51

Aspecte de drept comparat la

infracţiunea de omor
Vasile BALAICAN,
doctorand

SUMMARY
Our criminal code under the generic name of “homicide”, criminalizing acts that
affect human life, as fundamental and indispensable attribute of the human person
and to which the existence and being. These criminality set of special criminal
law punishes the most serious attacks against him: murder, first degree murder,
murder, infanticide, killing of guilt and determination, or facilitating suicide.
Defending the person and life is a constant that is common to all systems of law,
life is not so protected by law as a biological phenomenon, but above all, as a
social phenomenon, primary and absolute value of any company, as a condition
indispensable to the very existence of human society. The law protects not only
the interest of every individual to live, to preserve and prolong life, but especially
the interest of society that every human life is preserved and respected by others,
preservation of life of individuals is crucial for the existence of society can not
only be conceived as composed of individuals alive.
Right to life of all people was solemnly proclaimed with bourgeois-democratic
revolution, thus giving expression to the most noble aspirations of humanity.
The same ideas were expressed by the Universal Declaration of Human Rights,
adopted by UN General Assembly on December 10, 1948, which in Article 3 of
the Declaration states that “Everyone has the right to life, liberty and inviolability
of person” and the Covenant on Civil and Political Rights provides in Article
6 point 1 that “the inherent right to life is the human person, this right shall be
protected by law and nobody can be deprived of life arbitrarily.

Consideraţii introductive
Codul nostru penal sub denumirea generică de „omucidere”,
incriminează faptele care aduc atingere vieţii omului, ca atribut
fundamental şi indispensabil al persoanei umane şi de care
depinde existenţa şi fiinţa sa. Aceste incriminări stabilite de partea
specială a dreptului penal sancţionează cele mai grave atentate
împotriva persoanei: omorul, omorul calificat, omorul deosebit
de grav, pruncuciderea, uciderea din culpă şi determinarea sau
înlesnirea sinuciderii.

A părarea persoanei şi vieţii,

constituie o preocupare con-
indivizilor fiind hotărâtoare pentru
existenţa societăţii, care nu poate fi
stantă ce este comună tuturor siste- concepută decât ca formată din in-
melor de drept, viaţa fiind ocrotită divizi în viaţă.
de lege nu atât ca fenomen biolo- Dreptul la viaţă al tuturor oame-
gic, ci mai presus de toate, ca fe- nilor a fost proclamat solemn odată
nomen social, ca valoare primară cu revoluţiile burghezo-democrati-
şi absolută a oricărei societăţi, ca ce, dându-se astfel expresie celor
o condiţie indispensabilă a însăşi mai nobile năzuinţe ale omenirii.
existenţei societăţii omeneşti. Le- Aceleaşi idei au fost exprimate şi
gea ocroteşte nu numai interesul prin Declaraţia universală a dreptu-
fiecărui individ de a trăi, de a-şi rilor omului, adoptată de Adunarea
conserva şi prelungi viaţa, dar mai Generală a O.N.U. la 10 decembrie
ales, interesul societăţii ca viaţa fi- 1948, unde în art.3 din Declaraţie,
ecărui om să fie păstrată şi respec- se arată că „ orice om are dreptul la
tată de ceilalţi, conservarea vieţii viaţă, libertate şi la inviolabilitatea

ЗАКОН И ЖИЗНЬ
8.2010
52

persoanei ”, iar Pactul cu privire la Oratorii erau obligaţi să se rezu- ditat s-a făcut încă din primele ast-
drepturile civile şi politice prevede me la expunerea faptelor şi să nu fel de reglementări, precum Cartea
în art.6 pct.1 că „ dreptul la viaţă apeleze la pasiuni sau milă, iar sen- românească de învăţătură. Tot aici,
este inerent persoanei umane, acest tinţele cuprindeau, fie o soluţie de paricidul se referea la uciderea pă-
drept trebuie ocrotit prin lege şi ni- condamnare la moarte, fie o soluţie rinţilor, copiilor, fraţilor, soţiei sau
meni nu poate fi privat de viaţa sa de achitare. În caz de paritate de soţului şi se pedepsea cu moartea,
în mod arbitrar ”. voturi, preşedintele adăuga un vot judecătorii hotărând numai asupra
Acest drept figurează şi în alte în favoarea condamnatului. modului în care se va executa pe-
importante documente internaţi- În Roma antică, exercitarea deapsa.
onale şi anume, în Convenţia eu- dreptului la viaţă şi la moarte de Anterioară Codului penal, Le-
ropeană (art.2) pentru protecţia către un ascendent asupra descen- giuirea Caragea a fost ultima legiu-
drepturilor omului şi libertăţilor denţilor supuşi autorităţii sale, nu ire feudală, ea cuprinzând dispozi-
fundamentale, cât şi în Documen- constituia faptă de omucidere ast- ţii despre omorul cugetat („omorul
tul Reuniunii de la Copenhaga a fel că, până în epoca împăratului cugetat, singur sau dimpreună cu
Conferinţei pentru dimensiunea Constantin cel Mare era posibilă altul, să se omoare...”).
umană a C.S.C.E. uciderea fiului supus puterii părin- Legea penală română în vigoa-
Constituţia României, adoptată teşti de către acela care era învestit re, după cum se ştie, incrinimează
în decembrie 1991 şi modificată la cu o asemenea autoritate. Era însă faptele contra vieţii într-o secţiune
19 octombrie 2003 în urma refe- apărat de pedeapsă cel care a ucis distinctă, numită generic omuci-
rendumului, reglementează şi ga- pe ruda adulterină. dere. Legiuitorul roman din 1969
rantează la art. 22 „ dreptul la viaţă Cel mai vechi cuvânt roman a simplificat mult această materie,
şi la integritate fizică şi psihică ”: care denumea omuciderea era „Par- sistematizând mai bine diferitele
„Dreptul la viaţă, precum şi ricidium” ceea ce însemna „ucide- ipoteze legislative ale omorului, pe
dreptul la integritate fizică şi psi- rea intenţionată a unei persoane”. lângă faptul că a incriminat numai
hică este recunoscut tuturor per- Numai spre finele Republicii acest cele mai semnificative fapte care se
soanelor, nici o persoană nu poate termen va denumi exclusiv ucide- săvârşesc contra vieţii. Aceasta a
fi supusă la tortură, precum şi nici rea unei rude, crimă pentru care însemnat un progres evident faţă de
unei pedepse inumane sau degra- s-a păstrat vechea pedeapsă pentru legile penale române anterioare.
dante iar pedeapsa cu moartea este omucidere în general. Astfel, Codul penal din 1865
interzisă ”. Un aspect care ar putea fi inter- incrimina ca fapte contra vieţii:
Ocrotirea persoanelor împotriva pretat ca referitor la premeditare, omorul simplu; omorul comis cu
actelor îndreptate contra vieţii s-a este evidenţiat de cuvântul „homi- precugetare sau gândire (asasinat);
impus ca o necesitate obiectivă încă cidus”, care apare în latina clasică părintuciderea; pruncuciderea;
din timpurile cele mai îndepărtate. pe lângă noţiunile „sicarius”-ucigaş otrăvirea şi omorul fără voie.
Cei care suprimau viaţa unui mem- plătit şi „veneficius” -otrăvitor. Tot astfel, Codul penal intrat
bru al grupului social erau alungaţi Legea lui Sylla asupra ucigaşilor în vigoare în 1936, cuprindea mai
din comunitate şi, atunci când acest plătiţi şi otrăvitorilor (lex Cornelia multe ipoteze de fapte contra vie-
lucru nu prezenta un pericol pentru de sicariis et veneficiis) a rămas ţii. Astfel, erau incriminate: omorul
trib, părţile interesate aveau la în- fundamentală în această materie, simplu; omorul în forme agravate;
demână posibilitatea răzbunării fi- în timp ce legea lui Pompei asupra pruncuciderea; oferta de omor;
ind iniţial, nelimitată. Făptuitorul uciderii unei rude, nu a făcut decât omorul din culpă; omorul la rugă-
alungat din cadrul tribului şi lipsit să modifice sancţiunile. mintea victimei; determinarea la
de protecţia grupului era practic, În dreptul barbar, spre deose- sinucidere; omorul din milă pentru
condamnat la dispariţie. Treptat, bire de dreptul roman, numai în- suferinţele victimei; sinuciderea
un rol mai mare revine răzbunării cepând cu sfârşitul Evului Mediu, prin tragere la sorţi.
limitate denumită şi legea talionu- pe lângă omorul simplu se pedep- Drept comparat în materia
lui, răul suferit de cel vinovat ne- sea şi omorul agravat, omorul prin infracţiunii de omor şi omor ca-
putând să depăşească răul pricinuit mandat, omorul unei rude, omorul lificat
victimei. patronului, asasinatul (denumire ce Legea penală italiană incrimi-
În Grecia antică omorul era pe- era dată iniţial omorului prin man- nează ca fapte contra vieţii: omo-
depsit chiar dacă era involuntar sau dat, dar care a fost extinsă apoi şi la rul simplu, omorul agravat, omorul
premeditat. Omorul premeditat se omorul premeditat). comis în alte circumstanţe agra-
judeca în Aeropag, în complet al- În ceea ce priveşte legiuirile vante, infanticidul, omorul cu con-
cătuit din mai mulţi arhonţi aleşi pe româneşti, o deosebire între actul simţământul victimei, instigarea
viaţă şi prezidat de arhontele-rege. spontan de ucidere şi actul preme- sau înlesnirea sinuciderii, omorul

ЗАКОН И ЖИЗНЬ
8.2010
 53

praeterintenţionat şi omuciderea incriminează în „omuciderea şi for- pericol comun sau pentru a înlesni
din culpă. mele sale”: omorul simplu, omorul sau a ascunde o altă infracţiune. În
Legea penală germană, incrimi- în circumstanţe agravante, omorul aceste situaţii, omorul se pedepseş-
nează ca infracţiuni contra vieţii: din culpă, îndemnul la sinucidere şi te cu detenţiune pe viaţă.
omorul agravat, loviturile mortale, omorul la cerere. Ceea ce este asemănător în cele
omorul comis în condiţii atenuan- După cum se observă, regle- două legislaţii de mai sus, sunt
te, omorul la cerere, avortul, ge- mentarea spaniolă se apropie mult agravantele privitoare la atitudinea
nocidul, abandonul şi omorul din de cea română, cu excepţia neincri- psihică a făptuitorului (motive jos-
culpă. minării distincte a pruncuciderii şi nice, perfidie, înverşunare, vicle-
Deşi legea penală italiană şi a incriminării în schimb, a faptei de nie, plăcere, satisfacţie sau scopul
germană se situează pe aceeaşi po- omor la cerere. de a înlesni sau de a ascunde o altă
ziţie în ceea ce priveşte momentul O primă concluzie care s-ar pu- infracţiune, a primi o recompensă,
începerii vieţii, atitudinea faţă de tea desprinde din această analiză un preţ, a îndeplini o promisiune)
infracţiunea de avort, de exemplu, istorică şi de drept comparat a in- şi, în secundar, modul de săvârşi-
este diferită. Astfel, legea germa- fracţiunilor contra vieţii, ar fi aceea re a faptei (prin cruzimi sau prin
nă consideră avortul o infracţiune că majoritatea legislaţiilor moder- mijloace prezentând un pericol co-
contra vieţii, pe când legea italia- ne incriminează faptele de omor mun).
nă sistematiza această infracţiune simplu, omor agravat (cu una, Mult mai numeroase şi mai
până în 1978, în titlul 10, intitulat două sau trei forme agravate) şi diversificate sunt circumstanţele
„infracţiuni contra integrităţii cor- omor din culpă. Pruncuciderea este agravante ale omorului cuprinse în
porale şi sănătăţii neamului”. După incriminată numai de unele legisla- legislaţia română, franceză, italia-
1978, acest titlu a fost abrogat, ţii (română, italiană), alte legislaţii nă şi nord-americană.
reglementările în materie, făcând asimilând aceste fapte cu cele de Astfel, după legea penală italia-
obiectul unei legi speciale. Soluţia omor (legea penală franceză, ger- nă constituie circumstanţe de agra-
italiană este apropiată de cea a legii mană, spaniolă). vare (iar pedeapsa este închisoarea
penale române, care reglementează A doua concluzie se referă la pe viaţă, după abrogarea pedepsei
avortul, nu în cadrul infracţiunilor formele agravate. Cea mai simplă cu moartea):
contra vieţii, ci a celor contra inte- formulare a circumstanţelor agra-  omorul săvârşit pentru a
grităţii corporale sau a sănătăţii. vante, o cuprinde legea spaniolă. executa sau a ascunde o altă infrac-
Legea penală franceză, incrimi- După această lege, omorul se pe- ţiune sau pentru a obţine ori pentru
nează sub denumirea de „infracţi- depseşte mai grav când „este co- a asigura obţinerea pentru sine sau
uni contra vieţii”: omorul simplu, mis: pentru altul a produsului, a preţului
omorul în formă agravată (sunt - cu perfidie, sau a nepedepsirii pentru o altă in-
prevăzute trei categorii de circum- - ca preţ, cu promisiune, recom- fracţiune,
stanţe agravante), atentatul la viaţa pensă,  omorul comis contra unui
altuia prin otrăvire, text care nu a - cu înverşunare, ascendent sau descendent,
figurat în proiectul iniţial, fiind in- - amplificând deliberat şi inu-  când concură una dintre
trodus de Parlament prin reprodu- man durerea victimei. următoarele circumstanţe: a acţi-
cerea art. 301 din Codul penal an- În acest caz, pedeapsa este în- onat din motive josnice sau uşu-
terior şi omorul din culpă. chisoarea de la 15 la 20 de ani. ratice, a folosit chinuri, maltratări
Infracţiunea de „provocare la Dacă fapta se constituie în condi- ori a acţionat cu cruzime faţă de
sinucidere” (asemănătoare celei ţiile mai multor circumstanţe agra- victimă sau când s-a folosit de un
prevăzute de legea penală română vante, pedeapsa este închisoarea de mijloc otrăvitor ori de alt mijloc
în art.179, în cadrul capitolului re- la 20 la 25 de ani. Este de reţinut insidios sau când s-a comis cu pre-
feritor la infracţiunile contra vieţii), că limitele pedepsei pentru omor meditare,
este incriminată în capitolul al III- simplu sunt prevăzute de la 10 la  când fapta s-a comis de
lea sub denumirea de “punerea în 15 ani. un fugar pentru a se sustrage de la
pericol a persoanei”, într-o secţiune Foarte simplă este şi reglemen- arestare, captură sau încarcerare
autonomă intitulată provocarea la tarea legii penale germane. În acest sau pentru a-şi procura mijloace de
sinucidere. Tot acolo sunt incrimi- caz, omorul are caracter grav când subzistenţă în timpul cât era fugar,
nate şi faptele de „propagandă sau este comis din plăcerea de a ucide  când omorul s-a comis de
publicitate în favoarea produselor, sau de a-şi satisface pornirile se- un asociat la infracţiune pentru a se
obiectelor sau metodelor preconi- xuale ori din lăcomie sau din alte sustrage de la arestare, captură sau
zate ca mijloace de sinucidere”. motive josnice, prin viclenie, cru- încarcerare,
În sfârşit, Codul penal spaniol, zime, prin mijloace prezentând un  cu ocazia săvârşirii vreu-

ЗАКОН И ЖИЗНЬ
8.2010
54

neia dintre infracţiunile prevăzute forme: omor calificat şi omor deo- este circumstanţa agravantă a pre-
în art. 519 (viol), art. 520 (viol prin sebit de grav. meditării.
abuz de autoritate) şi art. 522 (acte În legislaţia nord-americană, Consideraţii generale asupra
violente de desfrâu). constituie circumstanţe agravante părţii speciale a Codului penal
Pedeapsa este închisoarea de la ale omorului: Dreptul penal, ca ramură a sis-
24 la 30 de ani când fapta a fost co- - comiterea faptei după condam- temului de drept, este alcătuită din
misă asupra soţului, fratelui, suro- narea la închisoare ori când făptu- două părţI: partea generală şi partea
rii, tatălui sau mamei adoptive sau itorul a mai fost condamnat pentru specială, părţi care, deşi sunt strâns
asupra fiului adoptiv sau asupra omor sau pentru o faptă săvârşită legate între ele, prezintă totuşi anu-
unui afin în linie directă. prin ameninţarea victimei cu acte mite particularităţi.
Codul penal francez cuprinde de de violenţă; Unii autori, îndeosebi cei fran-
asemenea, o varietate de circum- - comiterea unui alt omor în cezi, pornind de la aceste particula-
stanţe agravante. Astfel, în timp timpul săvârşirii acelui omor; rităţi, sunt înclinaţi să admită chiar
ce omorul simplu se pedepseşte cu - când făptuitorul, cu ştiinţă, a existenţa unui drept penal general
închisoare până la 30 de ani, omo- creat riscul morţii mai multor per- şi a unui drept penal special. Un
rul este agravat şi se pedepseşte cu soane; asemenea punct de vedere nu a fost
închisoare pe viaţă: - când omorul a fost săvârşit şi nu este împărtăşit în literatura
- omorul săvârşit în scopul de a deoarece făptuitorul s-a obligat la noastră juridică, aceasta admiţând
pregăti sau de a înlesni săvârşirea aceasta sau a fost complice la co- numai diviziunea dreptului penal
unei infracţiuni ori de a favoriza miterea faptei sau a încercat să o într-o parte generală şi una speci-
fuga sau de a asigura nepedepsirea comită ori imediat după comitere ală, considerând ansamblul dreptu-
autorului sau a complicelui; sau în încercarea de a o comite a lui penal ca fiind o ramură de drept
- când precede, însoţeşte sau ur- săvârşit un jaf, răpire de femei, acte cu caracter unitar.
mează o altă crimă; sexuale anormale prin forţă sau Partea specială a Codului penal
- omorul comis cu premeditare ameninţare cu forţa, incendiere, cuprinde norme care, spre deose-
(asasinat); spargere sau răpire de copii; bire de cele generale, nu prevăd
- omorul comis asupra unui - când omorul s-a săvârşit în reguli ce se aplică la modul ge-
minor de până la 15 ani ori asupra scopul evitării sau prevenirii ares- neral, tuturor faptelor ce prezintă
unui ascendent legitim sau natural tării; pericolul social al infracţiunii, ci
ori asupra tatălui sau mamei adop- - când omorul s-a săvârşit în reglementează lupta împotriva in-
tive; scopul evadării dintr-o pază legală; fracţionalităţii chiar prin stabilirea
- asupra unei persoane a cărei - când omorul s-a săvârşit cu acestor fapte, precum şi prin stabi-
stare deosebit de vulnerabilă (da- cruzime, cu atrocitate, făptuitorul lirea sancţiunilor aplicabile celor
torită vârstei, bolii, unei infirmităţi manifestând o excepţională depra- ce le săvârşesc.
sau deficienţe fizice sau psihice sau vare. Putem defini partea specială a
stării de graviditate), era aparentă - când omorul s-a săvârşit pen- dreptului penal ca fiind acea parte
sau cunoscută de autor; tru a obţine un câştig; ce cuprinde ansamblul normelor
- asupra unui martor, victime, Categoriile de circumstanţe penale şi în care sunt stabilite fap-
parte civilă, fie pentru a o împiedi- agravante sunt mult mai diversifi- tele de pericol social ce constituie
ca să denunţe fapta, să formuleze cate în această din urmă legislaţie. infracţiuni, precum si sancţiunile
plângere sau să depună ca martor Pe lângă agravante, care se referă ce se aplica celor care le săvârşesc.
în justiţie, fie din cauza denunţării, la atitudinea psihică (premedita- Între partea specială şi cea gene-
a plângerii sau a depoziţiei sale, rea, mobilul, scopul) ori agravante rală a dreptului penal există o strân-
- asupra unui magistrat, jurist, privind modul de comitere a in- sa legătură. Astfel, ambele consti-
avocat, funcţionar public sau mi- fracţiunii, apar agravante referi- tuie părţi ale aceleiaşi ramuri de
nisterial sau asupra oricărei alte toare la calitatea subiectului activ drept şi urmăresc aceeaşi finalitate,
persoane care deţine o autoritate (soţ, rudă apropiată, o persoană apărarea unor valori fundamentale
publică sau este însărcinat cu o care a mai săvârşit un omor) sau în existenţa cărora societatea este
atribuţie în serviciul public, în la calitatea subiectului pasiv (soţ, interesată în mod vital: suveranita-
exerciţiul sau cu ocazia exercită- rudă apropiată, două sau mai mul- tea, independenţa, unitatea statului,
rii funcţiilor sau atribuţiilor sale, te persoane, femeie gravidă, minor persoana şi drepturile sale, dreptul
când calitatea victimei este apa- până la 15 ani, persoană vulnera- de proprietate, precum şi întreaga
rentă sau cunoscută de făptuitor. bilă, funcţionar public sau minis- ordine de drept.
Tot astfel, legea penală română terial, tec .). Dintre agravantele Se observă că, primordială în
prevede omorul agravat sub două menţionate, cea mai controversată actualul Cod penal este apărarea

ЗАКОН И ЖИЗНЬ
8.2010
 55

siguranţei statului. De lege feren- ţă, valoarea cea mai de preţ şi de rilor sociale ocrotite, devin obiec-
da, se preconizează ca infracţiunile aceea, legea penală îl apără atât tul juridic al infracţiunii.
contra persoanei să ocupe primul în ceea ce priveşte existenţa sa fi- Viaţa devine astfel, dintr-o va-
titlu al viitorului Cod penal, având zică şi atributele fundamentale ale loare biologică, o valoare socială
în vedere o politică penală care să personalităţii sale, cât şi în ceea ce şi juridică, adică un drept absolut
ţină cont în primul rând de siguran- priveşte toate celelalte drepturi şi la viaţă al individului, drept a cărui
ţa persoanei, de viaţa acesteia, de interese ce-i sunt recunoscute. ocrotire este constatată de legea şi
sănătatea, integritatea corporală, li- Făcând distincţia între faptele doctrina penală şi pe care toţi cei
bertatea şi demnitatea persoanei. de pericol social îndreptate împo- din jur trebuie să-l respecte. Mai
Fixând cadrul legal al fiecărei triva drepturilor absolute privitoare mult chiar, ocrotirea vieţii înseam-
fapte ce constituie infracţiune, nor- la existenţa fizică şi la principalele nă apărarea tuturor relaţiilor soci-
mele penale speciale înfăptuiesc atribute ale fiinţei şi personalităţii ale normale şi utile, deoarece fără
principiile şi regulile stabilite în umane pe de o parte, şi faptele de persoana în viaţă, aceste relaţii nu
partea generală a codului pe care pericol social îndreptate împotriva ar fi posibile.
astfel le concretizează şi cărora le altor drepturi şi interese ale per-
dau prin aceasta, importanţă prac- soanei, pe de altă parte, legiuitorul
tică. a inclus pe cele dintâi într-o cate-
Rolul deosebit de important al gorie distinctă de infracţiuni, con-
dreptului penal în ceea ce priveşte cretizată în titlul infracţiuni contra Bibliografie
apărarea valorilor fundamentale ale persoanei.
societăţii, se evidenţiază cu mare Ocrotirea persoanei prin mijlo- 1. Alexandru Boroi – Infracţiuni
pregnanţă tocmai în partea speci- cirea legii penale se înscrie printre contra vieţii, Editura Naţional, 1996;
ală. Prevăzând şi sancţionând cu cele mai importante obiective ale 2. Alexandru Boroi, Gheorghe Nis-
severitate faptele îndreptate împo- dreptului penal; persoana omului toreanu – Drept penal, Partea specială,
Editura All Beck, Bucureşti, 2002;
triva persoanei, împotriva atribute- este apărată atât sub aspectul per-
3. Alexandru Boroi – Drept penal,
lor esenţiale ale fiinţei şi personali- sonalităţii sale fizice (viaţa, integri- Partea generală, Editura All Beck, Bu-
tăţii umane, ca şi pe cele îndreptate tatea corporală, sănătatea), cât şi a cureşti, 2002;
împotriva celorlalte drepturi şi li- personalităţii sale morale (demni- 4. Gheorghe Nistoreanu, Vasile
bertăţi ale omului, normele pena- tate, onoare, libertate, etc.). Dobrinoiu, Ion Molnar, Ilie Pascu,
le speciale apără interesele care În cadrul ocrotirii penale a per- Alexandru Boroi, Valerică Lazăr –
îi sunt recunoscute şi prin a căror soanei, locul central îl ocupă apăra- Drept penal. Partea specială, Editura
atingere s-ar afecta grav un interes rea vieţii omului. Continent, XXI, Bucureşti, 1995;
social general. Viaţa, ca însuşire biologică a in- 5. Vintilă Dongoroz, Siegfried Ka-
Părţii speciale a ştiinţei drep- dividului, constituie atributul sinte- hane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nico-
tului penal, îi revine sarcina de a tic şi fundamental fără de care nu leta Iliescu, Constantin Bulai, Rodica
Stănoiu, Victor Roşca – Explicaţii;
examina fiecare din faptele prevă- ar putea exista nici una dintre ce-
6. Vintilă Dongoroz, Siegfried Ka-
zute de normele penale speciale, lelalte însuşiri ale persoanei. Ea re- hane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nico-
precum şi modul în care acestea prezintă bunul, valoarea cea mai de leta Iliescu, Constantin Bulai, Rodica
sunt sancţionate, pentru a asigura preţ a individului, condiţia supremă Stănoiu – Explicaţii teoretice ale Co-
înţelegerea justă şi aplicarea lor a existenţei şi afirmării rolului său dului penal roman, Partea generală,
uniformă de către toate organele în cadrul grupului social. vol. I, Editura Academiei, Bucureşti,
judiciare, în strictă concordanţă cu Societatea, de asemenea, nu 1969;
voinţa legiuitorului. poate fi concepută decât prin exis- 7. Vintilă Dongoroz – Drept penal,
Cu alte cuvinte, partea specială tenţa unor oameni, ceea ce înseam- Bucureşti, 1939;
a Codului penal trebuie să înarme- nă că viaţa indivizilor devine o 8. Constantin Bulai – Curs de drept
ze pe cei ce aplică normele penale condiţie supremă a existenţei soci- penal, Partea specială, vol. I, Bucu-
reşti, 1975;
speciale, cu cunoştinţele necesare etăţii însăşi. Fără respectarea vieţii
9. Vladimir Beliş – Medicină lega-
şi să le formeze aptitudinea de a nu este posibilă nici colectivitatea, lă, Editura Juridică, ediţia a IV-a, Bu-
face o corectă încadrare juridică a nici convieţuirea socială. cureşti, 2003;
faptelor, aceasta asigurând legalita- Implicarea dreptului în regle- 10. Giuseppe Bettiol – Dritto pe-
tea în realizarea sarcinilor justiţiei mentarea relaţiilor sociale şi în nale, Parte generale, ottavo editione,
penale. ocrotirea valorilor sociale, a trans- CEDAM, Padova, 1973.
Ocrotirea penală a vieţii per- format aceste relaţii în raporturi ju-
soanei ridice, iar raporturile juridice care
Omul reprezintă, cu siguran- se nasc şi se dezvoltă în jurul valo-

ЗАКОН И ЖИЗНЬ
8.2010