ISSN 2537 – 4222 The Journal Contemporary Economy 38

ISSN-L 2537 – 4222 Revista Economia Contemporană

THE ART OF "CREATIVE ACCOUNTING" IN THE

CURRENT ECONOMIC CONTEXT
Associate Professor Florentina MOISESCU
Faculty of Economics and Business Administration,
“Dunărea de Jos” University of Galati, Romania
Email: [email protected]

Abstract: In Romania, the current economic and financial crisis has led to a fast disappearance of a
significant number of Romanian companies, fact that has led the Romanian entrepreneurs to a series of
desperate measures such as creative accounting. This study aims to highlight the expansion of creative
accounting in the current economic context and the implications of its use. What apparently seems to be a
"lifeboat" in the “rough waters of the crisis" actually proves, most of the times, to be just a compromise, with
short term gain being chosen instead of long-term financial viability. Primarily, the purpose of this study is
to emphasize the fragility of the "border" that exists between creative accounting and fraud and how easily it
is for someone to break it. Secondarily, it aims to answer the question that arises more often in the minds of
entrepreneurs: “Is creative accounting an optimal solution to overcome the financial crisis?".
Keywords: creative accounting, financial crisis, financial scandal, fraud.
JEL Classification: M4.

1. Introduction
The concept of “creative accounting” has been used for a long time in the United
Kingdom and was taken up in several papers under the name of “imaginative accounting”
or “accounting of intent” (Alexander and Britton, 2004). As its name suggests, creative
accounting is an art ("the art of faking a balance sheet", "the art of calculating benefits",
"the art of presenting a balance sheet", "the art of creating provisions") as it involves a
complex process of creation and innovation in the part of the accountants. They take
advantage of the possibility of interpreting legal documents and the existence of numerous
options to solve various accounting problems and manage to draw the desired accounting
result.
British researcher J. Argenti is addressing the concept of creative accounting for the
first time in literature in 1973, setting a direct connection between it and the incompetence
of managers. It is because of this that there has been a decline of business, which in
Argenti’s view is also a foreboding hint of crisis, giving the impression of foreseeing the
current economic situation. E. Salustro and B. Lebrun believe that the “creative
accounting” phenomenon has developed especially during crisis. As a consequence,
managers are tempted to resort to ingenious methods that are often questionable, in order
to improve the state of the accounts" (Delesalle, 2000).
The full definition is considered to given by Naser. He states that creative
accounting is the process by which, given the existence of gaps in rules, figures are being
manipulated. Exploiting this given flexibility, one may choose the evaluation and
disclosure methods that enable the transformation of synthesis documents from what they
should be to what managers want. Naser also considers creative accounting to be the
process by which transactions are structured in such a way that will allow one to obtain the
desired accounting result (Naser, 1993).
Since accounting plays an essential role in the success or failure of any business,
creative accounting always plays a key role in financial scandals, reflecting the extreme
ways in which figures can be manipulated to mislead or even defraud.
A positive approach of creative accounting (Shah and Butt, 2011) considers that: "If
used correctly, it can be of great benefit to the user; but if it is mishandled or goes into the
hands of the wrong person, it can cause much harm. Creative Accounting has helped more
Volume I, Issue 2/2016 Vol. I, Nr. 2/2016
 ISSN 2537 – 4222 The Journal Contemporary Economy 39
ISSN-L 2537 – 4222 Revista Economia Contemporană

companies to get out of a crisis than land them into a crisis. The weapon is almost always
innocent; the fault whenever it emerges lies with the user".

2. Scope, objectives and research methodology

Through the present study, using both quantitative and qualitative research
methods, we aim to highlight the expansion of creative accounting in the actual economic
context and seek to answer one of the questions that arises more and more frequently in the
minds of entrepreneurs ”Is creative accounting an optimal solution to overcome the
financial crisis?".
With this in mind, we have initiated a scientific research among companies
nationwide. The main method used to collect material for this empirical study is
quantitative and involves the usage of questionnaires aimed at two categories of
respondents: managers and accountants from Romania. The sample was multilayered, so
that from each city a number of companies were selected depending on local development
level. It was tried to select them from various fields, in order to make the sample more
representative for today's business environment. Processing and interpretation of the
collected data has been achieved using statistical functions in Microsoft Office Excel 2007.
The questionnaire intends to reveal the opinions on using creative accounting in the
current economic situation, if the dressing up of the financial statements is absolutely
necessary and if it represents an optimal solution to overcome financial crisis. We have
also highlighted the results obtained by societies which apply different accounting methods
through quantitative methods. For this purpose, a study will be performed using
comparative analysis.

3. Empirical study on the role of creative accounting in local businesses’ life

Crisis periods are very difficult for companies. On the background of fund
diminishing and increasingly harsh conditions, companies will try to take advantage more
and more of the existing legislative loopholes which allow them to obtain the funds and the
economic benefits they want. For some economic agents, resorting to creative accounting
techniques tends to become the only chance to save themselves from the "rough waters of
the crisis".
Unlike the studies conducted so far on this issue, this paper aims to differentiate
itself through originality in terms of purpose, namely to identify the role and place of
creative accounting in the economic life of companies in the current economic context.
The target group comprises of managers and professional accountants as they have
the main role in the organizing and conducting of the financial statements’ process. We
have selected a number of 150 companies nationwide, sent them an electronic
questionnaire and requested an answer. All responses were anonymous and used only for
statistical analysis. Out of all validated questionnaires, 67% were completed by
professional accountants and 33% by the managers from the selected companies. From the
total respondents, about 79% admitted having used creative accounting, mostly after the
beginning of the global economic crisis (91%).
Regarding the aims with which creative accounting techniques were used, the
choices made by the target group are:
- obtaining a financial credit;
- attracting new investors;
- small tax dividends payment;
- maintaining company reputation;
- others.

Volume I, Issue 2/2016 Vol. I, Nr. 2/2016

 ISSN 2537 – 4222 The Journal Contemporary Economy 40
ISSN-L 2537 – 4222 Revista Economia Contemporană

The main question of the questionnaire focused on professional accountants’ and

managers’ opinion regarding the statement: "Creative accounting is an optimal solution to
overcome the financial crisis?". Out of all respondents, 60% had an affirmative response.

4. Creative accounting and the major financial scandals

Financial engineering has been applied more and more strongly since the beginning
of the economic crisis, being used not only in large and developed countries but also in
small and developing countries. Both big and small companies have resorted to these types
of economic tricks. Propagation of the economic crisis from the U.S. to the other countries
of the world was possible due to the global financial and economic interdependence.
The collapse of the Lehman Brothers on 15 September 2008 is considered the
largest bankruptcy in U.S. history and it is seen as the generator of the economic crisis that
followed. In 2007 Lehman Brothers was considered 1st in the top of the most popular
companies in the financial sector, says Fortune Magazine. Using creative accounting, the
company has "camouflaged" $ 50 billion sales, which were in fact loans. People involved
were managers at Lehman’s and auditors from Ernst & Young who sold toxic assets to
Cayman Island banks, considering they could recover them later and leaving the
impression that Lehman had a 50 billion dollars bigger capital.
Another example is the scandal of "Bernard L. Madoff Investment Securities LLC",
an investment company on Wall Street, founded by Bernie Madoff, which used the largest
Ponzi scheme ever, deceiving investors with 64.8 billion dollars. People involved were
Bernie Madoff, David Friehling (Madoff's accountant) and Frank DiPascalli. Using various
financial tricks, investors were paid with money from their own investments and not from
their profits.
Creative accounting was also seen in the Saytam scandal (Bănilă, 2012), an IT
service and accounting company in India, which falsifying the balance sheet, reported a
false revenue increase by 50 billion rupees (equivalent to $ 1.5 billion).
In 2009, Lee Farkas, the former chairman of Taylor Bean & Whitaker Mortgage
Corp., caused the collapse of TBW and Colonial Bank by frauding it up to $ 2.9 billion
(Arnold, 2009). The company's huge losses were possible using accounting tricks carried
out on Colonial’s Bank accounts by selling mortgage credit packages that were inexistent,
in decline, or previously sold to other recipients.
In Romania, dressing up the financial statements led to the beginning of national
scandals (Lupasteanu and Ispas, 2012), involving the Economy Ministry’s structures.
Relevant is the BRD-GSG case, when using financial engineering that surpassed the law
and involving a large number of important people, nonperforming, unfavorable loans were
able to be distributed. The plan was exposed by the Romanian government and the guilty
people brought to justice. A number of companies were founded or taken over by Michael
Stan and Daniel Ruse and associated to their relatives or friends’ names. The next step was
to “dress up” these companies by fictitious capital raising, giving the impression of a
successful business and the possibility to obtain loans fast. The 22 million euro fraud was
possible due to the ingenious way in which the group members declared their data to the
Financial Administration. They made up the impression that their data was authentic when
the bank personnel checked it. These are just a few examples of the numerous scandals
that rocked the financial world in the last years. They were mainly possible because of the
"contribution" of creative accounting.

5. Using creative accounting

It is very important to understand that although creative accounting respects the law
but not its spirit, it should not be mistaken for fraud. Accounting fraud is characterized by
Volume I, Issue 2/2016 Vol. I, Nr. 2/2016
 ISSN 2537 – 4222 The Journal Contemporary Economy 41
ISSN-L 2537 – 4222 Revista Economia Contemporană

bad faith acts by which it violates the law, having a negative character and usually occurs
when creative accounting practices are aggressively applied on long periods of time and
are based on significant amounts of money. Therefore, it can be said that creative
accounting practices are not “harmful" per se, but can gain negative value through the
goals and intentions they are used for (Table no. 1).

Table no. 1. Using creative accounting

FOR AGAINST
- "Dressing up" the accounting result to - Creative accounting is used to obtain bank
obtain external financing in order to loans or attract new investors when the
ensure the continuity of business, thus company finds its self in imminent decline.
avoiding bankruptcy which would imply a This may be associated with a major disaster
series of significant costs for the society as it will not do anything else than delay an
and the economy: loss of business, inevitable end and cause significant damage
increasing unemployment, null budget to attracted creditors / investors
contributions, putting at risk the business - Changing financial statements by managers
partners when their salary is determined according to
-Helps economic agents to adapt and keep the company's performance will cause the
up with the economic, legal and social misinforming of those who use financial –
progress accounting information
- “Dressing up” financial statements in order
to favor a particular class of users of financial
– accounting information and harming
another category of users, taking advantage
of existing legislative loopholes
- Forging accounting records in order to
"cover" the incompetence of managers
- Tricking banking institutions by starting
fictitious companies in order to obtain
credits
- Modeling financial statements in order to
attract funds, especially nonrefundable funds

Although it seems hard to believe, between correct and creative accounting there is
only one step.

6. Conclusions
Creative accounting in the current economic climate is regarded by the economic
agents as a temporary solution to the crisis, which many times leads to fraud and inevitably
to bankruptcy.
Although to the development of financial tricks take part professional accountants,
it is important to remember that these are tools meant to support the management,
especially the nonperforming one. This is not something reprehensible as long as they are
not aggressively applied on long periods of time, regarding significant amounts of money,
thus transforming themselves into fraud. It is also important not to pursue the misleading
of the financial statement users and make sure not to forge documents. In consequence we
can say that the practices of creative accounting are not bad per se, but can gain negative
value through the goals and intentions they are used for.
From one point of view, creative accounting can be a sustainable alternative to
overcome the critical moments and to benefit from the material benefits meant to ensure
Volume I, Issue 2/2016 Vol. I, Nr. 2/2016
 ISSN 2537 – 4222 The Journal Contemporary Economy 42
ISSN-L 2537 – 4222 Revista Economia Contemporană

the continuity of the economic agent. In this way bankruptcy is avoided and no longer
attracts a number of significant costs to society and economy: loss of business, increasing
unemployment, null budget contributions, putting at jeopardy the business partners who
are involved.
We suggest as an alternative to using creative accounting in order to avoid the
"swallowing" of the economic agent by the "crisis", the redirection of resources towards
other activities. It is wrong to imagine that, as long as the crisis exists, there is no chance of
success in business. On the contrary, being the art of speculating the right moment,
business, for those who understand it, becomes an opportunity for gaining significant
amounts of money during crisis.

References
1. Alexander, D. and Britton, A., 2004. Financial reporting. Seventh Edition.
London: Thomson Learning.
2. Arnold, P.J., 2009. Global financial crisis: The challenge to accounting
research. Accounting, Organizations and Society, 34(6), pp.803-809.
3. Bănilă, S.M., 2012. Top10 scandaluri de contabilitate în marile companii
americane. Available at: http://www.manager.ro/
4. Delesalle, F.E. and Delesalle, E., 2000. La comptabilité et les dix
commandements. Paris: FID Édition.
5. Lupasteanu, C. and Ispas, L., 2012. Dosarul fraudelor bancare. Cosmetizarea
societăților pentru ale face eligibile pentru băncile fraudate. Available at:
www.revista22.ro.
6. Naser, K., 1993. Creative Financial Accounting: Its Nature and Use, Hemel
Hempstead: Prentice Hall, London.
7. Shah, S.Z.A. and Butt, S., 2011. Creative Accounting: A Tool to Help
Companies in a Crisis or a Practice to Land Them into Crises. International
Conference on Business and Economic Research, IACSIT Press, Singapore, 16,
p.96.

Volume I, Issue 2/2016 Vol. I, Nr. 2/2016

 ISSN 2537 – 4222 The Journal Contemporary Economy 43
ISSN-L 2537 – 4222 Revista Economia Contemporană

ARTA “CONTABILITĂŢII CREATIVE” ÎN CONTEXTUL

ECONOMIC ACTUAL
Conf. univ. dr. Florentina MOISESCU
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor,
Universitatea “Dunărea de Jos” din Galati, România
Email: [email protected]

Rezumat: In România, actuala criză economico-financiară a dus la dispariţia cu repeziciune a unui

însemnat număr de firme româneşti, fapt care i-a condus pe antreprenorii români la o serie de măsuri
disperate, printre care se numără şi contabilitatea creativă. Acest studiu îşi propune să evidenţieze
expansiunea contabilităţii creative în contextul crizei economice actuale, precum şi implicaţiile utilizării
sale. Ceea ce aparent pare a fi “o barcă de salvare” din “apele învolburate ale crizei” se dovedeşte de fapt,
de cele mai multe ori, a fi doar un compromis, fiind ales câştigul pe termen scurt în detrimentul viabilităţii
financiare pe termen lung. Scopul acestui studiu este, pe de o parte, de a sublinia fineţea “granitei” care
există între contabilitatea creativă şi fraudă şi cât de uşor se poate încălca aceasta, iar pe de altă parte de a
răspunde la întrebarea care se naşte tot mai adesea în mintea antreprenorilor “Este contabilitatea creativă o
soluţie optimă pentru a depăşi criza financiară?”.
Cuvinte-cheie: contabilitate creativă, criza financiară, scandal financiar, fraudă.
Clasificare JEL: M4.

1. Introducere
Conceptul de contabilitate creativă îşi are originea în traducerea expresiei ”creative
accounting” utilizată de multă vreme în Marea Britanie, fiind preluată, în mai multe lucrări
de specialitate, sub denumirea de ,,contabilitate imaginativă” sau “contabilitate de
intenţie”(Alexander și Britton, 2004).
După cum sugerează şi numele său, contabilitatea creativă este o artă (“arta de a
truca un bilanţ"; “arta de a calcula beneficiile", “arta de a prezenta un bilanţ”; “arta de a
crea provizioane”) întrucât presupune un proces complex de creaţie şi inovaţie din partea
profesionistului contabil care, profitând de posibilitatea interpretării actelor normative şi de
existenţa numeroaselor opţiuni în rezolvarea diferitelor probleme contabile, reuşeşte să
“creioneze” rezultatul contabil dorit.
Cercetătorul britanic J. Argenti este cel care abordează, pentru prima dată în
literatură, în anul 1973, noţiunea de contabilitate creativă, stabilind o conexiune directă
între aceasta şi incompentenţa managerilor care, de cele mai multe ori, conduce la declinul
afacerilor, constituind, în opinia sa, un indiciu prevestitor de criză, anticipând, parcă,
situaţia economică actuală. Salustro şi Lebrun consideră că fenomenul de contabilitate
creativă s-a dezvoltat, în special, în perioadele de criză. Ca urmare, managerii sunt tentaţi
să recurgă la procedee ingenioase, adesea discutabile, pentru a ameliora prezentarea
conturilor (Delesalle, 2000).
Cea mai completă definiţie este considerată cea dată de Naser, potrivit căruia
contabilitatea creativă este: procesul prin care, dată fiind existenţa unor breşe în reguli, se
manipulează cifrele contabile şi, profitând de flexibilitate, se aleg acele practici de
măsurare şi divulgare ce permit transformarea documentelor de sinteză din ceea ce ele ar
trebui să fie în ceea ce managerii doresc; şi, totodată, procesul prin care tranzacţiile sunt
structurate de asemenea manieră încât să permită obţinerea rezultatului contabil dorit
(Naser, 2003).
Întrucât contabilitatea ocupă un loc esenţial în succesul sau eşecul oricărei afaceri,
contabilitatea creativă joacă întotdeauna un rol-cheie în scandalurile financiare, reflectând
modurile extreme în care cifrele pot fi manipulate pentru a induce în eroare sau chiar
pentru a frauda.

Volume I, Issue 2/2016 Vol. I, Nr. 2/2016

 ISSN 2537 – 4222 The Journal Contemporary Economy 44
ISSN-L 2537 – 4222 Revista Economia Contemporană

O abordare pozitivă a contabilităţii creative (Shah și Butt , 2011) consideră că:

“Dacă este utilizată corect, aceasta poate fi de mare ajutor pentru utilizator, dar, în cazul în
care este manevrată greșit sau ajunge în mâinile persoanei nepotrivite, aceasta poate
provoca mai mult rău. Contabilitate creativă mai mult a ajutat companiile să iasă din criză
decât să le debarce într-o criză. Arma este, aproape întotdeauna, nevinovată; vina, ori de
câte ori se constată, revine utilizatorului.”

2. Scop, obiective şi metodologia cercetării

Prin prezentul studiu, utilizând metode de cercetare atât cantitative, cât şi calitative,
ne propunem să evidenţiem expansiunea contabilităţii creative în contextul economic
actual, urmărind să răspundem la una din întrebările care se naşte tot mai des în mintea
antreprenorilor: “Este contabilitatea creativă o soluţie optimă pentru a depăşi criza
financiară?”.
În acest scop, am demarat o cercetare ştiinţifică în rândul firmelor la nivel naţional.
Principala metodă utilizată la colectarea materialului pentru acest studiu empiric este de tip
cantitativ şi a constat în aplicarea de chestionare, care au vizat două categorii de
respondenţi: administratori şi contabili din România. Eşantionul a fost unul multistratificat,
astfel că, din fiecare oraş, a fost selectat un anumit număr de firme, în funcţie de gradul de
dezvoltare local, şi s-a încercat selectarea acestora din domenii cât mai diverse pentru ca
eşantionul să fie cât mai reprezentativ pentru mediul de afaceri actual. Prelucrarea şi
interpretarea datelor astfel colectate a fost realizată prin intermediul funcţiilor statistice ale
pachetului Microsoft Office Excel 2007.
Chestionarul doreşte să afle opinia despre utilizarea contabilităţii creative în situaţia
economică actuală, dacă cosmetizarea situaţiilor financiare este absolut necesară şi
reprezintă o soluţie optimă pentru a depăşi criza financiară. Tot prin intermediul metodelor
cantitative am evidenţiat rezultatele obţinute de societăţi atunci când aplică tratamente
contabile diferite, în cazul amortizărilor. În acest scop, vom realiza un studiu de caz
folosind analiza comparativă.

3. Studiu privind rolul contabilităţii creative în viaţa agenţilor economici

autohtoni
Perioadele de criză constituie probe de încercare grele pentru societăţi. Pe fondul
diminuării fondurilor proprii şi a condiţiilor tot mai vitrege pe care le întâmpină, acestea
vor căuta să profite tot mai mult de portiţele legislative existente, care să le permită
obţinerea fondurilor şi avantajelor economice urmărite. Pentru unii agenţi economici,
apelarea la tehnicile contabilităţii creative tinde să devină singura şansă de a se salva din
“apele învolburate ale crizei”.
Spre deosebire de studiile efectuate până în prezent, pe această temă, prezenta
lucrare îşi propune să se diferenţieze printr-un plus de originalitate în ceea ce priveşte
scopul urmărit, şi anume acela de a identifica rolul şi locul ocupat de contabilitatea creativă
în viaţa agenţilor economici, în contextul economic actual.
Grupul ţintă l-au constituit managerii şi profesioniştii contabili întrucât deţin rolul
principal în organizarea şi desfăşurarea procesului de întocmire a situaţiilor financiare,
scop în care am selectat 150 de firme de la nivel naţional, cărora le-am transmis un
chestionar în format electronic, vizând un răspuns din partea acestora. Toate răspunsurile
au fost anonime, fiind utilizate doar pentru analiza statistică. Din totalul chestionarelor
validate, 67% au fost completate de profesionişti contabili şi 33% de către managerii
firmelor contactate. Din totalul respondenţilor, aproximativ 79% au recunoscut că au
utilizat contabilitatea creativă, cu preponderenţă după declanşarea crizei economice
mondiale (91%).
Volume I, Issue 2/2016 Vol. I, Nr. 2/2016
 ISSN 2537 – 4222 The Journal Contemporary Economy 45
ISSN-L 2537 – 4222 Revista Economia Contemporană

În ceea ce priveşte scopurile în care au fost utilizate tehnicile contabilităţii creative,

opţiunile exprimate de grupul-ţintă sunt:
- în vederea obținerii unui credit comercial;
- în vederea atragerii de noi investitori;
- plata unor taxe și a unor dividend e mai mici;
- păstrarea reputației firmei;
- altele.
Întrebarea centrală a chestionarului a vizat părerea profesioniştilor contabili şi a
managerilor în ceea ce priveşte afirmaţia : “Contabilitatea creativă este o soluţie optimă
pentru a depăşi criza financiară?”. Dintre aceştia, 60% au răspuns afirmativ.

4. Contabilitatea creativă şi marile scandaluri financiare

Ingineria financiară a fost şi este aplicată mai insistent de la declanşarea crizei
economice, utilizată fiind, deopotrivă, în statele mari şi dezvoltate, precum şi în ţările mici
sau în curs de dezvoltare. La aceste artificii economice apelează atât marile concerne
mondiale, cât şi firmele mici. Propagarea crizei economice din S.U.A. către celelalte state
ale lumii a fost posibilă datorită interdependenţei economice şi financiare mondiale.
Prăbuşirea Lehman Brothers, la 15 septembrie 2008, se consideră a fi cel mai mare
faliment din istoria S.U.A., precum şi generatorul crizei economice ce a urmat, deşi în
2007, Lehman Brothers a ocupat locul 1 în clasamentul celor mai populare companii din
domeniul financiar, întocmit de Fortune Magazine. Utilizând contabilitatea creativă,
această companie "a camuflat" în vânzări 50 miliarde de dolari, care reprezentau, de fapt,
împrumuturi. Persoanele implicate au fost managerii de la Lehman şi auditorii de la Ernst
& Young, care au vândut activele toxice către băncile din Insula Cayman, considerând că
le pot recupera mai târziu, lăsând impresia că Lehman dispune de un capital mai mare cu
50 miliarde de dolari.
Un alt exemplu îl constituie scandalul de la Bernard L. Madoff Investment
Securities LLC, o companie de investiţii de pe Wall Street, fondată de Bernie Madoff, care
s-a folosit de cea mai mare schemă Ponzi din toate timpurile, înşelându-i pe investitori cu
64,8 miliarde de dolari. Persoanele implicate au fost Bernie Madoff, David Friehling
(contabilul lui Madoff) şi Frank DiPascalli. Folosind diverse inginerii financiare,
investitorii erau plătiţi cu bani din propria investiţie, nu din profituri.
Contabilitatea creativă şi-a spus cuvântul şi în scandalul Saytam (Bănilă, 2012), o
companie de servicii IT şi contabilitate din India, care, falsificând bilanţul contabil, a
raportat o creştere falsă a veniturilor cu 50 miliarde de rupii (echivalentul a 1,5 miliarde de
dolari).
În anul 2009, Lee Farkas, fostul preşedinte al Taylor Bean & Whitaker Morgage
Corp., a provocat prăbuşirea TBW şi a Colonial Bank prin fraudarea cu 2,9 miliarde de
dolari (Arnold, 2009). Pierderile imense ale companiei au fost posibile prin artificii de
contabilitate efectuate prin conturile Colonial Bank, prin vânzarea către investitori a
pachetelor de credite ipotecare inexistente, în declin, sau care fuseseră vândute anterior
altor beneficiari.
Cosmetizarea situaţiilor financiare în România a condus la declanşarea unor
scandaluri naţionale (Lupasteanu și Ispas, 2012), vizând structuri ale ministerului
economiei, relevant în acest sens fiind cazul BRD-GSG, în care, utilizând inginerii
financiare ce au depăşit limita legalităţii şi prin implicarea unui număr important de
persoane, s-a “reuşit “ acordarea de credite neperformante, dezavantajoase, planul fiind
dejucat de către structurile statului român, vinovaţii fiind deferiţi justiţiei. O serie de
societăţi erau înfiinţate sau preluate de tandemul Mihai Stan - Daniel Ruse, pe numele
rudelor sau prietenilor, următorul pas fiind cosmetizarea acestor societăţi prin majorarea
Volume I, Issue 2/2016 Vol. I, Nr. 2/2016
 ISSN 2537 – 4222 The Journal Contemporary Economy 46
ISSN-L 2537 – 4222 Revista Economia Contemporană

fictivă a capitalului social, creionând imaginea unei afaceri de succes, în vederea obţinerii
rapide a unor credite. Fraudarea cu 22 milioane de euro a fost posibilă datorită
ingeniozităţii membrilor grupării de a declara datele prelucrate la administraţia financiară,
pentru a crea impresia de autenticitate a datelor în momentul verificărilor efectuate de către
personalul băncii.
Acestea sunt doar câteva exemple din numeroasele scandaluri care au zguduit
lumea financiară în ultimii ani şi au fost posibile, în principal, datorită “contribuţiei”
contabilităţii creative.

4. Utilizarea contabilităţii creative: pro și contra

Este foarte important să fie înţeles faptul că, deşi contabilitatea creativă respectă
legea, însă nu şi spiritul ei, cu toate acestea, ea nu trebuie confundată cu frauda contabilă.
Aceasta din urmă e caracterizată de acte de rea-credinţă prin care se încalcă legea, având
un caracter negativ. De regulă, apare atunci când practicile contabilităţii creative sunt
aplicate agresiv pe perioade lungi de timp şi având la bază sume importante. În consecinţă,
putem afirma că practicile contabilităţii creative nu sunt, în sine, “nocive”, ci ele capătă
“accente” negative prin prisma scopurilor şi intenţiilor în care sunt utilizate (Tabelul nr. 1).

Tabelul nr.1. Utilizarea contabilității creative

Argumente PRO Argumente CONTRA
- “Cosmetizarea” rezultatului contabil cu - Utilizarea contabilităţii creative în scopul
scopul de a obține finanţare externă, în obţinerii de credite bancare sau atragerii de
vederea asigurării continuităţii activităţii, noi investitori, atunci când societatea se află
evitând, astfel, falimentul, care ar atrage într-un declin iminent poate fi asociată cu un
după sine o serie de costuri semnificative dezastru de proporţii deoarece nu va face
pentru societate şi economie: dispariţia nimic altceva decât să amâne sfârşitul
firmei, creşterea numărului de şomeri, inevitabil şi să provoace pagube însemnate
contribuţii nule la buget, posibilitatea şi creditorilor/investitorilor atraşi
punerii în pericol şi a partenerilor de afaceri - Modificarea situaţiilor financiare de către
- Ajută agenţii economici să se adapteze şi manageri, atunci când salariul lor este
să ţină pasul cu evoluţiile economice, stabilit în funcţie de performanţa firmei, va
juridice şi sociale provoca o dezinformare a utilizatorilor
informaţiilor financiar – contabile
- Cosmetizarea situaţiilor, în vederea
favorizării unei anumite categorii de
utilizatori ai informaţiilor financiar –
contabile şi aducerea de prejudicii altei
categorii de utilizatori, profitând de portiţele
legislative existente
- Falsificarea documentelor contabile în
vederea “acoperirii” incompetenţei
managerilor
- Păcălirea instituţiilor bancare prin
înfiinţarea de firme fictive, “cosmetizate”,
pentru obţinerea de credite
- Modelarea situaţiilor financiare în vederea
îndeplinirii criteriilor necesare atragerii de
fonduri, în special nerambursabile

Volume I, Issue 2/2016 Vol. I, Nr. 2/2016

 ISSN 2537 – 4222 The Journal Contemporary Economy 47
ISSN-L 2537 – 4222 Revista Economia Contemporană

Deşi pare greu de crezut, între contabilitatea corectă şi cea creativă nu stă decât un
pas.

5. Concluzii
Contabilitatea creativă constituie, pentru agenţii economici, în contextul economic
actual, doar o soluţie temporară de ieşire din impas, fiind o măsură care, de cele mai multe
ori, tinde să devină fraudă şi care îi conduce, inevitabil, la faliment.
Deşi la elaborarea ingineriilor financiare concură, în mare parte, profesioniştii
contabili, de reţinut este că acestea sunt instrumente menite să sprijine managementul, cu
precădere cel neperformant, nefiind un lucru condamnabil, în măsura în care ele nu se
aplică agresiv pe perioade lungi de timp, vizând sume importante, transformându-se, astfel,
în fraude şi nu se urmăreşte inducerea în eroare a utilizatorilor situaţiilor financiare, iar
documentele nu sunt falsificate. În consecinţă, putem afirma că practicile contabilităţii
creative nu sunt, în sine, “nocive”, ci ele capătă “accente” negative prin prisma scopurilor
şi intenţiilor pentru care sunt utilizate.
Dintr-un anumit punct de vedere, contabilitatea creativă poate fi o alternativă
pertinentă pentru a putea depăşi momentele critice şi de a beneficia de avantaje materiale
menite să asigure continuitatea activităţii agentului economic, evitând, astfel, falimentul
care ar atrage după sine o serie de costuri semnificative pentru societate şi economie:
dispariţia firmei, creşterea numărului de şomeri, contribuţii zero la buget, posibilitatea
punerii în pericol şi a partenerilor de afaceri implicaţi.
Propunem ca alternativă la utilizarea contabilităţii creative, în scopul evitării
„înghiţirii” agentului economic de „criză”, o redirecţionare a resurselor către alte
activităţi. Este greşit să ne închipuim că, atât timp cât este criză, nu există nicio şansă de
succes în afaceri. Dimpotrivă, pentru cei care au arta de a specula momentul favorabil în
sânge, criza devine un prilej prielnic pentru a obţine câştiguri însemnate.

Bibliografie
1. Alexander, D. și Britton, A., 2004. Financial reporting. Seventh Edition.
London: Thomson Learning.
2. Arnold, P.J., 2009. Global financial crisis: The challenge to accounting
research. Accounting, Organizations and Society, 34(6), pp.803-809.
3. Bănilă, S.M., 2012. Top10 scandaluri de contabilitate în marile companii
americane. Available at: http://www.manager.ro/
4. Delesalle, F.E. și Delesalle, E., 2000. La comptabilité et les dix
commandements. Paris: FID Édition.
5. Lupasteanu, C. și Ispas, L., 2012. Dosarul fraudelor bancare. Cosmetizarea
societăților pentru ale face eligibile pentru băncile fraudate. Available at:
www.revista22.ro.
6. Naser, K., 1993. Creative Financial Accounting: Its Nature and Use, Hemel
Hempstead: Prentice Hall, London.
7. Shah, S.Z.A. și Butt, S., 2011. Creative Accounting: A Tool to Help Companies
in a Crisis or a Practice to Land Them into Crises. International Conference on
Business and Economic Research, IACSIT Press, Singapore, 16, p.96.

Volume I, Issue 2/2016 Vol. I, Nr. 2/2016