibilităţilor de formare proprii.

3 lnst111irea diferenţiată. Aplicaţii ale teoriei inteligenţelor multiple, pp. 1 4- 1 5 ; Vezi şi

Crenguţa-Lăcrăm ioara Oprea, op. cit„ pp. 67-68.
4 Ibidem , p. 5.

1 19
https://biblioteca-digitala.ro
 Trăsătura caracteristică a acţiunii de diferenţiere
- prin îmbinarea raţională a învăţământului frontal, pe grupe, prin
sarcini individuale.
Jean Viai: „Activitatea în grup se caracterizează prin specificarea
sarcinilor, după motivaţiile şi capacităţile membrilor grupului, asigurarea
unităţii conţinutului activităţii, coordonarea, convergenţa efortului, existenţa
unui responsabil şi a unui obiectiv."
Clasa diferenţiată
- diferenţele dintre elevi sunt studiate ca o bază pentru proiectare;
- evaluarea este continuă şi diagnostică pentru a înţelege cum să facem
predarea mai pe măsura nevoilor elevilor;
- concentrarea pe forme multiple de inteligenţă;
- excelenţa este în mare măsură definită în termeni de creştere indivi-
duală faţă de început;
- elevii sunt frecvent ghidaţi să facă alegeri bazate pe interese;
- disponibilitatea, interesele şi profilul de învăţare al elevilor contu-
rează predarea;
- se folosesc frecvent sarcini cu mai multe opţiuni;
- sunt fumizate materiale multiple;
- se caută perspective multiple asupra ideilor şi evenimentelor;
- profesorul facilitează formarea capacităţilor de învăţare indepen-
dentă;
- elevii îi ajută pe colegi să rezolve problemele;
- elevii lucrează împreună cu profesorul pentru stabilirea obiectivelor
de învăţare individuală şi pentru întreaga clasă;
- elevii sunt evaluaţi prin căi diferite de evaluare5 •

II. Cum poate fi aplicată „teoria inteligenţelor multiple" în

activitatea didactică?
• Î ntrebarea de la care trebuie să se plece este următoarea: Cum poate
fi transpusă didactic această informaţie/idee/temă/noţiune/teorie
/abilitate din programa şcolară pentru a dezvolta inteligenţele
multiple la elevi?
• Răspunsul : Printr-o varietate de activităţi şi căi/metode/tehnici
menite să stimuleze cât mai multe potenţialităţi/aptitudini
individuale ale elevilor.

5 Ibidem, pp. 27-3 1 .

1 20

https://biblioteca-digitala.ro
 Trebuie precizat faptul că nici un program didactic nu poate să
stimuleze în egală măsură toate cele nouă inteligenţe şi nici nu este necesar
ca toate să fie cuprinse într-o singură lecţie.
Predarea în spiritul stimulării inteligenţelor multiple nu schimbă
radical modul în care profesorii predau. Este poate nevoie de a accentua sau
a adăuga unele strategii de predare-învăţare-evaluare complementare care să
solicite mai mult manifestarea interactivă a elevului. Aceste strategii sunt
menite să stimuleze reflecţia şi implicarea în procesul cunoaşterii.
Predarea în spiritul teoriei inteligenţelor multiple presupune
parcurgerea următorilor paşi:
1. Cunoaşterea şi identificarea capacităţilor/abilităţilor elevilor
care le permit acestora să se remarce şi care sunt proprii unui tip de
inteligenţă dominant.
Aceasta se poate realiza prin:
- stimularea elevilor pentru a-şi exprima interesele
- implicarea elevilor în activităţi în care să-şi demonstreze abilităţile
- chestionarea elevilor
- realizarea de portofolii de observaţie a elevilor în timpul orelor, dar
î
şi n afara lor
- crearea de jurnale reflexive în care elevii să-şi noteze propriile
reflecţii, obiective, punctele tari, punctele slabe, domeniile despre care ar
dori să afle mai multe date, informaţii, modalităţile prin care ar dori să
înveţe.
2. Familiarizarea elevilor cu teoria inteligenţelor multiple
- este necesar să li se explice elevilor în ce constă această teorie şi care
este specificul fiecărei inteligenţe, cum poate fi ea descoperită/recunoscută/
dezvoltată
- aceştia pot fi stimulaţi periodic să expună felul în care şi-au
manifestat inteligenţele în activităţi formale, nonformale sau informale, ceea
ce îi ajută să conştientizeze profilul psihologic personal, precum şi pe cel al
colegilor
Predarea în spiritul teoriei inteligenţelor multiple se realizează treptat,
în fiecare zi adăugând câte un element nou, menit să trezească interesele
elevilor şi să le descopere talentele.
3. Al treilea pas: elevii trebuie să reflecteze asupra propriilor
potenţilităţi/capacităţi, conştientizându-şi combinaţia de inteligenţe multiple.
4. Al patrulea pas: elevii trebuie să dorească/să fie motivaţi să lucreze
pentru a-şi dezvolta inteligenţele multiple.

121
https://biblioteca-digitala.ro
 5. Al cincilea pas: profesorul să ofere cadrul/ocaziile/oportunităţile
în care elevii să-şi poată manifesta si dezvolta inteligenţele multiple.

Organizarea activităţilor bazate pe stimularea inteligenţelor

multiple
1. Elaborarea obiectivelor operaţionale folosind verbe comportamen­
tale; Teoria inteligenţelor multiple permite aplicarea operaţională a
Taxonomiei lui Bloom.
2. Adaptarea strategiilor didactice de predare, învăţare, evaluare la
stilul de învăţare al elevilor; adaptarea la particularităţile celor cu care
lucrează: la ce se pricepe mai bine elevul, ce îi place să facă, cum învaţă mai
bine şi prin ce modalităţi poate fi stimulat.
3. Prin aplicarea teoriei inteligenţelor multiple în procesul de
învăţământ, curriculum-ul se organizează în jurul celor şapte abilităţi:
lingvistică, logico-matematică, corporal-kinestezică, spaţială, muzicală,
interpersonală şi intrapersonală.
4. Lărgirea evantaiului de experienţe de învăţare propuse elevilor.
5. Dezvoltarea viziunilor intradisciplinare, pluridisciplinare şi trans­
disciplinare pentru realizarea conexiunilor între diverse arii curriculare în
procesul didactic. 6

III. Proiectarea lecţiilor cu ajutorul „Teoriei inteligenţelor

multiple"
Î n proiectarea unei lecţii bazate pe teoria inteligenţelor multiple,
profesorul poate porni de la următorul set de întrebări:
Logico-matematică: cum pot să introduc numere, calcule, logică,
clasificări sau deprinderi de gândire critică?
Lingvistică: cum pot să folosesc cuvântul scris sau vorbit?
Intrapersonală: cum pot evoca sentimente şi amintiri personale?
Spaţială: cum pot să folosesc materiale vizuale sau culoarea?
Muzicală: cum pot aduce sunetul, muzica?
Kinestezică: cum pot i:nişca trupul şi mâinile copiilor?
Naturalistă: cum pot aduce natura în oră? 7
Î n lucrarea sa „Opt moduri de predare", David Lazear sugerează
câteva idei utile pentru încorporarea inteligenţelor multiple în activitatea
didactică de zi cu zi :

6 Crenguţa-Lăcrămioara Oprea, op. cit„ pp. 69-72.

7 Instruirea diferenţiată. Aplicaţii„ . , p. 37.

1 22
https://biblioteca-digitala.ro
 Istorie - Inteligenţa interpersonală
- pentru perioadele istorice, organizarea activităţii „Î nvaţă-i pe
ceilalţi": fiecare învaţă câte o parte şi îi învaţă şi pe ceilalţi.
- joc de rol : o conversaţie cu o figură istorică
- imaginaţi-vă că „treceţi" în alte timpuri sau vieţi şi descrieţi
sentimente, gânduri, valori pe care le câştigaţi
- faceţi un caz din diferitele perspective asupra unei situaţii de istorie
- discutaţi impactul deciziilor istorice maj ore asupra lumii de azi
Istorie - Inteligenţa intrapersonală
- ţineţi un jurnal ,,Întrebări din viaţă la care istoria ar putea răspunde"
- faceţi o analiză a unor decizii istorice renumite în termeni de
„plusuri", „minusuri", „interesant"
- reflectaţi la: „dacă aş putea fi orice figură istorică, cine aş fi şi de
ce?"
- scrieţi un eseu „greşeli din trecut pe care nu vreau să le repet"
- imaginează-ţi oameni din trecut dându-ţi sfaturi despre cum să
trăieşti astăzi
Istorie - Inteligenţa muzicală
- analizaţi diferitele epoci istorice prin muzica lor
- învăţaţi muzica ce era populară în epoci anterioare
Istorie - Inteligenţa naturalistă
- recunoaşteţi şi interpretaţi curente istorice
- înţelegeţi cum „evenimente naturale" au influenţat istoria
- creaţi analogii între evenimente istorice şi evenimente în natură
Istorie - Inteligenţa vizuală/spaţială
- purtaţi discuţii, interviuri imaginare cu oameni din trecut
- alcătuiţi diagrame vizuale şi planşe în serie cu fapte istorice
- imaginaţi-vă că mergeţi înapoi în timp, să vedeţi cum era „atunci, în
unnă"
- imaginaţi-vă şi desenaţi cum credeţi că va fi viitorul
Istorie - Inteligenţa verbal lingvistică
- dezbateţi decizii şi probleme importante din trecut
- creaţi poezii despre evenimente cruciale din trecut
- alcătuiţi o colecţie de anecdote cu subiecte din trecut
- imaginaţi-vă că o figură istorică este partenerul vostru într-un j oc
obişnuit (ce ar trebui să-i explicaţi?)8

8
Ibidem, p. 62-70.

1 23
https://biblioteca-digitala.ro
 IV. Chestionar util pentru determinarea inteligenţei(-lor)
9
dominante
Reţineţi cifra din paranteza din dreptul propoziţiei care v1 se
potriveşte:
I . Aud cuvintele în minte înainte de a le citi, rosti sau scrie. ( 1 )
2 . Colegii vin l a mine să ceară sfaturi.(6)
3. Petrec timp în mod regulat meditând, reflectând şi gândindu-mă la
problemele importante ale vieţii. (7)
4. Îmi place să fiu înconjurat de plante.(8)
5. Când am o problemă caut ajutorul altcuiva mai degrabă decât să
încerc s-o rezolv singur. (6)
6. Prefer cărţile/periodicele cu ilustraţii multe.(3)
7. Am o voce plăcută.(5)
8. Prefer sporturile de echipă celor care se practică individual.(6)
9. Trebuie să exersez pentru a-mi forma o deprindere; nu ajunge doar
să citesc sau să urmăresc o demonstraţie.(4)
1 0. Aud întotdeauna o notă falsă.(5)
1 1 . Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate, analizate,
cuantificate.(2)
1 2 . Adesea mă joc cu animalele.(8)
1 3 . Cred că am o coordonare motrică bună.(4)
14. Adesea bat ritmul sau fredonez când lucrez sau învăţ ceva nou.(5)
1 5 . Cărţile sunt foarte importante pentru mine.( 1 )
1 6. Am participat la sesiuni şi seminarii de consiliere şi dezvoltare
personală ca să aflu mai multe despre mine însumi/însămi.(7)
1 7 . Când închid ochii, văd adesea imagini clare.(3)
1 8 . Am cel puţin trei prieteni apropiaţi.(6)
1 9. Reţin mai mult de la radio sau ascultând o casetă audio decât de la
TV sau din filme.( 1 )
20. Îmi place să găsesc erori de logică în ceea ce spun sau fac ceilalţi.(2)
2 1 . Ţin un jurnal în care consemnez evenimentele din viaţa mea
interioară.(?)
22. Îmi plac jocurile ca Scrabble, anagramele.( l )
23. Ştiu multe melodii.(5)
24. M-am gândit serios că voi începe o afacere proprie. (7)
25. Prefer să-mi petrec serile cu prietenii decât să stau acasă singur.(6)
26. Pot să-mi imaginez uşor cum ar arăta ceva văzut de sus.(3)

9 Preluat din Crenguta-Lăcrămioara Oprea, op. cit., pp. 86-89.

1 24

https://biblioteca-digitala.ro
27. Dacă aud o melodie o dată sau de două ori, pot s-o reproduc cu
acurateţe.(3)
28. Fac experimente cu plante şi animale.(8)
29. Fac sport/activităţi fizice în mod regulat.(4)
30. Îmi place să mă distrez, pe mine şi pe alţii, cu rime sau jocuri de
cuvinte.( 1 )
3 1 . Mă consider lider (sau alţii mi-au spus că sunt lider). (6)
32. Sunt sensibil la culori.(3)
33. Mi-e greu să stau nemişcat mai mult timp.(4)
34. Pot să socotesc în minte cu uşurinţă.(2)
35. Când lucrez îmi place să categorisesc lucrurile după importanţa
lor.(8)
36. Consider că am voinţă puternică şi că sunt independent(ă).(7)
37. Matematica şi ştiinţele sunt materiile mele preferate.(2)
38. Pot să ţin ritmul cu un instrument de percuţie simplu când se cântă
un cântec.(5)
39. Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o cameră video pentru
a înregistra ceea ce văd în jur.(3)
40. Ceilalţi îmi cer câteodată să explic sensul cuvintelor pe care le
folosesc când scriu sau când vorbesc.( ! )
41 . Î mi place să port haine din materiale naturale.(8)
42. Sunt realist în privinţa punctelor mele tari şi slabe (datorită
feedback-ului primit din diverse surse).(7)
43 . Cele mai multe idei îmi vin când mă plimb, fac jogging sau desfăşor
o activitate fizică.(4)
44. Î mi place să mă joc cu jocuri de puzzle, labirint şi alte jocuri
vizuale.(3)
45 . Prefer să joc Monopoly sau bridge decât să joc jocuri video, să fac
pasenţe sau să joc alte j ocuri de unul singur.(6)
46. Ascult frecvent muzică la radio, casetofoane etc.(5)
47. Visez mult noaptea.(3)
48. Î nvăţ mult mai uşor la engleză, ştiinţele sociale şi istorie decât la
matematică şi ştiinţe.( 1 )
49. Prefer să petrec un week-end singur l a o cabană în pădure decât într­
o staţiune modernă cu multă lume în jur.(7)
50. Îmi place să cos, să cioplesc, să fac tâmplărie sau alte activităţi
manuale.(4)
5 1 . Câteodată mă surprind mergând pe stradă fredonând.(5)
52. Mă orientez uşor în locuri necunoscute.(3)

1 25
https://biblioteca-digitala.ro
 53. Când merg cu maşina sunt mai atent la ce scrie pe panouri decât la
peisaj. ( 1 )
54. Mă simt bine în pădure.(8)
55. Î mi place să joc jocuri care necesită gândire logică.(2)
56. Î mi place să-i învăţ pe alţii ceea ce ştiu eu să fac.(6)
57. Simt nevoia să ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele.(4)
58. Î mi place să desenez sau să mâzgălesc.(3)
59. Î mi place să mă implic în activităţi legate de şcoală sau comunitate,
care presupun prezenţa unui număr mare de oameni .(6)
60. Î mi place să fac mici experimente (ex. " Ce-ar fi dacă aş dubla
cantitatea de apă pe care o tom la rădăcina trandafirului în fiecare
săptămână? » )(2)
6 1 . Pot să răspund la atacuri cu argumente.(7)
62. Cânt la un instrument muzical.(5)
63. La şcoală, geometria mi se pare mai uşoară decât algebra.(3)
64. Mintea mea caută structuri, regularităţi, secvenţe logice în jur.(2)
65. Recent am scris ceva ce m-a făcut să mă simt mândru sau apreciat de
ceilalţi.( 1 )
66. Week-endul ideal este o ieşire în natură.(8)
67. Mă simt bine în mijlocul mulţimii.(6)
68. Cred că aproape orice are o explicaţie raţională.(2)
69. Am un hobby pe care nu-l dezvălui altora.(7)
70. Prefer să-mi petrec timpul liber în natură.(4)
7 1 . Mă interesează progresele din ştiintă.(2)
72. Îmi place să gătesc sau să ajut la b� cătărie.(8)
73. Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal când
vorbesc cu alţii.(4)
74. Viaţa mea ar fi mai săracă dacă n-ar fi muzica.(5)
75. Uneori gândesc în concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez
în cuvinte sau imagini.(2)
76. Conversaţia mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau
le-am auzit.( 1 )
77. Am câteva scopuri importante în viaţă, l a care mă gândesc în mod
regulat.(7)
78. in camera mea trebuie să fie o floare.(8)
79. Î mi place " Montagne russe" şi alte experienţe asemănătoare.(4)
80. Am mulţi prieteni(6)
Î n final, însumaţi de câte ori aveţi fiecare număr şi treceţi cifra în dreptul
numărului corespunzător :

126
https://biblioteca-digitala.ro
 1 . . . ; 2 . . . . . . ; 3 . . . . . ; 4. . . . . . ; 5 . . . . . . ; 6 . . . . . ; 7 . . . . ; 8 . . . . . ;
„ . . . . . .

Scorurile cele mai ridicate indică inteligenţele voastre predominante.

Inteligenţele au fost numerotate astfel :
1 . Inteligenţa verbal/lingvistică
2. Inteligenţa logico-matematică
3. Inteligenţa vizuală/spaţială
4. Inteligenţa corporală/kinestezică
5. Inteligenţa muzicală/ritmică
6. Inteligenţa socială/interpersonală
7. Inteligenţa intrapersonală
8. Inteligenţa naturalistă

*
* *

PROIECT DIDACTIC DE APLICARE A TEORIEI

INTELIGENŢELOR MULTIPLE Î N STUDIUL ISTORIEI

Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân" Constanta

Clasa: a XII-a
Obiectul : Istorie
Tema: Ţările Române şi Imperiul Otoman
Tipul de lecţie : de consolidare a cunoştinţelor şi de formare de priceperi şi
deprinderi prin valorificarea Teoriei inteligenţelor multiple
Forma de activitate : activitate pe grupe; pe baza observaţiilor rezultate din
aplicarea testului, sunt alcătuite echipele de lucru. În constituirea grupelor
de lucru se va opera cu două criterii:
- membrii grupului aparţin aceluiaşi tip dominant de inteligenţă
- în cazul elevilor care prezintă cel mai înalt nivel de realizare pe două
sau chiar trei tipuri de inteligenţă, se va recurge la criteriul afinităţilor
elective, aceştia integrându-se în grupa de lucru pentru care au optat.
Echipele de lucru primesc sarcini corespunzătoare profilului fiecărui
grup.
Obiectivul general: implicarea elevilor în sarcini de învăţare care să
pennită dezvoltarea inteligenţelor multiple, stimularea potenţialităţilor
individuale ale acestora; găsirea modalităţilor de a eficientiza analiza unei
perioade istorice, prin valorificarea Teoriei inteligenţelor multiple; de a
consolida, de a sistematiza şi evalua cunoştinţele privind ascensiunea

1 27
https://biblioteca-digitala.ro
otomanilor în Europa şi rolul pe care l-au avut Ţările Romane în contextul
luptelor antiotomane în secolele XIV-XVI.
Competenţe specifice
• Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale şi scrise
• Evidenţierea relaţiei cauză - efect într-o succesiune de evenimente
• Recunoaşterea unui context economic, social, politic, istoric
• Analiza critică a acţiunii personalităţilor
• Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor privind politica externă a
voievozilor români : Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad
Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul
• Î nţelegerea mesajului surselor istorice scrise, vizuale
• Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la
un subiect istoric
• Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric
• Utilizarea cunoştinţelor şi resurselor individuale în realizarea de
investigaţii de grup
Resurse:
• informaţionale: textul lecţiilor din manualele alternative şi
informaţiile din sursele bibliografice indicate (fişe de lucru)
• materiale: proiectele în format electronic, hărţi, grafice, CD-uri„
fotografii, hărţi conceptuale
• tehnic : flipchart-uri, computer, LCD, videoproiector
Metode didactice: dezbatere, dramatizare, comparaţia, demonstraţia,
explicaţia, învăţarea prin descoperire

EXEMPLU DE APLICAŢIE
Echipa 1 inteligenţa verbal - lingvistică:
-

Obiective
Cunoaştere să listeze şi să definească noţiunile istorice specifice
-

temei : dependenţă, vasalitate, autonomie, independenţă, suveranitate, suze­

ranitate, tribut, paşalâc, mucarer.
Activitatea de învăţare - identificarea definiţiilor şi crearea unui
minidicţionar de termeni, care va fi consultat de toate echipele
Î nţelegere - să discute, pe baza unor extrase din Mihai Maxim, Ţările
Române şi !n alta Poartă. Cadrul juridic al relaţiilor româno-otomane în
evul mediu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1 993, pp.92-93 şi pp. 98-99,
prevederile ahidnâme-lelor (acte juridice fundamentale, garante ale

1 28
https://biblioteca-digitala.ro
statutului de autonomie statală), ca acte bilaterale cu drepturi şi obligaţii
reciproce.
Activitatea de învăţare - analiza şi interpretarea textului
Aplicare să arate într-o selecţie de texte literare şi istorice, modul în
-

care scriitori şi istorici români au zugrăvit personajele istorice analizate.

Activitatea de învăţare - întocmirea unei broşuri de câteva pagini cu
extrasele cele mai reprezentative din textele referitoare la voievozii români
precizaţi.
Analiză - să interpreteze sursele istorice şi literare pentru a construi
portretul moral al voievozilor
Activitatea de învăţare completarea broşurii cu descrierile privind
-

trăsăturile morale ale voievozilor

Sinteză - să realizeze o compunere, o poezie sau un eseu referitoare la
personalităţile istorice studiate
Activitatea de învăţare - includerea celor mai reuşite compuneri în
broşură
Evaluare: - să evalueze pe baza surselor analizate rolul istoric al
voievozilor

Echipa nr. 2 Logico-matematică

-

Cunoaştere - să specifice contextul extern în care s-a desfăşurat

politica de rezistenţă antiotomană a voievozilor români (sfârşitul secolului
XIV - secolul XVI)
Activitatea de învăţare - realizează fişe de prezentare pentru fiecare
voievod care conţin specificarea raportului dintre marile puteri şi obiectivele
acestora privind spaţiul românesc
Înţelegere - să identifice mijloace politice şi diplomatice în relaţiile
cu Poarta ale voievozilor
Activitatea de învăţare - să ilustreze într-un grafic felul în care au
alternat acţiunile militare cu cele diplomatice
Aplicare - să demonstreze într-un grafic felul în care a evoluat
valoarea tributului în Ţara Românească, Moldova şi Transilvania de la
mijlocul secolului XIV - la sfărşitul secolului XVI, pe baza datelor din
Maria Magdalena Novac, Anca Luminiţa Dumitrescu, Istoria românilor
până în anul 1 82 1 , Editura Teora, Bucureşti, 1 998, p. 2 1 1
Activitatea de învăţare - realizarea graficului pe o planşă sau în
fonnat electronic

1 29
https://biblioteca-digitala.ro
 Analiză -să realizeze o analiză comparativă a politicii externe a
voievozilor români pentru a stabili similitudini şi diferenţe
Activitatea de învăţare - organizarea informaţiei într-un tabel
sinoptic cu următoarele rubrici
- Domnitorul, perioada domniei
- specificul acţiunilor militare antiotomane: ofensive, de apărare
- măsuri luate pentru realizarea frontului românesc antiotoman
- relaţiile cu Ungaria/ Imperiul habsburgic
- relaţiile cu Polonia
Sinteză - să formuleze concluzii cu privire la specificul politicii
externe a domnitorilor români
Activitatea de învăţare - să prezinte politica externă a domnitorilor
români, pe baza tabelului sinoptic şi realizând conexiunile logice necesare
Evaluare - să noteze într-o listă realizările în politica externă a
domnitorilor

Echipa nr. 3. - Inteligenţa vizuală/spaţială

Cunoaştere - să deseneze hărţi „mute" ale Europei Centrale şi de SE
pentru perioada analizată pe care vor delimita graniţele Ţărilor Române în
Evul mediu, vecinii acestora şi direcţiile acţiunilor militare desfăşurate de
domnitori
Activitatea de învăţare - să observe diferenţele privind limita
înaintării în plan teritorial a acţiunilor ofensive
Î nţelegere - să explice cu ajutorul hărţilor schimbările configuraţiei
graniţelor Ţărilor Române în perioada analizată
Activitatea de învăţare - ilustrează cu ajutorul imaginilor pierderile
teritoriale pe seama otomanilor în perioada sfârşitul sec. al XIV-iea sec.
al XVI-iea
Aplicare - să ilustreze hotarele Ţării Româneşti, aşa cum reies ele din
titulatura lui Mircea cel Bătrân
Activitatea de învăţare - trasează pe harta „mută" hotarele Ţării
Româneşti, aşa cum reies ele din titulatura lui Mircea cel Bătrân
Analiză să distingă tipuri de obligaţii financiare ale Ţărilor Române
-

faţă de Poartă şi să aranjeze informaţia într-o hartă conceptuală de tip

păianjen

130
https://biblioteca-digitala.ro
 Activitatea de Învăţare - completarea hărţii conceptuale
Sinteză - să asambleze informaţiile referitoare la raporturile Ţărilor
Române cu Poarta (sf. sec. XIV - sec. XVI) într-o prezentare power point,
cu evidenţierea etapelor principale: „suzeranitate protectoare" ş1 cea a
„suzeranităţii efective" (instaurării hegemoniei otomane)
Activitatea de Învăţare - transpunerea informaţiei în formatul
electronic cerut şi prezentarea ei
Evaluare - să ordoneze fotografii referitoare la domnitorii analizaţi în
două secţiuni: Galerie cu portrete şi Expoziţie de desene
făcute de ei cu aceiaşi temă
- să ordoneze fotografii care ilustrează ctitorii ale
domnitorilor şi să le însoţească de scurte descrieri
Activitatea de Învăţare realizarea Galeriei şi a expoziţiei
-

- realizarea portofoliului cu imagini

reprezentând ctitorii

Echipa nr. 4 - Inteligenţa muzicală

Cunoaştere să numească tipul de muzică specifică perioadei istorice
-

Activitatea de Învăţare - identifică tipul de muzică specific

perioadei, pe baza informaţiilor obţinute de la profesorul de muzică
Înţelegere - să recunoască fragmente muzicale apropiate de muzica
specifică perioadei
Activitatea de Învăţare - audierea fragmentelor muzicale
Aplicare - să facă o selecţie de muzică bisericească specifică
Activitatea de Învăţare - transpunerea fragmentelor muzicale
selectate pe un CD
Analiză - să organizeze materialul audio pentru a asigura un fond
sonor corespunzător temei

131
https://biblioteca-digitala.ro
 Activitatea de Învăţare - organizarea mij loacelor tehnice necesare
asigurării fondului sonor
Sinteză - să folosească înregistrări audio sau instrumente muzicale
prin care să ilustreze câteva dintre cele mai importante evenimente istorice
analizate
Activitatea de Învăţare folosirea de înregistrări audio
-

Evaluare - să ordoneze într-un portofoliu muzical fragmentele

muzicale care vor fi încorporate prezentărilor
Activitatea de Învăţare: realizarea portofoliilor muzicale
-

Echipa nr. 5 - Inteligenţa naturalistă

Cunoaştere să colecteze date din surse istorice, referitoare la
-

condiţiile de relief în care s-au desfăşurat confruntări militare importante

Activitatea de Învăţare: analiza surselor istorice referitoare la
bătăliile de la : Rovine, cele din „Campania cea lungă" a lui Iancu de
Hunedoara, Vaslui, Războieni, Călugăreni
Î nţelegere - să evidenţieze modul în care specificul reliefului a
influenţat rezultatul confruntării
Activitatea de Învăţare selectarea din sursele istorice a pasajelor
-

care descriu acest aspect

Aplicare - să demonstreze modul în care voievozii români au folosit
specificul reliefului românesc pentru a face faţă unor
armate inamice mult mai numeroase
Activitatea de Învăţare să dea exemple de decizii luate de voievozii
-

români cu privire la locul de desfăşurare a

unor confruntări importante
Analiză să analizeze traseul parcurs de Mihai Viteazul în campaniile
-

din Transilvania şi Moldova

Activitatea de Învăţare - elaborează răspunsurile pe baza
următoarelor întrebări:
- Participaţi la campaniile din Transilvania şi Moldova ! Sunteţi oşteni
sau comandanţi ! Ce drum alegeţi?
- Mergeţi alături de Mihai Viteazul din Ţara Românească până la
Alba-Iulia! Ce oraşe întâlniţi? Cum sunteţi întâmpinaţi de românii
transilvăneni?
Sinteză să asambleze informaţiile referitoare la factorii politici cu care
Mihai Viteazul stabileşte legături (politico-diplomatice sau/şi militare) într-o
diagramă a cauzelor şi a efectului

1 32
https://biblioteca-digitala.ro
 Activitatea de Învăţare:
- la nivelul echipei se stabilesc consecinţele acţiunilor politice ş1
militare ale lui Mihai Viteazul
- sunt analizate cauzele care au condus la efectele stabilite
- se construieşte diagrama (câte una pentru fiecare efect identificat) :
pe axa principală se trece efectul;
pe ramurile axei principale se trec cauzele principale pe baza
întrebărilor: Când? Unde? Cine? De ce? Ce? Cum?; cauzele secun­
dare ce decurg din cele principale se trec pe câte o ramură mai mică
ce se deduce din cea a cauzei principale

Cil.le?
Cauze secwulare
Cauze secUJldare
Cauze secunda.ns

Efectul

I>e re·) Cauze

secundan Cauze secundan Cauze secundare

Ce?

Evaluare - să selecteze argumente prin care să demonstreze

importanţa poziţiei Ţărilor Române în sud-estul spaţiului european în
contextul cruciadelor antiotomane
Activitatea de Învăţare - listarea şi prezentarea celor mai importante
argumente

Echipa nr. 6 Inteligenţa interpersonală

-

Cunoaştere - să colecteze date din textul lecţiei şi din sursele

bibliografice indicate pentru a formula răspunsul la întrebarea: „De ce nu au
cucerit otomanii Ţările Române?"
Activitatea de Învăţare - analiza textului şi listarea informaţiilor
necesare
Î nţelegere să prezinte clasei argumentele identificate
-

Activitatea de Învăţare organizarea informaţiilor pe baza unei hărţi

-

de tip păianjen

1 33
https://biblioteca-digitala.ro
 p
Aplicare - să intervieveze o personalitate istorică analizată în legătură
cu obiectivele urmărite în politica externă
Activitatea de învăţare -Consideraţi că v-aţi teleportat în timp,
sunteţi reporteri şi luaţi un interviu lui Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş,
Stefan cel Mare sau Mihai Viteazul
Analiză - să analizeze personalitatea puternică a lui Vlad Ţepeş din
punct de vedere al politicii interne şi a rezistenţei împotriva turcilor
Activitatea de învăţare dezbatere în cadrul echipei
-

Sinteză - să formuleze argumente necesare pentru a arăta că a avut o

domnie scurtă, dar a căpătat faimă europeană
Activitatea de învăţare - integrarea argumentelor într-un proiect în
format power point
Evaluare: - să evalueze raportul dintre adevăr şi legendă în privinţa
faimei europene pe care domnitorul a căpătat-o;
Activitatea de învăţare: - concluziile incluse în proiectul power point

Echipa nr. 7 - Inteligenţa intrapersonală

Cunoaştere - să colecteze date privind acţiunile militare întreprinse
de Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş în anul 1 462
Activitatea de învăţare - identificarea acţiunilor militare
Î nţelegere - să explice acţiunile militare din punct de vedere al
obiectivelor urmărite
Activitatea de învăţare - activitate individuală
Aplicare - să folosească informaţiile pentru a formula o părere
Activitatea de învăţare - Spuneţi-vă părerea şi argumentaţi !
- În timpul campaniei lui Mahomed la-11-lea în Ţara Românească din
1 462, Ştefan cel Mare a atacat Chilia, pe care o voia şi Vlad Ţepeş, întrucât

1 34

https://biblioteca-digitala.ro
fusese a Ţării Româneşti. (cedată de Mircea cel Bătrân lui Alexandru cel
Bun pentru a-l cointeresa în apărarea antiotomană; cedată de Petru al II-lea
lui Iancu de Hunedoara pentru sprij inul dat în preluarea tronului; apărată de
o garnizoană maghiară). Consideraţi aceasta ca o nerecunoştinţă din partea
lui Ştefan faţă de Vlad Ţepeş, care-l ajutase să obţină domnia?
Aplicare - să ilustreze printr-o caricatură această situaţie
Activitatea de învăţare realizarea caricaturii
-

Analiză - să investigheze relaţia dintre Mihai Viteazul şi Generalul

Gheorghe Basta în perioada 1 600- 1 60 1
Activitatea de învăţare să prezinte clasei rezultatele investigaţiei
Sinteză - să-şi exprime propriile sentimente în legătură cu
însemnătatea domniei lui Mihai Viteazul şi cu sfârşitul său.
Activitatea de învăţare realizarea unui eseu pe această temă
-

Evaluare să explice de ce Mihai a rămas peste veacuri un simbol al

-

unităţii statale
Activitatea de învăţare să formuleze şi să prezinte clasei
-

concluziile

Echipa nr. 8 - Inteligenţa corporală/kinestezică

Cunoaştere - să copieze pe un CD fragmente din filmele româneşti
cu conţinut istoric compatibile cu tema
Activitatea de învăţare căutarea filmelor
-

Î nţelegere -să discute în cadrul echipei cu pnvire la importanţa

fragmentelor selectate
Activitatea de învăţare realizarea unei selecţii cu fragmente
-

edificatoare
Aplicare- să folosească fragmente de filme pentru a ilustra aspecte
importante din domnia voievozilor
Activitatea de învăţare să folosească mij loacele audio-vizuale
-

pentru realizarea prezentării

Analiză- să organizeze informaţiile din filme şi alte surse istorice,
literare pentru a concepe replicile necesare piesei de teatru
Activitatea de învăţare selectarea dialogurilor
-

Sinteză- să transpună într-o piesă de teatru domnia unui voievod

Activitatea de învăţare � prezentarea piesei de teatru

135
https://biblioteca-digitala.ro
 Aprecierea şi evaluarea:

a. fişă de evaluare
I. Trei idei/lucruri pe care intenţionez să le folosesc/aplic:
1 . „ . . . . . . . „ . „ . . . . . . . . . . . . . „ . „ . „ .. „ . „ . „

2.. . „ „ ..... „ . . . . . . . . . „..

. „ . . . „ . . „ . „. .„
3.... . „ . . . . . „ „ . ..„„.„.„.„....„..„...
II. Două lucruri care mi-au rămas neclare:
1 . . . ....... .„.„.„„.....„..
. . . . . . „ . . „ . „ . .

2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
III. Un lucru ce ar putea fi îmbunătăţit:
1 .„ . „ „ . . . „ „ . „ . . . „ . „ . . . ...„.„
. . „.„„

IV. Cel mai mult m-a deranjat. . „ „ „ „ „ „ „ .. „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ . „ „ „ „„„„.

V. Cea mai interesantă activitate/intervenţie a fost. . . „ „ „ „ „ „„„.„„„

VI. Cei mai mulţi dintre colegi mi s-au părut. „ . „ „ . . „.„„.„„„„ „„„„„

VII. Cele mai utile lucruri pe care le-am reţinut

sunt. „ . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . .
b. se poate evalua fiecare membru, prin prisma rolului asumat în
echipă şi realizat
c. se poate evalua lucrul în echipă, cu aj utorul unor fişe astfel :

Da Nu
A avut fiecare posibilitatea să vorbească?
Ceilalţi membri au ascultat?
Elevii au pus întrebări?
Elevii şi-au argumentat ideile?

Comportament Da Nu Comentarii
Elevii au înţeles sarcina?
Au acceptat interdependenţa pozitivă şi sarcina?
Lucrează în funcţie de criteriile stabilite?
Aceste criterii asigură succesul?
Elevii practică anumite comportamente concrete?

136

https://biblioteca-digitala.ro
 Bibliografie:
• Academia Română, Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Istoria
Românilor, vol . IV, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 200 1
• Bărbulescu Mihai, Deletant Denis, Hitchins Keith, Papacostea Şerban,
Teodor Pompiliu, Istoria României, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
1999
• Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol, Tendinţe În didactica istoriei, Editura
Paralela 45, Piteşti, 2005
• Cerghit Ioan, Metode de Învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006.
• Constantiniu Florin, O istorie sinceră a poporului român, Ediţia a III-a,
Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002
• Doicescu, R. (coord.), Ghid de evaluare pentru istorie, Editura Pro
Gnosis, Bucureşti, 2000
• Felezeu Călin, Metodica predării istoriei, Presa Universitara Clujana,
Cluj-Napoca, 1 998
• Georgescu Vlad, Istoria românilor. De la origini până În zilele noastre,
Bucureşti, ed. IV, 1 995
• Giurescu Constantin C., Giurescu Dinu C., Istoria Românilor, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 976
• Gorovei Ştefan S., Muşatinii, Editura Albatros, Bucureşti, 1 976
• Inalcik Halil, Imperiul Otoman. Epoca clasică 1300- 1 600. Editura
Enciclopedică, Bucureşti, 1 996
• Ionescu Mihai, Radu Ion (coord), Didactica Modernă, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 1 995
• Jinga Ioan (coord.), Manual de pedagogie, All, Bucureşti, 200 1
• Lupaş Ioan, Istoria Unirii Românilor, Ediţia a II-a, Editura Scripta,
Bucureşti, 1 993
• Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul naţional pentru pregătirea
profesorilor, Învăţarea activă, ghid, Bucureşti, 200 I
• Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul naţional pentru pregătirea
profesorilor, Instruirea diferenţiată. Aplicaţii ale teoriei inteligenţelor
multiple, ghid pentru formatori şi cadre didactice, Bucureşti, 200 1
• Mureşan Camil, Iancu de Hunedoara, Editura Militară, Bucureşti, 1 976
• Neacşu, Ion, Instruire şi Învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, R A,
Bucureşti, 1 999
• Idem, Metode şi tehnici de Învăţare eficientă, Editura Militară, Bucureşti,
1990
• Novac Maria Magdalena, Dumitrescu Anca Luminiţa, Istoria românilor
până în anul 1821, Editura Teora, Bucureşti, 1 998

1 37
https://biblioteca-digitala.ro