Secţiunea I

TEORIA ŞI STRATEGIA PERFECŢIONĂRII ACTIVITĂŢII ECONOMICE

ÎN CADRUL COOPERAŢIEI DE CONSUM ŞI ECONOMIEI NAŢIONALE

Obiective de dezvoltare a cooperaţiei de consum prin

opticaoptica
politicilor
politicilor
europene
europene
în domeniu

Larisa Şavga,
Larisadr.hab.,
Şavga,prof.univ.
prof.univ.,(UCCM)
UCCM

Abstract
Consumer cooperatives from Moldova during its existence for nearly a
century Consumer
and a half
Co-operation
has had a significant
from Moldova impact
during
on socio-economic
its existence of around
development
one and of
athehalf
country,
centurykeeping
had a great
intactsimpact
on itsonprinciples
the socio-economic
and values. development
The implementation
of the country,
of free
market relations
keeping intact its based
principles
on competition
and values. andThe implementation
competition overofthe freepast
market
twobased
decadeson
calls for new during
competition, innovative
the last
solutions
decades,
thatneeds
ensurenew theinnovative
sustainabilitysolutions,
and thewhich
sustainable
would
functioning
assure viability
of cooperatives.
and durable functioning
The experience of cooperatist
of countries system.
that The
haveexperience
experienced of
economic which
countries advancement
knew economic
through progress
the development.
through the Of development
cooperative sector
of cooperatist
has an
special has
sector, importance.
a special importance. This paper touches upon some visions in this
domain, This
the stress
paperistouches
put on theupon
organizational
some visions diversification
in this domain,
and on proprietorship’s
stressing the
organisational
relations withindiversification
the consumer and co-operation
patrimonial from
relations
the country.
nithin consumer cooperation
from the country.
1. Cooperaţiei de consum, potrivit misiunii şi obiectivelor sale, îi revine un important
rol economic şi social în societate. Înscriind o istorie de peste 140 de ani, mişcarea
1. cooperatistă
Cooperaţiei de înconsum,
Moldova potrivit
a trecut
misiunii
prin diferite
şi obiectivelor
perioade sale,
deîiascesiune
revine un important
şi declin,
rol economic şi în
menţinându-se social
sistemul
în societate.
social-economic
Înscriind onaţional
istorie de
şi în
peste
piaţa140
dede
consum
ani, mişcarea
internă
cooperatistă
datorită prestaţiilor
în Moldova
ce le oferă
a trecut
populaţiei,
prin diferite
preponderent
perioadeceleide rurale,
ascensiune
în satisfacerea
şi declin,
menţinându-se
necesităţilor ei în
de sistemul
consum social-economic
şi a unor din categoria
naţionalcelor
şi pe
cupiaţa
caracter
de consum
social. internă
datorită prestaţiilor ce le oferă populaţiei, preponderent celei rurale, în satisfacerea
2. Perioada
necesităţilor
pânălorîndeanii
consum
2002şis-a
a unor
caracterizat
din categoria
prin celor
declincueconomic
caracter social.
al activităţii
sistemului cooperatist, pierderea poziţiilor în piaţa internă. Către a.2002-2003
2. tendinţele
Perioada pânăde regres
în aniiau fost
2002stopate,
s-a caracterizat
în perioadaprin2003-2008
declin economic
conturându-seal activităţii
tendinţe
sistemului
de creştere cooperatist,
economică. Astfel,
pierderea
în această
poziţiilor
perioadă:
în piaţa internă. Către a.2002-2003
tendinţele
• Vânzărilede regres
cu amănuntul
au fost stopate,
(în preţuri
în perioada
curente)2003-2008
au crescutconturându-se
de 2,3 ori, vânzările
tendinţe
de creştere
angro – economică.
de 4,1 ori, volumului
Astfel, în această
producţieiperioadă:
industriale – de 1,3 ori, activităţii de
• Vânzările
achiziţionare
cu amănuntul
– de 2,5 ori,
(în apreţuri
volumului
curente)
de servicii
au crescut
prestatede populaţiei
2,3 ori, vânzările
– de 2,5
angro
ori,–inclusiv
de 4,1 aori,
alimentaţiei
volumul publice
producţiei– deindustriale
2,4 ori; – de 1,3 ori, activităţile de
achiziţionare
• Investiţiile–interne
de 2,5înori,
dezvoltarea
volumul sectorului
de serviciicooperatist
prestate populaţiei
au constituit
– de
112,8
2,5 mil.
ori,
inclusiv
lei; a alimentaţia publică – de 2,4 ori;

3
• Investiţiile
Dezvoltareainterne
infrastructurii,
în dezvoltarea
în specialsectorului
a celei cooperatist
comerciale (redeschiderea
au constituit 112,8a 580mlnde
lei;
magazine, modernizarea a 858 de magazine);
Dezvoltarea
• Eficienţa infrastructurii,
economică în special
a sistemului a celei
a fost în creşterecomerciale
(a.2002 –(redeschiderea
pierderi în valoare a 580
de
magazine,
7,0 mil. lei,modernizarea
în 2008 – profit a 858 magazine);
în mărime de 12,4 mil. lei).
• Eficienţa economică a sistemului a fost în creştere (a.2002 – pierderi în valoare de
7,0 mlnnecesită
Totodată, lei, în 2008 – profit
menţionat în mărime
faptul că: de 12,4 mln lei).
• ponderea vânzărilor cu amănuntul a cooperaţiei de consum în comerţul rural este
Totodată,
în e necesar
diminuare ( de la de
20%menţionat
în a.2006 faptul că: în 2008);
la 13,5%
• ponderea vânzărilor cu amănuntul
baza tehnico-materială se utilizează a cooperaţiei
doar parţial, de în
consum în comerţul
comerţul rural este
cu amănuntul se
în diminuare ( de la 20% în a.2006 la 13,5% în 2008);
foloseşte circa 75% din infrastructura disponibilă, în alte domenii (industrie,
baza tehnico-materială
• achiziţii) se utilizează
utilitatea infrastructurii este doar parţial, în comerţul cu amănuntul se
diferită;
utilizează doar
• capacităţile 75% din ale
instituţionale infrastructura disponibilă,
sistemului cooperatist în alte
pentru domenii
investiţii (industrie,
în dezvoltarea
achiziţii) utilitatea
infrastructurii sunt infrastructurii este mai joasă;
limitate în comparaţie cu necesităţile (conform Strategiei de
• capacităţile instituţionale ale sistemului cooperatist
dezvoltare a cooperaţiei de consum pentru a.2008-2011 pentru necesitatea
investiţii în în
dezvoltarea
investiţii
infrastructurii sunt limitate în comparaţie cu necesităţile
este evaluată la 217 mil. lei pentru perioada de acţiune a strategiei). (conform Strategiei de
dezvoltare a cooperaţiei de consum pentru a.2008-2011 necesitatea în investiţii
1. este evaluată
Într-un mediulaîn217 mln leischimbare,
continuă pentru perioada de acţiunemixtă,
cu o economie a strategiei);
sectorul cooperatist
• aportul
se confruntă, pe de o parte, cu aceleaşi probleme cu care se întâlnesco scădere
sistemului cooperatist în cadrul economiei naţionale a înregistrat firmele
continuă în perioada anilor 1990 – 2002. Concomitent cu aceasta
tradiţionale de capital, generate de procesele de globalizare – concentrări, integrări, s-a înregistrat
şi:
alianţe, reproiectări manageriale, iar pe de altă parte, cu provocări generate de
 diminuarea numărului de
specificul cooperaţiei de consum
membri-cooperatori
– activitate economică controlată pe principii
 diminuarea patrimoniului cooperatist.
democratice. În asemenea condiţii cooperativele trebuie să fie competitive pentru
a se menţine în piaţă.
3. Într-un mediu în continuă schimbare, cu o economie mixtă, sectorul cooperatist
2. se confruntă,
Analiza pe deşiofenomenelor
tendinţelor parte, cu aceleaşi
ce au locprobleme,
în sistemul cu cooperaţiei
care se întâlnesc
de consumfirmele
din
tradiţionale de capital, generate de procesele de globalizare –
ultimele două decenii permite de a conchide că modelul social-economic existentconcentrări, integrări,
alianţe, reproiectări
al sistemului manageriale,
cooperatist iar peacesteia
şi al subiecţilor de altă înscrie
parte, rămâneri
cu provocări generate
în urmă de
în raport
specificul cooperaţiei
cu provocările economieide consum – activitate
contemporane şi nueconomică
motivează controlată
pentru opedezvoltare
principii
democratice. În asemenea
durabilă şi asigurare condiţii competitive
a avantajelor cooperativele trebuie
într-o să fie competitive
economie concurenţială. pentru
a se menţine în piaţă.
3. Printre principalii factori de constrângere pot fi menţionaţi:
4.
• Astfel, modelul
rigiditatea social-economic
principiilor menţin modulexistent al sistemului
tradiţional cooperatist
de organizare şi al subiecţilor
a cooperaţiei şi nu
acesteia nu răspunde provocărilor economiei
stimulează implementarea noilor forme inovative, contemporane, şi-a consumat
• resursele şi nu la
accesul limitat motivează
capitalul pentru
extern,o dezvoltare durabilă şi asigurare a avantajelor
• competitive
contribuţiile într-o economie
membrilor concurenţială.
sunt foarte modeste, ce conduce la un interes scăzut pentru
dezvoltarea cooperativelor şi nu motivează dezvoltarea competitivă, conformă
5. Printre principalii factori de constrângere pot fi menţionaţi:
cerinţelor mediului economic actual şi de prospectivă,
• rigiditatea principiilor menţin modul tradiţional de organizare a cooperaţiei şi nu
• deţinerea unei părţi sociale mici reduce interesul membrilor de a influenţa factorii
stimulează implementarea noilor forme inovative,
de decizie (organele de conducere ale organizaţiilor cooperatiste) pentru un
• acces limitat la capitalul extern,
management eficient,
• contribuţiile membrilor sunt foarte modeste, ce conduce la un interes scăzut pentru
• sistemul existent nu favorizează atragerea de investiţii interne şi, mai cu seamă
dezvoltarea cooperativelor şi nu motivează dezvoltarea competitivă, conformă
externe, atragerea de noi fonduri,
cerinţelor mediului economic actual şi de prospectivă,
4
• deţinerea
angajaţii nuunei
sunt
părţi
motivaţi
socialepentru
mici reduce
creşterea
interesul
continuă
membrilor
a eficienţei
de aprestaţiilor
influenţa factorii
sale,
• restricţiile
de deciziedreptului
(organelededevotconducere
(un membru ale– un vot) poate constitui
organizaţiilor un dezavantaj
cooperatiste) pentru unîn
atragerea
management capitalului
eficient,fără o comensurare a puterii de vot,
• structura multinivelară
sistemul existent şi conducerea
nu favorizează democratică
atragerea poateinterne
de investiţii duce la
şi „întârzieri”
mai cu seamă în
procesul decizional.
externe, atragerea de noi fonduri,
• angajaţii nu sunt motivaţi pentru creşterea continuă a eficienţei prestaţiilor sale,
4.
• În asemenea
restricţiile condiţii
dreptului devine
de vot imperativă
(un membru – unnecesitatea unui model
vot) poate constitui economic
un dezavantaj în
inovativ,
atragerea bazat pe diversitate,
capitalului inovare, cooperare
fără o comensurare care
a puterii de să dinamizeze dezvoltarea
vot,
• economico-socială
conducerea democratică a cooperaţiei de consum.
poate duce la „întârzieri” în procesul decizional.

5.
6. Nu întâmplătorcondiţii
În asemenea genericul Asambleei
devine Regionale
imperativă a Cooperativelor
necesitatea unui modeldineconomic
Europa,
ediţia 2010,
inovativ, bazatcare
peurma să se desfăşoare
diversitate, la Moscova
inovare, cooperare, carelasă19-21 aprilie dezvoltarea
dinamizeze 2010 a fost
„Inovare şi cooperare:
economico-socială politica cheie
a cooperaţiei pentru creştere şi creare” (Innovation & Co-
de consum
operation: a key policy for co-operative grouth & creation”).
7. Nu întâmplător genericul Asambleei Regionale a Cooperativelor din Europa,
6. Cooperativele
ediţia 2010, care sunt farăsă
urma îndoială o importantă
se desfăşoare componentă
la Moscova la 19-21 a economiei moderne
aprilie 2010 a fost
şi, precumşidemonstrează
„Inovare practicile
cooperare: politica ţărilor
cheie cu economii
pentru creştere dezvoltate,
şi creare” ele au contribuit
(Innovation &
la avansarea economică a lor în coordonatele economice
Co-operation: a key policy for co-operative grouth & creation”). respective.

7.
8. În aria europeană
Cooperativele sunt,se remarcă
fără creşterea
îndoială, segmentului
o importantă de piaţă
componentă al cooperativelor
a economiei moderne
în
şi, activităţile
după cumeconomice.
demonstreazăÎn Europa există
practicile circa cu
ţărilor 267economii
mii întreprinderi cu 163
dezvoltate, elemil.
au
membri şi 5,4 mil. locuri de muncă [3] (în 1996 respectiv 132 mii
contribuit la avansarea economică a lor în coordonatele economice respective. întreprinderi
cooperatiste cu circa 83,5 mil. membri). Prezenţa sectorului cooperatist se
9. manifestă în cele mai
În aria europeană diversificate
se remarcă forme,segmentului
creşterea penetrând cele maiăvariate
de pia domenii de
al cooperativelor
activitate economică.
în activităţile economice. În Europa există circa 267 mii întreprinderi cu 163 mln
membri şi 5,4 mln locuri de muncă (www.coopseurope.coop) (în 1996 respectiv
8. Poziţionarea sectorului
132 mii întreprinderi cooperatistcuîncirca
cooperatiste economia unor
83,5 mil ţări se Prezenţa
membri). caracterizează prin
sectorului
următoarele
cooperatist sestatistici[4]:
manifestă în cele mai diversificate forme, penetrînd cele mai variate
• în Finlanda, ţară
domenii de activitate cu cel mai puternic
economică sector
(primar, cooperatist,
terţiar ş.a.). 60% din populaţie sunt
membri ai uneia din cooperative, nouă din companiile cooperative finlandeze sunt
10. listate în celesectorului
Poziţionarea 300 cooperative globale,
cooperatist cifra lor de
în economia afaceri
unor ţări reprezentând 16%prin
se caracterizează din
PIB; grupurile
următoarele cooperative Pellervo din această ţară asigură 74% din produsele din
statistici:
• carne, 96% din
în Finlanda, ţarăcele
cu lactate,
cel mai50% din producerea
puternic de ouă, 34%
sector cooperatist, 60%produsele forestiere
din populaţie este
(de hârtie) şi deţin 34,2% din totalul depozitelor băncilor finlandeze;
membru al uneia din cooperative, nouă din companiile cooperative finlandeze sunt
• în Danemarca cooperativele de consum au deţinut 36,6% din vânzările cu
listate în cele 300 cooperative globale, cifra lor de afaceri reprezentând 16% din
amănuntul (2007);
PIB; grupurile cooperative Pellervo din această ţară asigură 74% din produsele din
• în Ungaria cooperativele de consum asigură 14,4% din segmentul de piaţă cu
carne, 96% din cele lactate, 50% din producerea de ouă, 34% produsele forestiere
amănuntul (2004);
(de hârtie) şi deţin 34,2% din totalul depozitelor băncilor finlandeze
• în Norvegia cooperativele specializate în producerea lactatelor ocupă 99%
• în Danemarca cooperativele de consum au deţinut 36,6% din vânzările cu
din producţia de lapte, cooperativele de consum deţin 24,1% din piaţă (2007),
amănuntul (2007)
cooperativele piscicole ocupă 8,7% din exportul norvegian, cooperativele
• în Ungaria cooperativele de consum asigură 14,4% din segmentul de piaţă cu
forestiere ocupă 76% din industria de cherestea, 1,5 mil. de persoane din 4,5 mil.
amănuntul (2004)
sunt membri cooperatori;
5
• în
• înNorvegia
Polonia 75%cooperativele
din producţia specializate
de lactateîneste producerea
asigurată delactatelor
sectorul ocupă
cooperatist;
99%
dinînproducţia
• Sloveniade lapte, cooperativele
cooperativele agricole ocupă de consum
72% din deţin 24,1%dedin
producţia piaţă
lapte (2007),
şi produse
cooperativele
lactate, 79%piscicole
din cea deocupă
bovine, 8,7%
45% din exportul de
din producţia norvegian,
grâu şi 77% cooperativele
din cea de
forestiere
cartofi;ocupă 76% din industria de cherestea, 1,5 mln de persoane din 4,5 mln
sunt
• înmembri
Suedia cooperatori,
cooperaţia de consum deţine 17,5% din piaţa internă (2004);
în Polonia
• • în UK cea75% maidinmare
producţia
agenţie dedelactate
călătorieeste este
asigurată de sectorul cooperatist,
cooperatistă.
• în Slovenia cooperativele agricole ocupă 72% din producţia de lapte şi produse
lactate, 79% din
Cooperativele ceapeste
oferă de bovine,
100 mil.45% locuri dindeproducţia
muncă înde grâu şilume,
întreaga 77%cudin 20% ceamai
de
cartofi,
mult decât companiile multinaţionale.
• în Suedia cooperaţia de consum deţine 17,5% din piaţa internă (2004),
în UK cea maicooperatiste
• Organizaţiile
1. mare agenţiesunt de călătorie
în căutarea esteformelor
cooperatistă.
competitive de organizare
http://www.ica.coop/coop/statistics.htm
• cooperatistă. În multe state europene, lforma cooperatistă a întreprinderii este
utilizată într-o formă inovativă, fiind încurajată de factorii de decizie. De fapt,
Cooperativele
aceste iniţiativeoferă peste 100
reprezintă mln locuri
o nouă aplicare de amuncă
ideilorîncooperatiste.
întreaga lume, cu 20%
Sunt mai
multiple
mult
exempledecîtdecompaniile
cooperative multinaţionale.
care au eşuat atunci când managementul a încetat să mai
acţioneze pentru realizarea intereselor membrilor lor. Numeroase cooperative au
11. Organizaţiile
găsit mijloace cooperatiste
inovative pentrusunta în căutarea
depăşi formelor
restricţiile competitive
de formă de organizare
cooperatistă, păstrând
cooperatistă.
în acelaşi timp statutul legal de cooperative (de exemplu, prin constituireaeste
În multe state europene, forma cooperatistă a întreprinderii de
utilizată într-o formă inovativă,
filiale, bazate exclusiv pe capital). fiind încurajată de factorii de decizie. De fapt,
aceste iniţiative reprezintă o nouă aplicare a ideilor cooperatiste. Sunt multiple
2. exemple de cooperative,
În încercarea de a reduce care au eşuatimpuse
restricţiile, atunci de cînd managementul
forma de organizarea încetat să mai
cooperatistă,
acţioneze pentru realizarea
fie reglementările acesteia, intereselor
fie prin reguli membrilor
asumate lor.voluntar,
Numeroase au cooperative
fost introduseau
găsit mijloace
inovaţii inovative
semnificative înpentru
regulile a depăşi
şi legile restricţiile de formăcooperativele
care guvernează cooperatistă, în păstrînd
multe
în acelaşi timp statutul legal de cooperative (de exemplu,
state în perioada ultimelor două decenii. Aceste reforme au fost, în principal, prin constituirea de
filiale,
elaboratebazate exclusiv
pentru pe capital).
a asigura cooperativelor accesul la piaţa de capital şi pentru a
estompa restricţiile şi condiţiile de formare a cooperativelor. Se poate afirma că
12. În încercarea
unele de a reduce
din evoluţiile recenterestricţiile,
sunt contrare impuse de forma
principiilor de orgnizaredar
cooperatiste, cooperatistă,
oricum ele
fie
au avut un grad mare de oportunitate pe linia luării în calcul a nevoilor introduse
reglementările acesteia, fie prin reguli asumate voluntar, au fost legate de
inovaţii semnificative în regulile şi legile
dezvoltarea cooperativelor într-o economie modernă. care guvernează cooperativele în multe
state
Astfelîndeperioada
reforme ultimelor două decenii. Aceste reforme au fost în principal
au inclus [2,p.18]:
• elaborate pentru a asigura
reducerea numărului minim de cooperativelor
persoane abilitate accesul la piaţa odecooperativă,
să formeze capital şi pentru
• aposibilitatea
estompa restricţiile
de a oferişiunor
condiţiile
membri de mai
formaremultadecât
cooperativelor.
un vot, Se poate afirma că
• unele
lărgireadinlimitelor
evoluţiile recente
pentru sunt contrare
activităţi principiilor
şi colaborarea cooperatiste, dar oricum ele
cu membrii,
• au avut un grad
posibilitatea de mare de oportunitate
a emite obligaţiuni pe linia luării
specifice în calcul a nevoilor
reprezentând capitalul legate de
de risc,
dezvoltarea cooperativelor
permiterea terţilor să participeîntr-o economie modernă.
la constituirea capitalului,
Astfel de reforme au inclus:
• permiterea transformării cooperativei într-o societate de capital ş.a.
• Reducerea numărului minim de persoane abilitate să formeze o cooperativă,
• Posibilitatea de a oferi unor membri mai mult decît un vot,
3. Multe cooperative au fost destul de inventive în găsirea unor soluţii proprii, în
• Lărgirea limitelor pentru activităţi şi colaborarea cu membrii,
cadrul limitelor regulatorii care le-au fost impuse, ca, de exemplu, transferul unor
• Posibilitatea de a emite obligaţiuni specifice, reprezentând capitalul de risc,
activităţi unor filiale constituite parţial sau integral pe bază de capital. În alte
• Permiterea terţilor să participe la constituirea capitalului,
cazuri cooperativele au creat instrumente financiare adaptate, precum fond comun
• Permiterea transformării cooperativei într-o societate de capital ş.a.
de investiţii.
Sursa: Cooperativele în Europa antreprenorială
6
13. O
4. Multe
tendinţă
cooperative
inovativăau este
fost şi
destul
dezvoltarea cooperării
de inventive transfrontaliere,
în găsirea unor soluţii proprii,
În acest
în
sens a fost
cadrul elaborat
limitelor Statutul care
regulatorii Coopertivei
le-au fostEuropene
impuse, (The Statute
ca, de for a transferul
exemplu, European
Co-operative
unor activităţiSociety – SCE)
unor filiale [5] ,care
constituite prevede
parţial sauconstituirea
integral pe cooperativelor
bază de capital. prin
În
fuziune sau conversie ori înfiinţarea de noi cooperative. Un exemplu
alte cazuri cooperativele au creat instrumente financiare adaptate, precum fond elocvent în
acest
comun sens
de este societatea „CoopNorden”, care întruneşte cooperative de consum
investiţii.
din Danemarca, Suedia şi Norvegia, funcţionarea ei se bazează pe un management
14. participativ, se axeazăeste
O tendinţă inovativă pe şi
comerţul cu amănuntul,
dezvoltarea cooperăriipromovând standarde
transfrontaliere, moderne
în acest sens
de dezvoltare a acestui domeniu şi de deservire a membrilor săi.
a fost elaborat Statutului Coopertivei Europene (The Statute a European Co-
operative Society – SCE), care prevede constituirea cooperativelor prin fuziune
5. Carta Europeană a întreprinderilor mici (elaborată de Consiliul General al
sau conversie, sau înfiinţarea de noi cooperative. Un exemplu elocvent în acest
Afacerilor la 13 iunie 2000 şi reconfirmată de Consiliul European FEIRA la
sens „CoopNorden”,
19-20este societatea elaborareacare întruneşte cooperative de consum din
iunie 2001) solicită cadrului normativ favorabil activităţilor
Danemarca, Suedia
antreprenoriale, ceeaşiceNorvegia,
presupunefuncţionarea
ca legislaţiaeisăse
fiebazează pepermisibilă
mai mult un management
decât
participativ, se axează pe comerţul cu amănuntul, promovând standarde moderne
restrictivă. În cadrul cooperativelor gradul de flexibilitate nu trebuie să ameninţe
de dezvoltare
natura a acestui domeniu
de întreprindere şi de
condusă de deservire a membrilor săi.
membri.

15.
6. Carta Europeană
Implementarea a întreprinderilor
ideilor inovative deseorimici este(elaborată
limitată de de frica
Consiliul
de a General
nu pierde al
Afacerilor cooperatistă,
identitatea la 13 iunie 2000aceasta şiconstituind
reconfirmată de Consiliul
o adevărată European
barieră FEIRA la
pentru dezvoltarea
19-20 iunie 2001) solicită elaborarea cadrului normativ favorabil activităţilor
sectorului.
• Însă, aceasta, în opinia
antreprenoriale, ceea cenoastră,
presupune nu constituie o ameninţare,
ca legislaţia deoarece
să fie mai mult injectarea
permisibilă din
decât
exterior
restrictivă.în capitalul
În cadrulsocial al cooperativei
cooperativelor poate
gradul fi permisă fără
de flexibilitate ca acestasăsăafecteze
nu trebuie devină
„investiţia principală” şi
natura de întreprindere dacă investitorii
condusă de membri.nu pot domina procesul decizional în
detrimentul membrilor.
16. Prin
• reglementări
Implementarea poateinovative,
ideilor fi stipulat deseori,
că membriieste pot deţinede
limitată voturi
fricamultiple
de a nu sau că
pierde
dreptul la vot
identitatea poate fi în aceasta
cooperatistă, coraportconstituind
cu contribuţia adusă, în
o adevărată acestpentru
barieră caz potdezvoltarea
fi stabilite
limite privind numărul maxim de voturi pe care o persoană sau o categorie de
sectorului.
membri îl pot avea.
• Însă, aceasta, potrivit opiniei noastre, nu constituie o ameninţare, deoarece
injectarea din exterior cu capitalul social al cooperativei poate fi acceptată fără
7. Comisia pentru servicii a favorizat o abordare prin care „îndepărtarea de la stricta
ca acesta să adevină „investiţia principală”,
este chiar
opritădacă
la uninvestitorii nu potdesemnat
domina
interpretare principiilor cooperatiste anumit plafon
procesul
să asiguredecizional
primatul înindividului
detrimentulasupramembrilor.
capitalului, în acest sens va fi permisă
• Prin reglementări poate fi stipulat că
membrilor neutilizatori ai serviciilor cooperativeimembrii potsădeţine voturi multiple
aibă dreptul la vot, darsau„cu
că
dreptul
un plafon la maxim
vot poate fi reglementat
de 25% în funcţie
în orice adunare” [2,de contribuţia adusă. În acest caz,
p.24-25].
pot fi stabilite limite privind numărul maxim de voturi, pe care o persoană sau o
categorie demoldovenească
8. Legislaţia membri îl pot avea. cu privire la cooperaţia de consum este excesiv de
restrictivă şi nu asigură flexibilitate. Practica ţărilor europene demonstrează că
17. mai
Comisiafuncţională
pentru servicii
este o alege
favorizat
cooperatistă
o abordare
generală,
prin carecare
„îndepărtarea
oferă o libertate
de la stricta
largă
de constituire
interpretare a cooperativelor
a principiilor (în general,
cooperatiste referitor
este oprită la reglementările
la un activităţii
anumit plafon desemnat
cooperatiste, statele membre
să asigure primatul individului UEasupra
pot fi grupate în trei
capitalului, în categorii:
acest sens, prima
va fi– permisă
state în
care există neutilizatori
membrilor o lege generală cooperatistă,
ai serviciilor a doua – state
cooperativei să aibăcu dreptul
o legislaţie sectorială,
la vot, dar „cu
auntreia – state
plafon maxim în care
de 25%nu înexistă
oricelegislaţie
adunare”.cooperatistă, iar natura cooperatistă a
companiei derivă din documentele
Sursa: Cooperativele de asociere şi statutul acesteia).
în Europa antreprenorială

7
18. ÎLegislaţia
1. celor expuse, obiectivele
n contextulmoldovenească cu privireurmătoare
la cooperadevin ia deprioritare:
consum este excesiv de
restrictivă
• reiterareaşişinu asigurămai
aplicarea flexibilitate. Practica ărilor
flexibilă a principiilor europene
şi formelor demonstrează
cooperatiste;
că mai
• func ională
utilizarea formeieste o lege cooperatistă
cooperatiste într-un modgenerală,
inovativ.care oferă o libertate largă
de constituire a cooperativelor (în general, referitor la reglementările activită ii
2. cooperatiste, statele membre
Remedierea activităţii UE pottendinţelor
şi conturarea fi grupate în detrei categorii:
creştere prima –înstatele
economică sectorulîn
care există o lege generală cooperatistă, a doua – statele cu o legisla ie sectorială,
cooperatist în ultimii ani, care merită a fi apreciate, totodată, în opinia noastră,
a treia – statele în care nu există legisla ie cooperatistă, iar natura cooperatistă a
nu pot fi estimate a fi de durată şi nu pot constitui un fundament pentru o
companiei derivă din documentele de asociere şi statutul acesteia).
dezvoltare durabilă în viitor, pe motiv, că problemele principale, care determină
19. funcţionalitatea
În contextul celor şi evoluţia
expuse, cooperaţiei
următoareledeobiective
consum,devinmotivarea tuturor participanţilor
prioritare:
ei
• (membrilor,
Reiterarea şiangajaţilor
aplicarea mai ş.a.)flexibilă
nu suntasoluţionate,
principiilor deşi sunt multiplu
şi formelor abordate.
cooperatiste;
Dovadă
• Utilizarea este formei
şi situaţia din 2009,într-un
cooperatiste în care mod criza economică mondială a afectat
inovativ.
activitatea sistemului, generând descreşterea indicatorilor economici principali.
20. În
Remedierea
asemeneaactivită
condiţiiii şisporeşte
conturareanecesitatea
tendin elor găsirii
de creştere
soluţiilor
economică
pentru în rezolvarea
sectorul
cooperatist înpeultimii
problemelor care leani, în opinia
ridică noastră,
acest sistem pe nu este un
parcurs de fenomen
două decenii,de durată
printreşi
nu
carepoate constituisunt
primordiale un reglementarea
fundament pentru o dezvoltare
relaţiilor durabilă
patrimoniale, în viitor,
atragerea de pe motiv
investiţii
că
interne problemele principale,
şi externe, care managementului
optimizarea determină func ionalitatea
ş.a. şi evolu ia coopera iei
de consum, motivarea tuturor participan ilor ei (membrilor, angaja ilor ş.a.) nu
sunt solu ionate, deşi sunt frecvent abordate. Drept dovadă este şi situa ia din
3. Pentru a asigura funcţionalitatea sistemului cooperatist şi progresul ei în viitor, a
anii 2009-2010, în care criza economică mondială a afectat activitatea sistemului,
face faţă provocărilor situaţiei de criză, a preîntâmpina amplificarea şi consecinţele
generând descreşterea indicatorilor economici principali. În asemenea condi ii
crizei interne a sistemului, consecinţele căreia ar putea avea un caracter ireversibil,
sporeşte necesitatea găsirii solu iilor pentru rezolvarea problemelor pe care
aleasigura stabilitatea
ridică acest sistemsistemului,
pe parcursconsiderăm
de două decenii,necesare următoarele:
printre care primordiale sunt
 Modificarea cadrului legislativ existent (în
reglementarea rela iilor patrimoniale, atragerea de investi ii primul rând, a legii
interne cu şiprivire
externe, la
cooperaţia
optimizareademanagementului
consum, 1252 /2000 ş.a. [1]) în ceea ce priveşte:
• optimizarea sistemului de management pe întreaga verticală a cooperaţiei de
21. consum
Pentru a (reducerea
asigura func structurii
ionalitatea
ierarhice
sistemului
şi trecerea
cooperatist
la structura
şi progresul
pe douăeinivele);
în viitor, a
face fa ă provocărilor
• reconsiderarea situadeieiproprietate
relaţiilor de criză, a preîntâmpina amplificarea
în cadrul cooperaţiei de şiconsum
consecin ele
(care
acrizei interne
început prina sistemului,
anii „90 şiconsecin ele căreiaţinând
nu s-a finalizat), ar puteacont
aveadeuncondiţiile
caracter ireversibil,
actuale şi
aexperienţa
asigura stabilitatea sistemului, considerăm necesare următoarele:
internaţională;

notă: Modificarea
nici-o legecadrului
nu poatelegislativ existentconstituţional
îngrădi dreptul (în primul rând, a legiidecufolosinţă
de posesie, privire la şi
coopera ia de consum, nr. 1252 /2000) în ceea ce priveşte:
de dispunere asupra proprietăţii; societatea se dezvoltă şi membrii devin tot mai
• Optimizarea sistemului de management pe întreaga verticală a coopera iei de
conştienţi de drepturile pe care le conferă proprietatea.
consum (reducerea structurii ierarhice şi trecerea la structura pe două nivele)
• delimitarea funcţiilor economice şi sociale în activitatea organizaţiilor cooperatiste
• Reconsiderarea rela iilor de proprietate în cadrul coopera iei de consum (care
(atribuirea
a început princooperativelor,
anii ’90 şiînnucalitatea lor de organizaţii
s-a finalizat) inând cont aledemembrilor
condi iilecooperatori,
actuale şi
aexperien
funcţiilor şi responsabilităţilor
a interna ională; sociale legate nemijlocit de grija, asistenţa
Notă:membrilor,
nici o iar
legeactivitatea economică
nu poate îngrădi dreptulşi responsabilitatea pentru eficienţa
constitu ional de posesie, de folosin ei ă- şia
delega întreprinderilor,
de dispunere pentru ii;
asupra proprietă care ar puteasefi dezvoltă
societatea angajat personal
şi membrii de devin
conducere
tot maiîn
conştien
baza contractului
i de drepturile
de răspundere
pe care fiduciară
le conferăsau proprietatea.
printr-o altă modalitate ce ar asigura

8
• Delimitarea
răspundere pentru
funcţiilor
rezultatele
economice activităţii
şi socialeşiînoactivitatea
mai mareorganizaţiilor
flexibilitate în cooperatiste
angajarea
(atribuirea cooperativelor,
personalului competent); în calitatea lor de organizaţii ale membrilor cooperatori,
a funcţiilor
• crearea şi responsabilităţilor
condiţiilor sociale,atragerea
legale atractive pentru legate nemijlocit
investiţiilordeexterne
grija, şiasistenţa
a celor
membrilor,
interne (de laiarmembrii
activitatea economică
cooperatori, şi responsabilitatea pentru eficienţa ei - a
angajaţi);
• delega întreprinderilor,
reevaluarea pentru
şi aplicarea mai care ar
flexibilă putea fi angajat
a principiilor personalşide
de constituire conducere
a tipurilor de
în baza contractului de răspundere fiduciară sau printr-o altă
cooperative, în acest sens, ar putea fi reglementată constituirea cooperativelor de modalitate, care
ar asigura
două nivelerăspundere
(cu aplicarea pentru
unor rezultatele
elemente din activităţii
practicile şi internaţionale):
o mai mare flexibilitate
cooperativeîn
angajarea
de gradul I,personalului competent).
constituite pe principiile clasice de către persoane fizice, şi cooperative
• Crearea condiţiilor legale atractive pentru atragerea investiţiilor externe şi a celor
de gradul II, create de persoane juridice (cooperative de gradul I) şi persoane
interne (din partea membrilor cooperatori, angajaţilor)
fizice (în calitate de aceştea pot fi membrii cooperatori, angajaţii, consumatorii,
• Reevaluarea şi aplicarea mai flexibilă a principiilor de constituire şi a tipurilor de
investitorii străini etc). Aceştea din urmă pot participa cu contribuţia lor la
cooperative, în acest sens, ar putea fi reglementată constituirea cooperativelor de
formarea capitalului social al cooperativei, stimulândinternaţionale):
pe această calecooperative
investiţiile
două nivele (cu aplicarea unor elemente din practicile
în
de sectorul
gradul I, cooperatist
constituite pe (principiile
principiilede constituire,
clasice de cătrediferenţele dintreşiaceste
persoane fizice, tipuri
cooperative
de
de cooperative, avantajele
gradul II, create ce le potjuridice
de persoane oferi sunt punctate îndeTabelul
(cooperative gradul1);I) şi persoane
• excluderea din legislaţia în vigoare a normei ce prevede caracterul
fizice (în calitate de aceştea pot fi membrii cooperatori, angajaţii, consumatorii, necomercial
al organizaţiilor
investitorii străinicooperaţiei
etc). Aceşteade consum,
din urmăcare pot în condiţiile
participa cu actuale
contribuţialimitează
sa la
posibilităţile economice
formarea capitalului socialaleal subiecţilor
cooperativei,cooperaţiei
stimulând de consum,cale
pe această lipsindu-i de
investiţiile
facilităţile
în sectorul oferite întreprinderilor
cooperatist (principiile de dinconstituire,
sectorul businessului mic şiaceste
diferenţele dintre mijlociu şi
tipuri
de cooperative,
plasându-i în condiţii
avantajele
neechitabile
ce le potînoferi
raportsunt
cupunctate
această categorie
în tabelulde 1) concurenţi.
Excluderea din
• Reevaluarea
 legislaţia în
domeniilor vigoare a tradiţionale
(ramurilor) normei ce prevede caracteruleconomică
de funcţionare necomerciala
al organizaţiilor
cooperaţiei cooperaţiei
de consum, de consum,
aprecierea care lor
avantajelor în competitive,
condiţiile actuale limitează
a participării în
posibilităţile
deservirea economice
membrilor ale subiecţilor
cooperatori cooperaţiei
şi reorientarea de consum,
sistemului spre acelelipsindu-i
ramuri carede
facilităţile oferite întreprinderilor
asigură competitivitatea din sectorul
pe plan naţional businessului
şi eficienţa mic şi
funcţionării lormijlociu
(în opiniaşi
plasându-i în condiţii
noastră, astfel de ramurineechitabile
sunt comerţulîn raport cu această
şi prestarea categorie de concurenţi.
de servicii).

 Reevaluarea domeniilora (ramurilor)
Evaluarea complexă tradiţionale dea funcţionare
bazei material-tehnice cooperaţiei economică
de consum,a
cooperaţiei
determinareade consum, aprecierea
necesareavantajelor lor competitive, a participării în
infrastructurii pentru funcţionarea în continuare a ramurilor
deservirea membrilor cooperatori şi reorientarea sistemului spre acele ramuri,
de perspectivă, surplusul de imobil a-l înstrăina prin intermediul pieţei de imobil,
care asigură competitivitatea pe plan naţional şi eficienţa funcţionării lor (în opinia
iar sursele obţinute a le reinvesti în dezvoltarea infrastructurii cooperatiste. În
noastră, astfel de ramuri sunt comerţul şi prestarea de servicii)
scopul administrării eficiente a patrimoniului cooperatist considerăm utilă crearea
 Evaluarea complexă a bazei material-tehnice a cooperaţiei de consum,
Agenţiei imobiliare cooperatiste, investind-o cu funcţiiîndecontinuare
vânzare-cumpărare,
determinarea infrastructurii necesare pentru funcţionarea a ramurilor
gestiune, dezvoltare a bazei tehnico-materiale a cooperaţiei de
de perspectivă, surplusul de imobil a-l înstrăina prin intermediul pieţei de imobil, consum.
iar sursele obţinute a le reinvesti în dezvoltarea infrastructurii cooperatiste. În
Implementarea acestor eficiente
scopul administrării acţiuni, în viziunea noastră,
a patrimoniului va contribui
cooperatist la dezvoltarea
considerăm utilă creareaşi
eficientizarea funcţionării
Agenţiei imobiliare cooperaţieiinvestind-o
cooperatiste, de consumcudin ţară, de
funcţii ajustarea la practicile
vînzare-cumpărare,
europene în domeniu.
gestiune, dezvoltare a bazei tehnico-materiale a cooperaţiei de consum.

9
Tabelul 1.Principii
Tabelul 1.Principii
de constituire
de constituire
a cooperativelor
a cooperativelor
de gradulde I şigradul
II I şi II
Criterii Cooperative de gradul I Cooperative de gradul II
Criterii Cooperative de gradul I - persoane fizice de gradul II
Cooperative
Constituire asociere de persoane fizice - persoane juridice (capital)
Tip asociere de persoane - de capitalfizice
persoane
Constituire
Luarea asociere de persoane fizice -voturi multiple
persoane juridicelimitate (ponderate
„1 membru – 1 vot” proporţional cu participarea la
(capital)
deciziilor capitalul social)
- la decizia organelor de
Distribuţia
Tip asociere de persoane deîncapital
raport cu cota de participaţiune la
conducere,
profitului crearea capitalului cooperativei
- proporţional cotei sociale
voturi multiple limitate (ponderate
Luarea
satisfacerea
„1 membru necesităţilor
– 1 vot” - satisfacerea
proporţional cu necesităţilor
participarea lamembrilor
capitalul
Beneficii
deciziilor membrilor - recompensarea capitalului investit
social)

- la decizia organelor de Stabilirea limitelor:

Distribuţia în raport cunucota
- membrii pot de participaţiune
deţine > 1/3 sau la
conducere,
profitului 20% din capitalului
facturarea capitalul total
cooperativei
Coparticipare cota socială depusă
- proporţional cotei sociale
- cooperativele de gr. I – deţin simpla
majoritate (51 %) sau 2/3 din capital
- (67%)
satisfacerea necesităţilor membrilor;
satisfacerea necesităţilor
Beneficii - -recompensarea
minimum 3-4(remunerarea)
membri
Numărul de membrilor
minimum 5 persoane capitalului
- poate fi investit
reglementat numărul
membri maxim de membri
Limite de Stabilirea limitelor:
participaţiune Nu sunt - Membri-utilizatori
membrii nu pot deţine > 1/3 sau 20%
din capitalul total
Coparticipare Cota socială depusă
- cooperativele de gr. I – deţin simpla
1. Datorită misiunii sale şi aportului la dezvoltarea social-economică, mişcarea
majoritate (51 %) sau 2/3 din capital
cooperatistă va cunoaşte în viitor o dezvoltare
(67%) ascendentă, fiind susţinută de
factorii de decizie la toate nivelele, inclusiv cel internaţional. Drept dovadă este
şi decizia ONU de a declara anul 2012 –MinimumAnul Internaţional
3-4 membri al Cooperativelor
Numărul de considerăm că va fi un an al modernizării, inovării, diversificării,
[6], care Minimum 5 persoane Poate fi reglementat numărul maxim de
membri
extinderii activităţii cooperatiste în întreaga lume. La nivel European, la fel, se
membri
apreciază aportul sectorului cooperatist şi se stipulează că anume, cooperativele
dindeEuropa vor avea un impact deosebit în realizarea cu succes a Strategiei UE
Limite
Nu sunt Membri-utilizatori
2020 [7].
participaţiune

Bibliografie:
Implementarea
1. Legea cooperaţieiacestor acţiuni,
de consum. în viziuneadin
Nr.1252-IV noastră, va contribui
28 septembrie la dezvoltarea
2000. În: Monitorulşi
eficientizarea
Oficial funcţionării
al Republicii cooperaţiei
Moldova, 28.09.2000,de consum din ţară,
nr.154-156 ajustarea la practicile
(1156).
europene în domeniu.
2. Cooperativele în Europa antreprenorială. Document de lucru al Comisiei pentru
servicii.
22. Datorită misiunii sale
3. www.coopseurope.coo p şi aportului la dezvoltarea social-economică, mişcarea
cooperatistă va cunoaşte în viitor
4. www.ica.coop/coop/statistics.htm l o dezvoltare ascendentă, fiind susţinută de
5. www.coopseurope.coop/IMG/pdf/Co-op_statute.pdf
factorii de decizie la toate nivelele, inclusiv de cel internaţional. Drept dovadă
6. www.un.org/News/Press/docs/2009/dev2784.doc.ht
este şi decizia ONU de a declara anul 2012 – AnulmInternaţional al
7. http://www.coopseurope.coop/spip.php?article803
10