Scribd
Upload
80 views7 pages

Tiberiu Popoviciu Work

Popoviciu inequality

Uploaded by

Inke
Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as PDF or read online on Scribd
80 views7 pages

Tiberiu Popoviciu Work

Popoviciu inequality

Uploaded by

Inke
Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as PDF or read online on Scribd
You are on page 1/ 7
ACTIVITATEA MATEMATICA A PROFESORULUL TIBERIU POPOVICIU La a 50-a aniversare a zilei de naslere La 16 februatie 1966 profesorul Tiberi Popoviciv a tmplinit 50 de ani Naseut ia Arad in 1006, studiile superioaze le-a fcut la Bucuresti si Paris. Tn 1933 si-a Iuat doctoratul in stiinfole matematice ta Paris, A ocupat pe Hind posturile de asistent, conferentiar si profesor. In 198 a devenit membra corespondent al Academic R.P.Romine. Timp de mai multi ani a fost secretar al Filialei din Chyj a Academie R-P-Romine, iar tncepind din fanul 1951 conduce Secfia de matematicd a acestei filiae. Ca profesor al Universitaii,,V. Babes" din Claj, este si sefal eatedrei de analiza matematica, Activitatea de cercetare matematicd a profesorului Tiberin Popoviciu fincepe inci de pe bincile liceului. Ca elev in clasa a VII-a, editeaz’ la Arad revista litografiatA ,,Jurnal matematic”, care a ajuns si fie cumoscuti 51 peste hotarele fri, Pasionat si permanent eolaborator al ,,Gazetei mate atice”, Ia al edrei concurs din 1921 obfine premiul T pe fara, se distinge hu numai prin numiral mare de probleme rezolvate, cs prin probleme hoi propuse si articole confinind multe idei noi. Aceste preocupii ale prof ‘Tiberi Popoviciu se extind asupra mai maltor capitole speciale de algebr’, geometric si attaliza matematics, In multe din articolele sale din ,,Gazeta imatematica”, publicate in anii studenfiei, rezolva si generalizeani probleme propuse de ‘train Lalescu, Gheorghe Tijeiea si Dimitrie Pompei. Apreci Fea ce i se acorda din partea profesorului siu Gheorghe ‘Titeiea bilitatea s4 prezinte Academie: Romine, inet tn anul 1929, 0 lucra ‘unei probleme de cea mai buns aproximafie [91) Rezultatele cele mai importante obfinute de prof. ‘iberiu Popoviciu sint axate in jurul nofivnii de funefie convexit de ordin superior. In teza sa de doctorat ,,Sur quelques proprictés des fonctions d'une ou de deux varia bles réelles"”, ideea de baz’ de la care porneste este studiul comport Fancfiilor definite pe o mulfime liniari data, faf de mulfimea polinoamelor de un gard dat m = 0, Aceasta idee este intim Iegatd de interpolarea prin polinotme. Ea conduce Ia un sir de probleme centrale ale matematicii in domeniul analizei funcfionale, al teoriei constructive a funcfilor. Este fexplicabil deci i faptul ef rezultatele obfimute de prof. Tibesix Popovicia ‘cu ani in urmi, constitaie avi tn instrument de cercetare in studiul procede fe ACTIVITATEA MATEMATICA A. PROF, 1, PorovictY 2 lor de aproximare ale analizei, in studiul erorilor de caleal, iu analiza func fionald stn studiul anumitor aspeete din teoria calitativa a cetafilor diferen- fiale. Fie /(x) 0 functie reali definiti pe mulfimea liniard, manginita E. Se noteadii cu [xy 4)... , anes f] diferenta divizat’ de ordinal m a functiei Ha) pe » +1 puncte ‘distinete x, x, aay ale mulfimii Prof, ‘Tiberi Popoviciu introduce urmitoarele clase de fun 1. Funefille de ordinnl n, care au proprietatea ed diferenfa lor divizatt de ordinal m + 1, nu schimba semnul pe maltimea E, Aici n poate Iua valorile —1,0,1,%, -.., iar mulfimea 2 confine cel pajin m -} 2 puncte. ‘2°, Kuncpiile cu a ya diferenpé divizaté marginita, pentra care di senfa divizata de ordinul m rimine mirginith pe muljimes B. 3°. Funcfiile cu a ma variafie marginita, care au proprietatea et variatia VDvigts seas es aegest A] = [tes teat eee try] pe orice sir ordonat de puncte xy <<... < xp ale lui E, rimine margi- hit, De aici rezulta si definifia atecuats a marginet de ordinal m si a-variafiel totale de ordinul 1, ale unei funefii /(2) definite pe mulfimea 2/106 In definigia funcfiilor /(2) de ordinul m, inte& funcfile convexe, secon cave, neconvexe sau concave de ordinul # pe £, dupa cum diferenga divizata de ordinul -+Leste>,=, = sau <0 pe B, Accasta revine la proprictatea ct Hess) Les Saree tna fuse) > * pe orice sistem de m +2 puncte distincts xy < p<... < ugg ale tui EU (iy ty «+ tasnif| 2) fiind polinomul de interpolare al lui Lagrange coresputizitor funcfiei f(x), pe punctele x, te, a1. In felul acesta se ajuunge la studiul comportizii funcfillor definite pe E, Taft de polinoamele de gradul m, Este un punct de vedere care tinde spre'o analiza discret a funcfiilor definite pe mulfimea B. Este deci de preyazut 4 el va condice la generalizarea in termeni finifi a multor proprietafi cumoscute In Analizi, precum sila gisirea de noi proprietafi (pentru e& aspectul continu va apare cca i.caz limita al aspectului fini, in anumite eondifi bine precizate). Acest punct de vedere este azi in matematie’ foarte important, tocmai petra multe probleme — de fizici, de exempla — in care fenomenal sub toata amploatea Ini este grew de studiat, se abordear& prin metode care fac apel a analiza finita, Oni, pentra gisirea unui rezultat suficient de apropiat de cel exact, trebuie cunoscut bine aspectnt finit al probleme! (de exenaplu trecerea de la ecuafii diferenfiale la ecuafii cu diferente). In studiul funcfiifor convexe de ordin superior, prof, ‘Tiberin Popovieit 1S, san <0 turindreste mai multe direefii de cereetare, dintre care amintim: proprictafile de descompunere a mulfimi de definitie a uni fanetii de ordinal nin submul- fimi consecutive [106], inegalitati la care satisfac functiile de ordinul 1, problema prelungirii funefillor de ordinal #, sproximarea funcfillor de ordinul m, cea mai bunt aproximafie a lor ia sensi Ini Cebiyev proptictati diferenjiale ale funetiflor de ordinut 1 3 ACTIVITATEA MATEMATICA A PROF. 7, Parovicry ° Daca j(x) este o funcfie de ordinnl n = 1 pe malfimea £, atunci mul fimea E se descompune in cel mult & submulfimi consecutive, astfel cape fiecare din ele /(x) s& fie de ordinal m — h (106), Orice funefie #(2), cu a n-a variatie mirginita, este diferenta a dona Funefii neconcave de ordinele — 1, 0, 1, ..., m, a c&ror variafie total de ordinul » nu intrece pe cea a funcfiei /(). In cazal % = 0 se obfine teorema clasic& a lui Jordan, Unele cereetari ulterioare ale lui G. Ascoli, sit legate de rezultatele de mai sus Problema prelungirii funcfilor de ordinal m se pune in felul urmétor Funefia (x), eare posed’ anumite proprietifi de convexitate pe mulfimea E. se zice ed este prefungibild pe mulfimea E, E, dact exist o funcfie f(x), definit& pe Fy, cu aceleasi proprietifi de convexitate si care coneide ct f(x) pe E. Prof. ‘T, Popovieiu arata ca, in general, pentru x > 1 problema prelungi- siinu e posibilé [111]. Daci x, < x <... < am sint puncte ale intervalulal Ts f(s) este de ordinal » pe mulfimiea acestor punete, atunci, pentra ca /(+) si fie prelungibili pe I, este necesar si suficent ea, orieare’ar fi numercle ne Har <--+ Hm care satisfac condifiile 2 e Sua 0, §= 0,1... =O, xe (tr 4741), 8 aibA loc inegalitaten Suto Mai multe Tucrari ale prof, ‘T. Popoviciu sint consacrate studiului local al funcfillor de ordinul m, studiului functillor de ordinul » prin segmente, si cercetiii functiilor de ordinal » definite pe un interval, In studial proprie ‘Afilor de ordinal m pe un interval, m rol esenfial fl joacd nofiunea de functie (wtlj-valenta fafA de mulfimea potinoamelor de gradul » [128], De Aceastil idee sint legate diferite generalizasi ulterioare facute de aifi autori, @ uofiunil de funcfie convexd. In stndiul inegalitatilor pe care le satisfac funefiile coivexe de ordin superior, prof. 'T. Popovicin aseste urmiitoarele rezultate Se pleaca de la inegalitatea elasied a Ini Jensen Spi Ca Valabilé pentru o funcjie neconenvit de ordinul 4. Se eauti determinarea {atneor inegalitafior de forme poo Zal20, po a ACTIVIFATEA MATEMATICA A PROF. ©. POFOVICIU 4 ‘valabile pentra 0 funcfie neconcava de ordinul m, definiti pe punetele Sau pe un interval care confine aceste puncte, ; ‘find constante indepen- dente de (1). Condigile necesare si suficente'sint f ao Saw ea) rsa) << (rsa) S acti /(x) este detinita pe punctele x, iar dack /(x) ¢ definita pe un interval ‘confinind punetele x, condifia 1° de mai sus si condifia imegalitatea lui K. Toda mie io Poarka0, b= OAs on monA, Pe do) neconcav de odin! Liar 3 nt hii eset plinth pag Gy) Se notent Si)= Sy (F) et). Fe convex, neconeavi, necosvex8, concava de ordinul fn senstl Tui Jensen, dupa cum Sy" sau <0, oricare ar fi x, x+h,....8 + (m1)h (0,0), h>0. Prof. F Popovieia demonstrenst ed once tanec margin Sat miserabil, ‘care este de ordi fn senstl ful Jensen, pe intervalla. (e,0), este de ordinal n in sensuldefiiget sale. Pentru 1 aceastt poptctate a fost glita de V. Jensen gf de W In general, in Tuerasile prot. Popovic studied ngalitajilor ocupt un Toe foarte important | 182] Tn capitol din text [100], privitor la devivateleFanefilor de ordinal m se adoptd ea defntie a derivate! de ordiaal n a foncfiet fa), te punta Se: Hiita f(s) dad exist) a expronih I [2 vets, ed Dinette a, "tnd dependent extse sy. Dac f(s) exit’ tn panctal al derivatei & jra_ Bt! a nufinit de defini B, atuncl derivataobignsita de ordinul a tui f(x) in 4 exist si e egal ca f,(%4). Aceasté nofiune este mai genera dct cea sbignuita’ ea permifind delisiin esivatel a ma be toate puietsle wulfinal desivate a ii B. Rewiltateteobfinute bn aceasta Alrefie de prof 7. Popoviiu, slot citate in eartea ii L, Sehwatte asupra \Teotei distabupilr Uaele dintse ele completeazd rexultatele ai Steljs. O fuuetie de ordinal w'> Lare derivate continue de ordincle 12,1, Im once punet al mulfinit#, difesite deo extzemitate ala B- Desivata f(s) sia f(s) se numeste 6 ACTIVITATEA MATINATICA A PROF." POPOVIEIU a a unei funefii mirginite de ordinul n (n= 2) pe intervalel (2, 0], satisface ‘urmatoarcle inegalitigi real astgits Plea b=]

You might also like